Transfer of convicted person: application of foreign penitentiary sentence reductions under Art. 166(16) Law 302/2004

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 43 din data de 03 mai 2022 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de petentul A. şi, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat petentul să plătească statului suma de 500 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bacău a reţinut următoarele:

Condamnatul A. a formulat contestaţie împotriva executării Sentinţei penale nr. 13 din 21.01.2021 a Curţii de Apel Bacău, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

În motivarea contestaţiei, acesta a susţinut că pentru perioada executată în Italia beneficiază de o reducere de pedeapsă potrivit art. 54 din Legea nr. 354/1975 din Italia, în condiţiile în care a avut o conduită corespunzătoare pe durata executării pedepsei în penitenciar.

Prima instanţă a solicitat relaţii de la autorităţile italiene cu privire la zilele câştig ale petentului pentru perioada executată în această ţară.

Analizând cererea şi Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bacău a respins contestaţia, ca nefondată, pentru următoarele argumente:

Conform art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

S-a reţinut că, în cauză, petentul a invocat motivul prevăzut la lit. d) teza ultimă a art. 598 din C. proc. pen., respectiv o cauză de micşorare a pedepsei.

Prima instanţă a constatat că nu este incident acest motiv. Astfel, s-a reţinut că, prin Sentinţa nr. 13 din 21.01.2021 a Curţii de Apel Bacău, definitivă la 08.04.2021, a fost recunoscută în parte Decizia nr. 13/2019 a Curţii de Apel din Roma, prin care petentul A. a fost condamnat la pedeapsa de 11 ani şi 8 luni închisoare pentru omor şi furt calificat şi s-a dispus executarea acesteia în România. Totodată s-a dedus perioada executată, 1201 zile şi de la 16.10.2020 la zi. S-a constatat că pedeapsa se consideră executată la 01.03.2029 şi că A. beneficiază de prevederile art. 54 din Legea nr. 354/1975 din Italia şi i se pot acorda 45 de zile de eliberare anticipată pentru fiecare semestru de pedeapsă ispăşită, la cererea expresă sau din oficiu, la discreţia magistratului de supraveghere.

Din relaţiile furnizate de autorităţile judiciare italiene la solicitarea instanţei a rezultat că petentul A. nu a beneficiat de zile de reducere a pedepsei în temeiul art. 54 din Legea nr. 354/1975 pentru perioada executată în Italia, neexistând astfel o cauză de reducere a pedepsei.

De asemenea, s-a reţinut că instanţa nu poate formula o cerere de aplicare a acestor dispoziţii legale în numele petentului şi nici nu le poate aplica direct, neexistând prevederi în legea română care să permită acest lucru.

Împotriva Sentinţei penale nr. 43 din data de 03 mai 2022 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, a formulat contestaţie condamnatul A.

În susţinerea căii de atac, în esenţă, contestatorul condamnat A., prin apărător desemnat din oficiu, a solicitat reducerea pedepsei prin raportare la cazul privind micşorarea acesteia, urmând să se verifice aplicabilitatea dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 354/1975 din Italia.

Analizând hotărârea contestată, în raport de susţinerile contestatorului condamnat A. şi de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine următoarele:

Contestaţia la executare este un mijloc procesual cu caracter jurisdicţional prin intermediul căruia se soluţionează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătoreşti, fără însă a se putea schimba sau modifica soluţia care se bucură de autoritate de lucru judecat.

În sistemul de drept procesual românesc se poate formula contestaţie la executare în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen.: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Contestatorul condamnat A. a solicitat, în esenţă, reducerea pedepsei potrivit art. 54 din Legea nr. 354/1975 din Italia, în condiţiile în care a avut o conduită corespunzătoare pe durata executării pedepsei în penitenciar.

Înalta Curte reţine că, prin Sentinţa penală nr. 13 din 21 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, având ca obiect cererea autorităţilor judiciare italiene, vizând transferarea persoanei condamnate A. (încarcerat într-un penitenciar din Italia) într-un penitenciar din România.

A fost recunoscută, în parte, numai sub aspectul pedepselor principale cu închisoare Decizia nr. 13/2019 (nr. 4/2019 în Registrul General) a Curţii cu Juri de Apel din Roma din 28.03.2019, definitivă la data de 05.12.2019.

S-a constatat că prin Decizia nr. 13/2019 (nr. 4/2019 în Registrul Genera) a Curţii cu Juri de Apel din Roma din 28.03.2019, definitivă la data de 05.12.2019, A. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 11 ani şi 8 luni (4200 de zile) închisoare pentru comiterea infracţiunilor de omor prevăzute de art. 575 şi de furt calificat, prev. de art. 624, art. 624 bis alin. (2), art. 61 pct. 11 din C. pen. italian, iar încadrarea juridică prevăzută de legea română pentru acestea este omor şi furt calificat, prev. de art. 188 din C. pen. şi art. 228, 229 alin. (1), lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că persoana condamnată A. a început executarea pedepsei în data de 2.07.2017 şi a executat din pedeapsa de 11 ani şi 8 luni (4200 de zile) de închisoare un număr de 1201 zile la data de 15.10.2020 şi în continuare la zi.

S-a constatat că pedeapsa se consideră executată în data de 01.03.2029 şi că potrivit art. 54 din Legea n. 354 din 26 iulie 1975 (Legislaţia Penitenciară), condamnatului care a dat dovadă de participare la opera de reeducare şi ca recunoaştere a acestei participări, în scopul unei reintegrări efective în societate, i se acordă 45 de zile eliberare anticipată pentru fiecare semestru de pedeapsă ispăşită, fiind acordată la discreţia magistratului de supraveghere, la cererea expresă a condamnatului sau chiar din oficiu, dacă nu există infracţiuni care să constituie motive de impediment, în absenţa unor prevederi disciplinare şi dovada unei participări active la opera de reeducare.

În baza art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată şi art. 72 din C. pen., s-a dedus perioada executată de 1201 zile calculate la data de 15.10.2020 şi durata de detenţie calculată începând cu data de 16.10.2020 până la zi.

Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, care prevăd că, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunţat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispoziţiile din C. proc. pen. referitoare la contestaţia la executare se aplică în mod corespunzător.

Având în vedere motivele formulate de contestator, prima instanţă a solicitat relaţii autorităţilor judiciare din Italia, iar din răspunsul transmis de acestea a rezultat că petentul A. nu a beneficiat de zile de reducere a pedepsei în temeiul art. 54 din Legea nr. 354/1975 pentru perioada executată în Italia (adresa nr. x/2019, filele x verso, 48 dosar fond).

Relativ la cele ce precedă, având în vedere că, potrivit relaţiilor comunicate de autorităţilor judiciare din Italia, persoanei condamnate nu i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 43 din data de 03 mai 2022 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2022.

Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform prevederilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 43 din data de 03 mai 2022 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 septembrie 2022.

GGC - ED