Conflict of jurisdiction in execution challenge: Clarifying pre-existing sentence deductions as "uncertainty" vs. "penalty modification" under C. proc. pen. arts. 598(1)(c)-(d)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Răcari Court, overturning the declination by the Bucharest Sector 5 Court and restoring the case to the original sentencing court, with judicial costs borne by the state. The dispute arose when the Răcari Court, originally competent to issue the sentence, referred a request for clarification regarding sentence execution—specifically concerning a claimed erroneous deduction of the arrest period and potential double counting of compensatory days for inadequate detention conditions under Law No. 169/2017—to the court of the prisoner’s location (Sector 5). The core legal issue was whether this clarification request constituted a "modification of the penalty" (Article 585 of the Code of Criminal Procedure), which falls under the competence of the executing court, or a mere "uncertainty" (nelămurire) regarding an existing judgment, which remains with the sentencing court. The High Court held that because the causes for the requested clarification (the initial deduction error and the compensatory days) pre-existed the final judgment and did not involve new grounds for reducing the penalty under Article 598(1)(d), the matter was strictly one of interpreting the existing sentence under Article 598(1)(c), thereby mandating jurisdiction for the Răcari Court which pronoun the original decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 585 alin. (2) C. proc. pen, art. 47 C. proc. pen, art. 50 C. proc. pen, art. 597 C. proc. pen, art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 553 alin. (1) C. proc. pen; Conflict of jurisdiction in execution challenge: Clarifying pre-existing sentence deductions as "uncertainty" vs. "penalty modification" under C. proc. pen. arts. 598(1)(c)-(d): În baza art. 585 alin. (2) C. proc. pen., rap. la art. 47 C. proc. pen. şi art. 50 C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare privind pe intimatul A., încarcerat la Penitenciarul Rahova, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 151, din 18.10.2022, Judecătoria Răcari a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu.
În baza art. 585 alin. (2) C. proc. pen., rap. la art. 47 C. proc. pen. şi art. 50 C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare privind pe intimatul A., încarcerat la Penitenciarul Rahova, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Prin Sentinţa penală nr. 2998/2022, din 25.11.2022, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în temeiul art. 47, art. 50 rap. la art. 597 C. proc. pen., art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. (nelămurire) şi art. 553 alin. (1) C. proc. pen., a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu. A fost declinată competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect contestaţie la executare, privind pe intimatul A., deţinut în Penitenciarul Colibaşi, faţă de Sentinţa nr. 28/2022 a Judecătoriei Răcari, definitivă prin Decizia nr. 849/2022 a Curţii de Apel Ploieşti, în favoarea Judecătoriei Răcari.
În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă dintre Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Răcari.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
La data de 16.09.2022, Penitenciarul Bucureşti Rahova, unde se afla încarcerat intimatul A., a solicitat Judecătoriei Răcari, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., să lămurească dacă se impune scăderea din pedeapsa cu închisoarea, aplicată deţinutului, a zilelor considerate suplimentar acordate în urma cazării în condiţii necorespunzătoare, în baza Legii nr. 169/2017, fără ca, astfel, deţinutul să beneficieze de o dublă compensare. Totodată, s-a arătat că s-ar fi dedus eronat perioada executată de la 12.11.2016 la 12.02.2019, corect fiind de la 21.11.2016, data arestării acestuia.
Judecătoria Răcari a apreciat că, în măsura în care în cursul executării pedepsei intervin anumite situaţii apte de a modifica pedeapsa, printre acestea şi o cauză de micşorare a pedepsei şi, cumulativ, condamnatul se află în stare de deţinere, instanţa competentă să se pronunţe asupra modificării pedepsei este instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. Cum, în situaţia de faţă, intimatul se găsea încarcerat în Penitenciarul Rahova Bucureşti, pentru a opera modificarea pedepsei acestuia, pe calea contestaţiei la executare, devenea competentă judecătoria din raza locului de deţinere al intimatului. Penitenciarul Rahova, Bucureşti, face parte din circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Primind dosarul, în urma declinării de competenţă, Judecătoria Sectorului 5 a reţinut că, prin adresa nr. x/07.09.2022, Penitenciarul Rahova a solicitat lămuriri cu privire la o deducere ce a fost deja efectuată de Judecătoria Răcari, prin Sentinţa penală nr. 28/2022 a Judecătoriei Răcari şi cu privire la deducerea zilelor compensatorii de care petentul a mai beneficiat într-un alt mandat anterior.
Astfel, aprecia Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, motivele invocate nu se puteau circumscrie art. 585 C. proc. pen. privind "alte modificări ale pedepsei", întrucât ceea ce se solicita nu era o modificare (contopire) a pedepsei cu o alta pentru existenţa concursului de infracţiuni, a recidivei, a pluralităţii intermediare sau pentru cazul actelor care intrau în conţinutul aceleiaşi infracţiuni. În aceste condiţii, art. 585 C. proc. pen. nu putea fi incident.
Totodată, judecătoria de sector aprecia că nu puteau fi incidente nici dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., având în vedere raţiunea acestui caz de contestaţie la executare întrucât, acest caz de contestaţie ar fi presupus un element intervenit după rămânerea definitivă a sentinţei de condamnare, care avea să conducă la modificarea pedepsei, prin operarea unei deduceri.
Se conchidea că, motivele invocate de Penitenciarul Rahova nu puteau fi încadrate în noţiunea de cauză de micşorare a pedepsei, prev. de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât în acest caz de contestaţie cuantumul pedepsei rămânea acelaşi, modificându-se doar perioada de la care se consideră începută executarea acesteia. Raţiunea cazului de contestaţie la executare prevăzut de lit. d) a art. 598 C. proc. pen. era ca, acele cauze de micşorare a pedepsei, invocate prin contestaţia la executare, să apară ulterior dobândirii autorităţii de lucru judecat, iar instanţa de executare să nu fi fost în măsură să ia cunoştinţă de acestea la data soluţionării cauzei. Astfel, motivul invocat de Penitenciarul Rahova nu putea face obiectul unei contestaţii la executare prin care se invocă o cauză de micşorare a pedepsei.
Cum, motivul invocat - greşita deducere a unei perioade de arestare - era anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pronunţată de Judecătoria Răcari, fiind avut în vedere de aceasta la momentul condamnării, doar această instanţă îşi putea lămuri sentinţa pronunţată, respectiv dacă deducerea perioadei executate trebuia să înceapă de la 12.11.2016 (aşa cum a fost dedus de această instanţă) sau de la 21.11.2016 (aşa cum Penitenciarul susţine că ar fi fost corect).
Pe de altă parte, din modalitatea de formulare a solicitării de lămurire a sentinţei pronunţată de Judecătoria Răcari, se constata că Penitenciarul nu se întreabă dacă trebuie sau nu să fie deduse zilele compensatorii, ci dacă prin această deducere ar opera sau nu un dublu beneficiu (acordat şi în mandatul anterior deja executat şi în acest mandat). De asemenea, tot instanţa care a pronunţat hotărârea era apreciată competentă să lămurească acest aspect, nefiind un element apărut ulterior pronunţării hotărârii de condamnare care să justifice aplicarea art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Astfel, nu se aprecia ca fiind incidentă Decizia nr. 8/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest caz, prin raportare la întrebarea adresată de Penitenciarul Rahova.
Analizând comparativ dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) - d), prin raportare la situaţia de fapt dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că cererea privitoare la intimatul-condamnat A., prin care Penitenciarul Rahova solicita Judecătoriei Răcari - instanţă care a pronunţat hotărârea ce se execută - să lămurească:
"dacă se impune scăderea din pedeapsa cu închisoarea aplicată deţinutului a zilelor considerate ca executate suplimentar în urma cazării în condiţii de detenţie necorespunzătoare acordate în baza Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de către organele judiciare în cursul procesului penal (...)" respectiv dacă s-a dedus sau nu eronat perioada de la 12.11.2016 la 12.02.2019, întruneşte condiţiile contestaţiei la executare prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., teza iniţială.
Înalta Curte constată că stabilirea perioadei rămase de executat din pedeapsa aplicată prin Sentinţa penală nr. 28/2022, a Judecătoriei Răcari, constituie o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, în condiţiile în care cauzele care determinau nelămurirea erau preexistente iar nu ulterioare, astfel cum corect reţinuse Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.
Pentru aceste motive, pe calea regulatorului de competenţă, în temeiul art. 51 alin. (6) rap. la art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii petentului în favoarea Judecătoriei Răcari, instanţă căreia i se va trimite dosarul, iar cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Totodată, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimatul A. în favoarea Judecătoriei Răcari, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 decembrie 2022.
GGC - ED