Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 437/RC/2022 AI generated

Bank credit fraud: Exclusion of embezzlement due to lack of appropriation and abuse of office due to violation of intra-legal norms rather than primary legislation

Case Number Decizia nr. 437/RC/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted
Court Costs Borne by public authority

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Penal Section) admitted the cassation appeals filed by several defendants, partially quashed the prior judgments, and ordered the acquittal of all co-defendants for the charges of abuse of office and complicity thereof, while leaving the civil action unresolved and maintaining certain security measures; the remaining dispositions of the lower court judgments that do not conflict with this decision remain in force. The case involved bank officials and their associates accused of approving fraudulent credit contracts in violation of internal bank procedures and job descriptions, leading the court of appeal to recharacterize the offenses from abuse of office to aggravated embezzlement in continued form following a constitutional ruling that restricted the scope of abuse of office; however, the High Court found that the conduct did not meet the objective element of embezzlement because the funds were never appropriated by the accused but directly transferred to beneficiaries, and that the original abuse of office charges were unprescribed because the violated duties stemmed from infra-legal norms (job descriptions, internal regulations) rather than primary legislation (laws or government ordinances) as required by the reconfigured offense. The decisive legal basis was Article 295 of the Penal Code regarding the specific material element of "appropriation" in embezzlement, and the interpretation of Article 297(1) of the Penal Code and Article 132 of Law no. 78/2000 in light of Constitutional Court Decision no. 405/2016, which limited abuse of office to violations of duties expressly regulated by primary legislation, resulting in an acquittal under Article 16(1) lit. b) of the Code of Criminal Procedure due to the fact not being foreseen by law.

Legislator headnote

AI generated

art. 5 din C. pen, art. 254 alin. (1) din C. pen, art. 8 din Legea nr. 78/2000, art. 36 din C. pen, art. 71 din C. pen, art. 36 alin. (3) din C. pen; Bank credit fraud: Exclusion of embezzlement due to lack of appropriation and abuse of office due to violation of intra-legal norms rather than primary legislation: The case involved bank officials and their associates accused of approving fraudulent credit contracts in violation of internal bank procedures and job descriptions, leading the court of appeal to recharacterize the offenses from abuse of office to aggravated embezzlement in continued form following a constitutional ruling that restricted the scope of abuse of office; however, the High Court found that the conduct did not meet the objective element of embezzlement because the funds were never appropriated by the accused but directly transferred to beneficiaries, and that the original abuse of office charges were unprescribed because the violated duties stemmed from infra-legal norms (job descriptions, internal regulations) rather than primary legislation (laws or government ordinances) as required by the reconfigured offense. The decisive legal basis was Article 295 of the Penal Code regarding the specific material element of "appropriation" in embezzlement, and the interpretation of Article 297(1) of the Penal Code and Article 132 of Law no. 78/2000 in light of Constitutional Court Decision no. 405/2016, which limited abuse of office to violations of duties expressly regulated by primary legislation, resulting in an acquittal under Article 16(1) lit. b) of the Code of Criminal Procedure due to the fact not being foreseen by law.

Keywords

AI generated
embezzlement banking law fraud code of criminal procedure conflicts of laws prior conduct

Cited Legislation

AI generated
art. 5 din C. pen
din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
art. 254 alin. (1) din C. pen
S-a constatat că infracţiunile din prezenta cauză sunt în concurs real cu infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen.
art. 8 din Legea nr. 78/2000
6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.
art. 36 din C. pen
În baza art. 36 alin. (3) din C. pen. din 1969 a fost dedusă, din pedeapsa rezultantă de mai sus, perioada executată din pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov de la 21.11.2018 la 11.02.2020.
art. 71 din C. pen
În baza art. 71 din C. pen.
art. 36 alin. (3) din C. pen
În baza art. 36 alin. (3) din C. pen.
art. 396 alin. (5) din C. proc. pen
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen.
art. 26 din C. pen
În baza art. 26 din C. pen.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Main ground for the verdict, cited in the dispositive to justify the acquittal of all defendants because the facts were not foreseen by the penal law.

art. 443 alin. (1) C. proc. pen.

Procedural rule applied to extend the effects of the cassation appeal and the resulting acquittals to co-defendants who did not file cassation appeals.

art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen.

Provision cited in the dispositive to leave the civil action unresolved.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 04 octombrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 51/S din 22 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul penal nr. x/2015, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă (fapta vizând încheierea contractului nr. x din data de 01.11.2010).

În baza art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă (fapta vizând prelungirea liniei de credit).

S-a constatat că infracţiunile din prezenta cauză sunt în concurs real cu infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. din 1969, art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., pentru care s-a pronunţat condamnarea la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) din C. pen. din 1969 prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 744/21.11.2018 a Curţii de Apel Braşov.

În baza art. 33 alin. (1) lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1), art. 36 din C. pen. din 1969 au fost contopite pedepsele de mai sus şi i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 2 ani închisoare, în sarcina inculpatei fiind stabilită pedeapsa finală de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua lit. b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 71 din C. pen. din 1969 i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua lit. b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 36 alin. (3) din C. pen. din 1969 a fost dedusă, din pedeapsa rezultantă de mai sus, perioada executată din pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov de la 21.11.2018 la 11.02.2020.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din C. proc. pen. a fost achitată inculpata B. pentru săvârşirea a două infracţiuni de gestiune frauduloasă prevăzute de art. 242 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă. În baza art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) din C. pen. din 1969 a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de 4 ani.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatului D. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de uz de fals prevăzute de art. 323 din C. pen. teza întâi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatului D. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de uz de fals prevăzute de art. 323 din C. pen. teza a doua cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 242 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. cu aplicarea art. art. 5 din C. pen. şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen. a fost condamnat inculpatul D. la două pedepse de câte 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen. pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la gestiune frauduloasă.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare sporită cu 1 an închisoare, în sarcina inculpatului fiind stabilită pedeapsa finală de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin 1 lit. a) şi lit. b) din C. pen.. În baza art. 65 din C. pen. a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. a fost achitată inculpata E. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatei E. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 288 alin. (1) din C. pen. din 1969 teza a doua cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatei E. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290 alin. (1) din C. pen. din 1969 teza a doua cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata E. la două pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la gestiune frauduloasă.

În baza art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus şi i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) din C. pen. din 1969 a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de 3 ani şi 6 luni.

II. Prin sentinţa penală nr. 58/S din data de 03.04.2019, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, reunit în prezenta cauză, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 369 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata A. de sub acuzaţia săvârşirii a 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata B. de sub acuzaţia săvârşirii a 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul F. de sub acuzaţia săvârşirii a 38 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G. de sub acuzaţia săvârşirii a 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul H. de sub acuzaţia săvârşirii a 5 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul I. de sub acuzaţia săvârşirii a 24 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata C. de sub acuzaţia săvârşirii a 12 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata J. pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata K. pentru săvârşirea a 8 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata L. de sub acuzaţia săvârşirii a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata M. (în prezent decedată) de sub acuzaţia săvârşirii a 5 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul N. de sub acuzaţia săvârşirii a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În apel s-a dispus reunirea cauzelor nr. 1174/62/2015* şi nr. 4216/62/2015 ale Tribunalului Braşov, ambele aflate pe rolul Curţii de Apel Braşov pentru soluţionarea apelurilor declarate de parchet şi de inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. 51/S din data de 22.05.2020 a Tribunalului Braşov (pronunţată în dosarul nr. x/2015) şi împotriva sentinţei penale nr. 58/S din data de 03.04.2019 a Tribunalului Braşov (pronunţată în dosarul nr. x/2015).

Împotriva acestor sentinţe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, de partea civilă O. S.A. şi de inculpaţii D. şi E..

Prin decizia penală nr. 63/Ap din data de 21 ianuarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, s-au dispus următoarele:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, de partea civilă O. S.A. şi de inculpaţii D. şi E. împotriva sentinţei penale nr. 51/S din data de 22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, pe care a desfiinţat-o sub aspectul încadrării juridice a faptelor şi a modului de soluţionare a laturii penale şi a laturii civile a cauzei.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov şi de partea civilă O. S.A. împotriva sentinţei penale nr. 58/S din data de 03.04.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, pe care a desfiinţat-o sub aspectul încadrării juridice a faptelor şi modului de soluţionare a laturii penale şi a laturii civile a cauzei.

Rejudecând în aceste limite,

A constatat că prin încheierea curţii de apel din data de 30.06.2021, în temeiul art. 386 C. proc. pen. şi al Deciziei nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale a României, s-a dispus în apel schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate inculpaţilor, după cum urmează:

1. pentru A., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, şi în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 13.03.2015, emis în dosarul nr. x/2014 (aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor prin încheierea din data de 24.02.2020 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al acestuia), respectiv din 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi două infracţiuni de gestiune frauduloasă (faptele vizând încheierea contractului nr. x/01.11.2010 şi prelungirea liniei de credit) prevăzute de art. 214 alin. (1), (2), C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5, într-o singură infracţiune de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (40 de acte materiale), în modalitatea însuşirii, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

2. pentru B., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, şi în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 13.03.2015, emis în dosarul nr. x/2014 (aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor prin încheierea din data de 24.02.2020 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al acestuia), respectiv din 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi două infracţiuni de gestiune frauduloasă, prevăzute de art. 242 alin. (1), (3), C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., într-o singură infracţiune de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (40 de acte materiale), în modalitatea însuşirii, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

3. pentru F., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 38 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (38 de acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

4. pentru I., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 24 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (24 de acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

5. pentru H., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 5 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (5 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

6. pentru G., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (9 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

7. pentru C., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, şi în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 13.03.2015, emis în dosarul nr. x/2014 (aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor prin încheierea din data de 24.02.2020 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al acestuia), respectiv din 12 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen. şi o infracţiune de complicitate la săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 26 C. pen. 1969 raportat la art. 214 alin. (1), (2), C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (13 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

8. pentru J., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (3 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

9. pentru K., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 8 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (8 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

10. pentru L., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (3 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

11. pentru M., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 5 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (5 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

12. pentru N., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 19.10.2015, emis în dosarul x/2010 al acestuia, respectiv din 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (3 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

13. pentru D., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 13.03.2015, emis în dosarul nr. x/2014 (aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor prin încheierea din data de 24.02.2020 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al acestuia, respectiv din 2 infracţiuni de complicitate la gestiune frauduloasă, prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 242 alin. (1), (3) C. pen., cu aplicarea art. art. 5 C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (2 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

14. pentru E., din infracţiunile reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov din data de 13.03.2015, emis în dosarul nr. x/2014 (aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor prin încheierea din data de 24.02.2020 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al acestuia, respectiv din 2 infracţiuni de complicitate la gestiune frauduloasă, prevăzute de art. 26 C. pen. 1969 raportat la art. 214 alin. (1), (2), C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (2 acte materiale), în modalitatea ajutorului dat pentru însuşirea, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

În temeiul art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (40 de acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatei A. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de funcţionar bancar, pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei A. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

A constatat că infracţiunea din prezenta cauză a fost săvârşită în concurs real cu infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. din 1968, raportat la art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. din 1968, prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 744/21.11.2018 a Curţii de Apel Braşov.

În baza art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele de mai sus şi a aplicat inculpatei A. pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani închisoare, sporită cu 1 an şi 4 luni închisoare, inculpata urmând să execute în final pedeapsa principală de 6 ani şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. şi art. 45 alin. (2) şi alin. (3) lit. a) C. pen. a aplicat inculpatei A. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de funcţionar bancar, pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei A. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 422 C. proc. pen., art. 72 şi art. 73 C. pen. a dedus din pedeapsa principală rezultantă perioada executată din pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov, de la 21.11.2018 la 11.02.2020, şi reţinerea din data de 29.04.2015.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul F. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, săvârşită în formă continuată (38 de acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 422 C. proc. pen. şi art. 72 a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea din data de 29.04.2015.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul G. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, săvârşită în formă continuată (9 acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului G. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 422 C. proc. pen. şi art. 72 a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea din data de 29.04.2015.

În temeiul art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (37 de acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatei B. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de funcţionar bancar, pe o perioadă de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei B. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei B., pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere condamnata va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 92 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatei obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata B. trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile şi stabileşte că instituţiile din comunitate în care inculpata poate presta muncă sunt: Primăria Predeal şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, săvârşită în formă continuată (13 acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a aplicat inculpatei C. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de funcţionar bancar, pe o perioadă de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei C. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei C., pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnata va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 92 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatei obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpata C. trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile şi stabileşte că instituţiile din comunitate în care inculpata poate presta muncă sunt: Primăria Braşov şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul I. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, săvârşită în formă continuată (24 de acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatului I. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului I. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului I., pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 92 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul I. trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile şi stabileşte că instituţiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Codlea şi Direcţia de Servicii Sociale Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul H. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de delapidare, săvârşită în formă continuată (5 acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului H., pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere condamnatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 92 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul H. trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile şi stabileşte că instituţiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Braşov şi Direcţia de Sport şi Tineret Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de delapidare săvârşită în formă continuată (2 acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului D. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului D., pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere condamnatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 92 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul D. trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile şi stabileşte că instituţiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Braşov şi Direcţia de Servicii Sociale Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de delapidare săvârşită în formă continuată (2 acte materiale).

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatei E., pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere condamnata va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 92 alin. (2) lit. a) C. pen. a impus condamnatei obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata E. trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile şi stabileşte că instituţiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Braşov şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov.

În baza art. 404 al 2 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpata K., sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpaţii J., L. şi N., sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata M., sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., deoarece a intervenit decesul inculpatei.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţelor apelate.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele A., B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 51/S/22.05.2020 a Tribunalului Braşov.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele A. şi B. împotriva sentinţei penale nr. 58/S/3.04.2019 a Tribunalului Braşov.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen. respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de martorul P. împotriva sentinţei penale nr. 58/S/3.04.2019 a Tribunalului Braşov.

Împotriva deciziei penale nr. 63/Ap din data de 21 ianuarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală au declarat recurs în casaţie inculpaţii A., B., F., C., G., H..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 16 mai 2022, când s-a stabilit termen la data de 7 iunie 2022, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen.

1. Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul G.

În susţinerea cererii de recurs în casaţie, inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 pct. 7 C. proc. pen., apreciind că fapta de complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, săvârşită în formă continuată, reţinută în sarcina sa şi pentru care s-a dispus condamnarea, nu este prevăzută de legea penală, în sensul că nu întruneşte elementele de tipicitate atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

A arătat că prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, infracţiune pentru care Tribunalul Braşov (instanţă de fond) a dispus achitarea, apreciind că nu se poate reţine în sarcina inculpaţilor funcţionari bancari neîndeplinirea sau îndeplinirea, prin încălcarea legii, a unui act ce face parte din sfera atribuţiilor de serviciu prevăzute ca atare în legislaţia primară, interpretarea dată de instanţa de contencios constituţional excluzând tipicitatea infracţiunii de abuz în serviciu în cazul îndeplinirii defectuoase a unor atribuţii ce rezultă dintr-o normă secundară.

În acest sens, a criticat dispoziţia instanţei de apel de schimbare a încadrării juridice (încheierea din data de 30 iunie 2021) din 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. într-o singură infracţiune de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În opinia recurentului G. se impunea desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea respectării dublului grad de jurisdicţie şi pentru a preveni lezarea inculpaţilor de dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, a precizat că în primul ciclu procesual, inculpatul a uzat de procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, astfel cum aceasta a fost expusă în rechizitoriu la acel moment, iar dispoziţia de schimbare a încadrării juridice ar fi trebuit să îl repună în situaţia de a decide dacă utilizează această procedură a recunoaşterii.

Cu privire la situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului, a arătat că înţelegerea prealabilă cu inculpatele A. şi B. nu este probată în nici un fel.

Mai mult, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii G. şi Sava, foloasele necuvenite obţinute ar fi constat în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante la creditele contractate de aceştia la O. S.A. şi pentru activităţi curente, fără însă a se stabili cu exactitate cine sunt adevăraţii beneficiari ai creditelor.

În opinia recurentului, adevăratul beneficiar al creditelor a fost tot O. pentru că în această manieră s-au acoperit creditele restante neperformante, iar din această perspectivă, nu se poate stabili cum a luat inculpatul rezoluţia infracţională din postura sa de complice de a o ajuta pe inculpata A. sau pe B. pentru semnarea şi aprobarea creditelor.

Aşadar, în raport de specificul infracţiunii de delapidare, respectiv relaţiile protejate, această infracţiune lezând în principal relaţiile sociale privind îndeplinirea corectă a atribuţiilor de serviciu de către un funcţionar, iar în subsidiar relaţiile privind patrimoniul, a apreciat că nu se poate reţine existenţa laturii subiective.

Mai mult, nu există nicio dovadă în sensul în care inculpatul G. ar fi cunoscut înţelegerea pe care inculpatul F. a avut-o cu inculpatul I. sau înţelegerile pe care inculpatul Sava le-ar fi avut cu interpuşii săi.

De asemenea, a precizat că modalitatea în care s-au acordat aceste credite nu poate reprezenta elementul material al infracţiunii de delapidare, întrucât aceste bunuri nu aveau materialitate corporală. În realitate, banca transfera sume de bani cu ocazia acordării creditelor dintr-un cont sau într-un cont deschis de către un client, dar banii din acel cont deschis pe numele clientului erau tot proprietatea băncii, potrivit reglementărilor C. civ. privind contul de cont curent bancar în vigoare la data comiterii faptelor.

A mai arătat că toate contractele de credit ce au făcut obiectul judecăţii nu au fost desfiinţate, nefiind contestată valabilitatea acestora de către partea civilă O.. Acele contracte au fost încheiate în mod valabil, aflându-se în fiinţă şi la acest moment, nefiind astfel întrunită condiţia ca banii să fie obţinuţi prin metode ilicite pentru a se putea reţine infracţiunea de delapidare.

A apreciat că lipseşte elementul material al laturii obiective atât timp cât nu se reţine nici de instanţa de fond şi nici de cea de control judiciar în sarcina funcţionarilor bancari că ar fi acţionat cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, creditele fiind acordate cu obligaţia restituirii acestora cu dobânzi, cu constituirea de garanţii. Astfel, nu se poate reţine caracterul fraudulos al însuşirii, întrucât nu există vreo nesocotire a normelor ce reglementau modul de acordare al acestor credite.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii penale atacate şi, pe cale de consecinţă, pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului G., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) coroborat cu art. 16 alin. (1) teza I C. proc. pen.

2. Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata B.

În susţinerea cererii de recurs în casaţie, recurenta inculpată a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

În esenţă, a susţinut că schimbarea de încadrare juridică a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată a fost efectuată în condiţii de nelegalitate, în faza apelului, cu încălcarea drepturilor procesuale.

În opinia recurentei, instituţia schimbării încadrării juridice prevăzută de art. 386 alin. (1) C. proc. pen. nu poate opera în faza de atac a apelului, dat fiind faptul că infracţiunea pentru care parchetul a solicitat schimbarea de încadrare juridică presupune îndeplinirea altor condiţii de tipicitate decât ce s-a reţinut prin rechizitoriu, care nu au fost prezentate de procuror şi nu puteau fi luate în considerare de către instanţă. De asemenea, a apreciat că s-au încălcat dispoziţiile art. 371 C. proc. pen. conform cărora judecata se mărgineşte la fapta şi persoana arătate în actul de sesizare.

Mai mult, a arătat că au fost încălcate dispoziţiile legale referitoare la motivarea deciziei penale recurate, faţă de probatoriul administrat în cauză şi faţă de reţinerile incorecte ale instanţei de judecată referitoare la existenţa unei înţelegeri prealabile dintre inculpată şi ceilalţi coinculpaţi.

În susţinerea celor prezentate a invocat declaraţiile martorilor Q., R., S..

În ceea ce priveşte normele bancare presupus a fi încălcate, astfel cum au fost reţinute prin rechizitoriu, a precizat că prin adresa x/28.11.2017 depusă în cursul judecării apelului se arată că în realitate nota de serviciu 11 versiune 4 şi nota de serviciu 63 versiunea 1 au fost respectate.

Aşadar, a solicitat a se constata că nu a comis nicio faptă care ar fi putut produce rezultatul păgubitor pentru bancă şi conform celor reţinute şi în sentinţă nu s-a dovedit existenţa unei înţelegeri prealabile cu o altă persoană sau că ar fi influenţat vreun funcţionar cu privire la aceste credite ori ar fi ştiut că s-ar fi încălcat norme bancare.

Din această perspectivă, a apreciat că rezultă absenţa unei legături de cauzalitate între nerespectarea normelor bancare şi prejudiciu produs O. S.A.

O altă critică adusă deciziei penale atacate vizează neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de delapidare, având în vedere că lipseşte acţiunea specifică elementului material al însuşirii pentru altul atât timp cât a acţionat cu respectarea normelor bancare şi în raport de atribuţiile de serviciu circumscrise obiectului judecăţii.

În acest sens, a arătat că nu este incidentă situaţia în care funcţionarii bancari, având calitatea de gestionari şi-au însuşit anumite sume de bani, folosindu-se de înscrisuri false şi nici situaţia în care banii ar fi fost daţi către beneficiari în mod nelegal, fără obligaţia de restituire, fără dobânzi şi fără garanţii.

A mai criticat decizia penală atacată şi sub aspectul soluţionării laturii civile, având în vedere că reprezentantul părţii civile a depus la dosarul cauzei dovezi care atestau împrejurarea că sumele menţionate în rechizitoriu sunt mult diminuate, raportat la faptul că acestea se aflau în derulare sau au fost executate deja garanţiile, acestea acoperind valoarea creditului.

Pentru aceste aspecte, a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale, menţinerea soluţiilor de achitare dispuse faţă de inculpată, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

La data de 21 februarie 2022, inculpata B., prin apărător a depus completare la motivele de recurs în casaţie formulate, precizând că încadrarea juridică corectă este cea de abuz de încredere, iar în temeiul deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 se impunea achitarea inculpatei în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

3. Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata A.

Recurenta inculpată şi-a întemeiat cererea de recurs în casaţie pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Sub un prim aspect, a susţinut că starea de fapt reţinută prin decizia penală atacată nu se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de delapidare în modalitatea alternativă a "însuşirii pentru altul".

A precizat că inculpata nu şi-a însuşit nicio sumă de bani, valori sau alte bunuri din patrimoniul persoanei vătămate O., nu a avut stăpânirea efectivă a sumelor de bani creditate şi nici nu a dispus de acestea ca fiind bunuri proprii, nu le-a consumat, nu le-a folosit, deoarece sumele de bani acordate cu titlu de credit treceau direct în patrimoniul beneficiarilor.

Aşadar, a apreciat că nu este vorba despre o scoatere ilicită a bunurilor din sfera patrimonială a unităţii şi apropierea efectivă a acestora de către autorul delapidării în condiţiile în care imposedarea inculpatei nu a avut loc, aceasta neavând contact direct cu sumele de bani ce făceau obiectul creditelor acordate. Or, consumarea infracţiunii în modalitatea "însuşirii" are loc în momentul în care gestionarul sau administratorul îşi încalcă atribuţiile de serviciu, scoţând bunul din sfera de dispoziţie a unităţii păgubite şi realizându-se efectiv imposedarea sa cu privire la acesta.

În opinia recurentei, singura ipoteză în care se poate reţine săvârşirea infracţiunii de delapidare în interesul unei alte persoane vizează modalităţile alternative privind folosirea sau traficarea. iar săvârşirea infracţiunii în forma însuşirii se poate reţine doar în interesul autorului nu şi al altei persoanei, astfel cum s-a susţinut în decizia penală recurată.

Mai mult decât atât, acordarea creditelor în modalitatea reţinută în decizia recurată, era un act premergător încheierii contractului de credit între client şi bancă şi implicit anterior momentului tragerii creditului care coincidea cu momentul consumării infracţiunii de delapidare. În momentul încheierii contractului de credit, administratorul de credit realiza creditarea contului beneficiarului cu suma aprobată prin credit.

Sub un al doilea aspect, a arătat că faptele pentru care a fost trimisă în judecată s-ar circumscrie infracţiunii reţinute iniţial în sarcina acesteia, respectiv abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. şi art. 5 C. pen., însă această infracţiune a fost dezincriminată ca urmare a Deciziei nr. 405/2016 pronunţată de Curtea Constituţională.

A solicitat admiterea recursului în casaţie formulat, casarea deciziei penale şi rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatei pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (40 acte materiale), întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

4. Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul F.

În susţinerea cererii de recurs în casaţie formulată, recurentul inculpat a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

A apreciat că instanţa de apel şi-a fundamentat soluţia de condamnare pe o stare de fapt care nu corespunde specificului tipicităţii infracţiunii de delapidare deoarece împrejurarea că actele sunt nereale ar reprezenta cel mult, sub aspectul, dreptului material, o similitudine cu infracţiunea de înşelăciune, în nici un caz o înlesnire sau un ajutor dat de complice la o acţiune de însuşire pentru altul a banilor de către autoarele infracţiunii de delapidare.

Contractarea de către inculpat a unor credite bancare presupunea în mod inerent o legătură cu conducerea O., însă o astfel de legătură nu este specifică tipicităţii infracţiunii de complicitate la delapidare, iar cunoaşterea de către complice a faptului că actele sunt nereale nu este un element faptic care, izolat, are capacitatea să obiectiveze însuşirea pentru altul, ca modalitate a delapidării.

Mai mult, pentru existenţa tipicităţii, complicitatea presupune săvârşirea actului contributiv pe baza unei legături între complice şi autor, mai precis pe cauza împrejurării că cel care este complice îşi alătură activitatea de aceea a autorului, însă în speţă nu s-au dovedit elemente faptice din care să rezulte că inculpatul şi-a alăturat activitatea de aceea a autoarelor din conducerea băncii dincolo de relaţia firească dintre bancă şi solicitantul de credit.

Pe cale de consecinţă, a apreciat că lipseşte condiţia caracterului cauzal al actului de complicitate, respectiv modul în care acest tip de participaţie se află în legătură de cauzalitate cu rezultatul pretinsei fapte comise de către conducerea O..

A mai susţinut că, sub aspectul laturii civile, instanţa de apel a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor la plata prejudiciului în cuantumul valoric însumat al creditelor acordate ce constituie acte materiale ale infracţiunii de delapidare, deşi pe parcursul procesului penal au fost efectuate rambursări parţiale de credite precum şi recuperări de sume în urma valorificării garanţiilor, acţiuni care în mod firesc au condus la diminuarea prejudiciului.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale atacate, achitarea inculpatului, întrucât fapta nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă, fiind incidente art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

5. Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul H.

Recurentul inculpat a indicat ca temei al cererii de recurs în casaţie cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Inculpatul H. susţine acelaşi motiv ca şi inculpatul F. (fratele său) referitor la lipsa de tipicitate a infracţiunii de complicitate la infracţiunea de delapidare.

În opinia recurentului, faptele pentru s-a dispus condamnarea sa ar întruni eventual elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.

A apreciat că instanţa de apel şi-a fundamentat soluţia de condamnare pe o stare de fapt care nu corespunde specificului tipicităţii infracţiunii de delapidare deoarece faptul că actele sunt nereale ar reprezenta cel mult, sub aspectul, dreptului material, o prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase, în nici un caz o înlesnire sau un ajutor dat de complice la o acţiune de însuşire pentru altul a banilor de către autoarele infracţiunii de delapidare.

Totodată, a precizat că lipsa tipicităţii se verifică şi din punct de vedere al elementului subiectiv al pretinsei fapte, având în vedere că împrejurarea că inculpatul a cunoscut că actele sunt nereale şi că l-a întrebat pe fratele său dacă este în regulă să obţină un credit pentru folosirea lor nu este o stare de fapt specifică unei legături subiective dintre complice şi autorul infracţiunii de delapidare, cunoaşterea de către complice a faptului că actele sunt nereale fiind un element specific unei rezoluţii infracţionale sau forme de vinovăţie ce poate contura tipicitatea unei fapte de uz de fals sau înşelăciune.

Tipicitatea infracţiunii de complicitate la delapidare presupune, aşadar, existenţa unei legături între complice şi autoarele faptei, iar nu între complice (H.) şi un alt complice (F.). Această legătură face parte din tipicitatea obiectivă a complicităţii la delapidare, astfel că în absenţa elementelor care să obiectiveze această legătură, starea de fapt reţinută de instanţa de apel face ca fapta să nu fie prevăzută de legea penală.

De asemenea, inculpatul a susţinut că instanţa de apel a soluţionat în mod greşit latura civilă a cauzei, având în vedere că pe parcursul procesului penal au fost efectuate rambursări parţiale de credite precum şi recuperări de sume în urma valorificării garanţiilor, acţiuni care în mod firesc au condus la diminuarea prejudiciului.

În situaţia în care se va dispune admiterea recursului în casaţie şi se va dispune achitarea inculpatului, a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale atacate, achitarea inculpatului, întrucât fapta nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă, fiind incidente art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

6. Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata C.

Cazul de casare invocat este cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

A apreciat că analiza tipicităţii obiective a faptelor inculpatei C., analist credit în cadrul O. impune analiza tipicităţii faptelor care au atras condamnarea autoarelor celor 13 infracţiuni.

În acest sens, a precizat că reţinerea în sarcina inculpatelor A. şi B. a acţiunii de însuşire pentru altul a sumelor de bani ce reprezentau obiectul împrumutului este lipsită de suport legal, jurisprudenţial şi faptic. Inculpatele nu au intrat nici un moment în "stăpânirea" sumelor de bani înainte ca acestea să fie vărsate în conturile beneficiarilor.

Mai mult, a arătat că din actele de acuzare rezultă că o parte din bani urmau să acopere creditele restante, iar o alta să stabilizeze situaţia financiară a societăţilor iniţiale ale inculpaţilor ce au beneficiat de credite, aşadar din probatoriu se conturează modalitatea traficării nu cea a însuşirii.

În opinia recurentei, însuşirea ar fi presupus naşterea unui raport de drept între două persoane O. pe de o parte şi autori şi complici pe de altă parte, raport care ar exclude orice alte persoane, ori din starea de fapt expusă în actele de sesizare reiese că persoanele interpuse în vederea obţinerii de credite au avut de suferit ca urmare a nerestituirii sumelor de bani de către beneficiarii reali.

De asemenea, a susţinut că faptele inculpaţilor beneficiari ai creditelor întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de înşelăciune iar faptele angajaţilor, elementele de tipicitate ale complicităţii.

Infracţiunea de abuz în serviciu are un caracter subsidiar, aceasta putând fi reţinută la momentul sesizării instanţei în concurs ideal cu infracţiunea de înşelăciune.

A apreciat că şi în situaţia în care inculpata C. ar fi cunoscut că beneficiarii creditelor erau inculpaţii Sava, G. şi Neagoe, activitatea analiştilor de credit nu întruneşte elementele de tipicitate ale participaţiei sub forma complicităţii la săvârşirea de către cele două autoare a infracţiunii de delapidare, întrucât aceştia efectuau o analiză sumară a aspectelor legate de risc şi de condiţii de eligibilitate.

Posibilitatea inculpatelor A. şi B. de a dispune în sensul însuşirii banilor din contul O. este independentă de poziţia subiectivă a inculpatei C. sau de activitatea acesteia.

Pentru a fi reţinută participaţia în forma complicităţii, ajutorul dat de către complice trebuie să fie de natură a ajuta autorului, or din actele dosarului rezultă că lipsa unor documente sau a avizului consilierului juridic nu erau de natură a împiedica acordarea creditului, eliberarea sumelor de bani în conturile beneficiarilor.

A solicitat admiterea recursului în casaţie şi achitarea inculpatei având în vedere că a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Prin încheierea din data de 07 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-au admis6 în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi A., B., F., C., G. şi H. împotriva deciziei penale nr. 63/Ap din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

Analizând cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi A., B., F., C., G. şi H., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege.

Dispoziţiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Ca atare, motivele de casare invocate de recurent trebuie să se raporteze la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională, astfel cum au fost stabilite de instanţa de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt.

În acest context, Înalta Curte apreciază că analiza aspectelor invocate de către recurenţii inculpaţi în susţinerea cazurilor de recurs în casaţie, impune cu prioritate o prezentare succintă a parcursului juridic al cauzei.

Aşadar, prin rechizitoriul nr. x/2010 din data de 19.10.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

A., director al Sucursalei Braşov a O. S.A. la data faptelor, pentru săvârşirea a 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

B., şef Serviciu credite în cadrul Sucursalei Braşov a O., pentru săvârşirea a 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

F., director general al S.C. T. S.R.L., pentru săvârşirea a 38 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

H., angajat al S.C. T. S.R.L., pentru săvârşirea a 5 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

I., director executiv la S.C. T. S.R.L., pentru săvârşirea a 24 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

G., asociat şi administrator de fapt al S.C. U. S.R.L., pentru săvârşirea a 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

C., pentru săvârşirea a 12 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

J., pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

K., pentru săvârşirea a 8 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

L., pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

M., pentru săvârşirea a 5 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

N., pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 58/S din data de 03.04.2019, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 369 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata A. de sub acuzaţia săvârşirii a 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata B. de sub acuzaţia săvârşirii a 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul F. de sub acuzaţia săvârşirii a 38 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G. de sub acuzaţia săvârşirii a 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul H. de sub acuzaţia săvârşirii a 5 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul I. de sub acuzaţia săvârşirii a 24 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata C. de sub acuzaţia săvârşirii a 12 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata J. pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata K. pentru săvârşirea a 8 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata L. de sub acuzaţia săvârşirii a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata M. (în prezent decedată) de sub acuzaţia săvârşirii a 5 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul N. de sub acuzaţia săvârşirii a 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la rap. 297 alin. (1) C. pen., în final cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

B., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., în final cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

C., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

D., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen.

- uz de fals prev. de art. 323 teza I din C. pen. (2 fapte)

- uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a C. pen. (2 fapte)

în final cu aplicarea art. 38 C. pen. şi art. 5 C. pen.

E., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen.

- fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin. (1) C. pen. (2 fapte)

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (2 fapte), în final cu aplicarea art. 38 C. pen. şi art. 5 C. pen.

Prin încheierea de şedinţă din data de 24 februarie 2020, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, din infracţiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. (reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor în calitate de autor sau, după caz, complice) în infracţiunea de gestiune frauduloasă prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu reţinerea complicităţii în cazul inculpaţilor C., D. şi E.).

Prin sentinţa penală nr. 51/S din 22 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul penal nr. x/2015, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă (fapta vizând încheierea contractului nr. x din data de 01.11.2010).

În baza art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă (fapta vizând prelungirea liniei de credit).

S-a constatat că infracţiunile din prezenta cauză sunt în concurs real cu infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. din 1969, art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., pentru care s-a pronunţat condamnarea la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) din C. pen. din 1969 prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 744/21.11.2018 a Curţii de Apel Braşov.

În baza art. 33 alin. (1) lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1), art. 36 din C. pen. din 1969 au fost contopite pedepsele de mai sus şi i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 2 ani închisoare, în sarcina inculpatei fiind stabilită pedeapsa finală de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua lit. b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 71 din C. pen. din 1969 i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua lit. b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 36 alin. (3) din C. pen. din 1969 a fost dedusă, din pedeapsa rezultantă de mai sus, perioada executată din pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 142/02.06.2015 a Tribunalului Braşov de la 21.11.2018 la 11.02.2020.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din C. proc. pen. a fost achitată inculpata B. pentru săvârşirea a două infracţiuni de gestiune frauduloasă prevăzute de art. 242 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă. În baza art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) din C. pen. din 1969 a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de 4 ani.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatului D. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de uz de fals prevăzute de art. 323 din C. pen. teza întâi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatului D. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de uz de fals prevăzute de art. 323 din C. pen. teza a doua cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 242 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. cu aplicarea art. art. 5 din C. pen. şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen. a fost condamnat inculpatul D. la două pedepse de câte 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen. pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la gestiune frauduloasă.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare sporită cu 1 an închisoare, în sarcina inculpatului fiind stabilită pedeapsa finală de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin 1 lit. a) şi lit. b) din C. pen.. În baza art. 65 din C. pen. a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. a fost achitată inculpata E. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatei E. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 288 alin. (1) din C. pen. din 1969 teza a doua cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (s-a constatat că a intervenit prescripţia) a încetat procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpatei E. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290 alin. (1) din C. pen. din 1969 teza a doua cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 214 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969 şi cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata E. la două pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la gestiune frauduloasă.

În baza art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus şi i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) din C. pen. din 1969 a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de 3 ani şi 6 luni.

Împotriva acestor sentinţe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, partea civilă O. S.A. şi inculpaţii D. şi E..

În apel s-a dispus reunirea cauzelor nr. 1174/62/2015* şi nr. 4216/62/2015 ale Tribunalului Braşov, ambele aflate pe rolul Curţii de Apel Braşov pentru soluţionarea apelurilor declarate de parchet şi de inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. 51/S din data de 22.05.2020 a Tribunalului Braşov (pronunţată în dosarul nr. x/2015) şi împotriva sentinţei penale nr. 58/S din data de 03.04.2019 a Tribunalului Braşov (pronunţată în dosarul nr. x/2015).

Prin decizia penală nr. 63/Ap din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor, din infracţiunile de abuz în serviciu prev de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. (reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor în calitate de autor sau, după caz, complice) în infracţiuni de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., dispunându-se condamnarea inculpaţilor.

Evaluând cauza în acest context, Înalta Curte apreciază că recursul în casaţie formulat este întemeiat, critica recurenţilor inculpaţi ce vizează împrejurarea că infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, săvârşită în formă continuată, reţinută în sarcina acestora şi pentru care s-a dispus condamnarea lor de către instanţa de apel, nu este prevăzută de legea penală, în sensul că nu sunt întrunite elementele de tipicitate atât sub aspectul laturii obiective prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., fiind pe deplin justificată.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 295 C. pen. infracţiunea de delapidare constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

Aşadar, sub aspectul laturii obiective, delapidarea este o infracţiune comisivă iar tipul de conduită incriminată este indicat prin verbum regens.

Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin trei modalităţi alternative, respectiv însuşire, folosire sau traficare de bani, valori sau alte bunuri, în interes personal sau pentru altul, toate acestea constituind modalităţi de sustragere.

Prin "însuşire" se înţelege scoaterea unui bun din posesia sau detenţia unei persoane juridice şi trecerea acestuia în proprietatea făptuitorului, astfel încât acesta să poată dispune de el prin consumare, folosire sau înstrăinare.

Aşadar, în cazul însuşirii, în primul rând trebuie să existe un act de sustragere a bunului din patrimoniul ocrotit de lege, iar în al doilea rând, un act de trecere a bunului în stăpânirea autorului delapidării, stăpânire ce trebuie să aibă, din punctul de vedere al făptuitorului, caracter definitiv. Făptuitorul se poartă ca un proprietar în raport de aceste bunuri, trecute cu titlu definitiv în stăpânirea sa. Faptul că această trecere a bunului în stăpânirea făptuitorului poate fi realizată "în interesul său ori pentru altul" nu schimbă înţelesul termenului "însuşire" din conţinutul art. 295 C. pen. Chiar dacă se realizează pentru sau în interesul altei persoane, orice operaţiune sau efect în favoarea unui terţ trebuie precedate de însuşirea bunului de către autorul infracţiunii de delapidare, respectiv de scoatere a bunului din posesia sau detenţia persoanei vătămate şi trecerea lui în stăpânirea făptuitorului. Sintagma folosită de legiuitor în cuprinsul art. 295 C. pen. "în interesul său ori pentru altul" este circumscrisă laturii subiective a infracţiunii, iar nu celei obiective şi refelctă intenţia legiuitorului de a incrimina fapta indiferetn dacă însusşirea s-a făcut în interesul personal al făptuitorului sau în interesul unei alte persoane.

"Folosirea", ca modalitate normativă de realizare a obiectului material al infracţiunii analizate, constă în scoaterea iniţială a unui bun din posesia unei persoane juridice şi în utilizarea lui, în folosul făptuitorului, urmată de readucerea bunului în patrimoniul din care a fost scos.

"Traficarea", în sensul aceleiaşi norme de incriminare, constă în scoaterea unui bun din patrimoniul unei persoane juridice şi în utilizarea lui de către făptuitor în vederea obţinerii unui profit, într-o manieră speculativă.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale referitoare la activitatea economică a persoanei juridice avute în vedere, prin scoaterea bunului care formează obiectul material al infracţiunii din sfera patrimonială în care se găsea iniţial şi folosirea lui în interesul făptuitorului sau al altei persoane. (Decizia Curţii Constituţionale nr. 461/2016, M. Of. nr. 951 din 25 noiembrie 2016).

Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic speţei de faţă, Înalta Curte constată că în ceea ce priveşte elementul material, instanţa de apel a reţinut că infracţiunea de delapidare s-a comis în modalitatea ajutorului dat însuşirii, pentru altul, de către cel care administrează banii ce fac obiectul presupusei infracţiuni.

Or, examinând situaţia de fapt, reţinută cu titlu definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte constată că aceasta nu relevă că recurentele inculpate A., B., C., pe de o parte şi recurenţii inculpaţi J., K., L., M., N., pe de altă parte, autorii ai presupusei infracţiuni de delapidare, şi-au însuşit vreo sumă de bani pentru sine sau pentru altul, ci că acestea în calitate de director şi membru în comitetul de credite al Sucursalei Braşov a O. S.A., respectiv director operaţiuni, ulterior şef serviciu credite în cadrul Sucursalei Braşov a O.

S.A. şi membru în comitetul de credite, în baza unor înţelegeri prealabile cu inculpaţii F. şi G., exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu (menţionate în fişa postului, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al O.) a aprobat şi a semnat ulterior 38 de contracte de credit cu persoane fizice şi persoane juridice, cu încălcarea normelor bancare, cunoscând faptul că documentaţia este incompletă, prezintă vicii, sau cuprinde documente nereale (contracte prestări servicii, contracte închiriere, situaţii financiare, documente justificative) şi faptul că beneficiarii adevăraţi ai creditelor sunt inculpaţii F.

şi G., cauzând un prejudiciu în paguba părţii civile O. S.A. în sumă 19.352.522,25 RON şi obţinând foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite), cât şi pentru inculpaţii F. şi G. (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante) (rechizitoriul nr. x din data de 19.10.2015); respectiv, a aprobat la data de 01.11.2010, cu încălcarea normelor bancare (nota de serviciu 11 versiunea 4 şi nota 63 versiunea 1) acordarea unui credit în beneficiul S.C.

V. S.R.L. Zărneşti, cunoscând că o altă persoană a solicitat creditul în numele societăţii şi documentaţia (propunerea de facilitare credit şi documentele care au stat la baza acesteia care prezentau vicii) a fost întocmită pe numelui fostului asociat W., precum şi faptul că sumele de bani obţinute în mod nelegal vor fi utilizate de G. (iniţial) şi D. pentru plata unor rate restante la creditele contractate la aceeaşi instituţie bancară, cauzând vătămarea intereselor legale ale persoanei vătămate W., un prejudiciu în paguba părţii civile O.

S.A. în sumă 836.777,03 RON şi obţinând foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite), cât şi pentru inculpatul D. (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante) (rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015).

Sumele care au făcut obiectul contractelor de credit acordate fraudulos au fost virate direct în conturile bancare ale persoanelor fizice şi juridice, beneficiare ale contractelor de credit şi pentru niciun moment, sumele de bani nu au fost luate, stăpânite, însuşite de către vreunul dintre inculpaţi.

Or, chiar şi în varianta însuşirii pentru altul este necesar ca fapta autorului infracţiunii să constituie o scoatere de către acesta a bunului din patrimoniul persoanei vătămate, acţiunea de "însuşire" presupune o împosedare a autorului cu bunul, în sensul în care, odată cu acţiunea de însuşire, acesta se va comporta faţă de bun ca şi cum ar fi proprietarul lor.

Drept urmare, dacă scoaterea definitivă a banilor din sfera patrimonială a persoanei vătămate şi pricinuirea unei pagube nu este precedată de o acţiune de însuşire a sumei de bani de către inculpaţi, o asemenea faptă nu corespunde tiparului de incriminare al infracţiunii de delapidare.

În jurisprudenţa relevantă a instanţei supreme s-a reţinut că însuşirea constituie unul dintre elementele materiale specifice infracţiunii de delapidare şi este integrat în latura obiectivă a infracţiunii, pe când scopul însuşirii este un element ce ţine de latura subiectivă şi indică dacă însuşirea s-a făcut în interesul personal al făptuitorului sau în interesul altei persoane. În consecinţă, cele două sunt elemente constitutive distincte ale infracţiunii de delapidare şi trebuie analizate separat, fiecare trebuind să îndeplinească cerinţe specifice. (Decizia nr. 64/RC din 19 februarie 2019 pronunţată de ÎCCJ, secţia Penală).

Astfel, din perspectiva acţiunii de însuşire, nu vor fi întrunite elementele de tipicitate obiectivă în cazul în care obiectul material al infracţiunii de delapidare a ajuns direct în patrimoniul unui terţ, chiar dacă acest lucru s-a produs ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu de către făptuitor, câtă vreme acesta din urmă nu au luat în stăpânire vreun moment obiectul material.

În cauză, nu există o acţiune de sustragere, de luare în stăpânire de către recurenţii inculpaţi a sumelor de bani, ce fac obiectul infracţiunii de delapidare, atât prin actul de sesizare, dar şi prin decizia penală atacată se reţine că prin nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi a normelor bancare, au cauzat părţii civile o pagubă, prin încheierea contractelor de credit în beneficiul altor persoane fizice sau juridice, sumele de bani fiind însuşite, prin virarea acestora în conturile bancare, de către beneficiari.

În dispoziţia incriminatoare a delapidării, elementul material nu este arătat prin termenul de sustragere, ci prin termenul care indică modalitatea de sustragere, în speţă fiind vorba despre o aşa zisă activitate infracţională specifică noţiunii de "însuşire", aceasta nefiind posibilă fără a fi precedată de o sustragere.

Însuşirea ca modalitate a sustragerii unui bun constă în scoaterea acelui bun din posesia sau detenţia unei persoane şi trecerea acestuia în stăpânirea făptuitorului care poate dispune de el, adică poate să îl consume, să îl utilizeze sau să îl înstrăineze.

Semnificaţia literală a cuvântului este de a-l face al său. Aşadar, termenul "însuşire" din conţinutul infracţiunii de delapidare traduce ideea de a face al său un bun aparţinând avutului proprietarului (G.Antoniu, T.Tudorel, Explicaţiile Noului C. pen., Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2015).

Pentru a fi în prezenţa unei delapidări prin însuşire, este astfel necesar ca bunul să treacă efectiv în stăpânirea făptuitorului, iar acesta se comportă ca un bun proprietar în raport de aceste bunuri trecute cu titlu definitiv în stăpânirea sa.

Nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de delapidare dacă sustragerea în varianta însuşirii, ce face de altfel obiectul analizei prezentului recurs în casaţie, s-a efectuat în interes propriu sau "în interesul altei persoane", cum în mod greşit reţine instanţa de apel pentru că însuşirea ca modalitate a sustragerii unui bun constă în scoaterea acelui bun, în speţă sumele de bani ce au fost acordate cu titlu de credit şi trecerea acestor în stăpânirea celui care comite fapta şi care poate dispune de el după cum doreşte, adică poate să îl consume, să îl utilizeze sau să îl înstrăineze. Scopul însuşirii nu are relevanţă atât timp cât persoana în cauză are în stăpânire efectivă bunul sustras.

Pe coordonatele concrete ale cauzei nu rezultă de niciunde că inculpaţii din prezenta cauză au obţinut creditele personal şi în nume propriu, iar ulterior le-au dat altor persoane care nu erau eligibile şi nu îndeplineau condiţiile legale pentru a obţine credite, pentru a putea fi reţinute în sarcina acestora infracţiunea de delapidare în varianta însuşirii pentru altul. Nerespectarea normelor de creditare a unor persoane, pentru că în esenţă aceasta este activitatea infracţională ce se reţine în sarcina inculpaţilor nu poate fi subsumată noţiunii de însuşire pentru altul şi nici nu poate atrage răspunderea penală pentru infracţiunea de delapidare.

În acest context argumentativ, Înalta Curte constată că instanţa de apel a procedat în mod greşit la o modificare a situaţiei de fapt reţinută în sarcina recurenţilor inculpaţi, aspect ce a generat în mod nelegal schimbarea încadrării juridice a faptelor şi menţinerea acestora în sfera ilicitului penal, condiţionată de efectele Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale şi de necesitatea prevederii în legea penală a neîndeplinirii sau îndeplinirii în mod defectuos a îndatoririlor de serviciu prin raportare la obligaţii regăsite în acte normative infralegale sau documentele interne ale angajatorului.

Aşadar, constatând că în cauză faptele reţinute în sarcina recurenţilor inculpaţi nu corespund tiparului infracţiunii de delapidare, din perspectiva laturii obiective, modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, Înalta Curte va proceda la casarea, în parte, a sentinţelor penale pronunţate de Tribunalul Braşov, precum şi a deciziei atacate pronunţate de Curtea de Apel Braşov.

În aceste coordonate şi în acest context argumentativ, faţă de faptul că, actul de acuzare reţine în sarcina inculpaţilor infracţiunea de abuz în serviciu, Înalta Curte apreciază că se impune a fi analizat recursul în casaţie formulat prin raportare la actul de sesizare şi nu la situaţia de fapt nou creată de către instanţa de apel care a schimbat practic prin modalitatea de abordare a situaţiei de fapt cu care a fost investită, limitele judecăţii .

Înalta Curte va analiza astfel dacă sunt întrunite cerinţele de conţinut obiectiv ale infracţiunii prevăzute de art. 297 din C. pen., reţinută în sarcina inculpaţilor prin actele de sesizare a instanţei, din perspectiva conţinutului normativ al incriminării, astfel cum a fost reconfigurat în urma Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, şi anume efectuarea unui act de serviciu cu încălcarea unei norme din legislaţia secundară, hotărâri ale Guvernului, ordine, coduri etice şi deontologice, regulamente de organizare internă, fişa postului.

Înalta Curte constată că, în cauză, prin rechizitoriul nr. x/2010 din 19.10.2015 s-a reţinut că recurenţii inculpaţi şi-au exercitat defectuos atribuţiile de serviciu, menţionate în fişa postului, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al O., prin faptul că au aprobat şi au semnat 38 de contracte credite cu persoane fizice şi persoane juridice, cu încălcarea normelor bancare, respectiv Hotărârea Consiliului de Administraţie al O. S.A. din data de 29.05.2007 privind competenţa de aprobare a expunerilor faţă de un singur debitor, Procedurilor de creditare a persoanelor fizice nr. x de creditare a persoanelor juridice, iar prin rechizitoriul nr. x/2014 din 13.05.2015 s-a reţinut că recurenţii inculpaţi şi-au încălcat atribuţiile de serviciu (menţionate în fişa postului), avizând la data de 01.11.2010 propunerea de facilitare credit şi aprobând cu încălcarea normelor bancare (nota de serviciu 11 versiunea 4 şi nota 63 versiunea 1) acordarea unui credit în beneficiul S.C. V. S.R.L..

În acest context, Înalta Curte urmează a verifica dacă obligaţiile de serviciu reţinut a fi încălcate de către recurenţii inculpaţi sunt reglementate în acte normative cu putere de lege.

Potrivit art. 297 alin. (1) din C. pen., infracţiunea de abuz în serviciu constă în fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani închisoare şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Prin Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale (publicată în M.Of. Partea I, nr. 517 din 08.07.2016), a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

În esenţă, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile criticate folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acţiunile sau omisiunile prin care se săvârşeşte infracţiunea (par. 60), că acestea încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), întrucât sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată (par. 57) şi a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului (par. 60).

În cuprinsul aceleiaşi hotărâri, în paragraful nr. 88, s-a făcut referire expresă la faptul că "dispoziţiile art. 246 din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) C. pen. (…) au fot reconfigurate prin prezenta decizie".

Reconfigurarea, la care se referă Curtea Constituţională în paragraful anterior menţionat, are ca efect restrângerea sferei de incidenţă a infracţiunii în limitele constituţionale, respectiv: atribuţia de serviciu în exercitarea căreia se afla făptuitorul şi pe care aceste o încalcă sau nu o îndeplineşte, trebuie să fie prevăzută expres de lege, noţiune înţeleasă ca act adoptat de Parlamentul României, sau ordonanţă (simplă sau de urgenţă) emisă de Guvernul României şi, totodată, actul îndeplinit în exercitarea atribuţiilor de serviciu să încalce o dispoziţie cuprinsă în legislaţia primară (care cuprinde legi adoptate de Parlamentul României, sau ordonanţă (simplă sau de urgenţă) emisă de Guvernul României).

Aşadar, dacă anterior Deciziei nr. 405/2016, formularea largă a textului permitea includerea în elementul material al laturii obiective a infracţiunii a oricărei încălcări ale atribuţiilor de serviciu, indiferent dacă acestea erau prevăzute în legi, ordonanţe, hotărâri ale guvernului, fişă a postului, ulterior acestei decizii, o acţiune sau inacţiune dobândeşte semnificaţie penală doar dacă făptuitorul se află în exercitarea unei atribuţii de serviciu prevăzute de lege şi prin acţiunea sau inacţiunea sa se încalcă dispoziţii exprese dintr-o lege sau ordonanţă de Guvern, şi nu prin acte de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului, ordine, coduri etice şi deontologice, regulamente de organizare internă, fişa postului). Orice încălcări ale atribuţiilor de serviciu care nu îşi au izvorul într-o dispoziţie din legislaţia primară, se situează în afara ilicitului penal.

În considerentele acestei decizii, instanţa de contencios constituţional a stabilit cu claritate care este sensul sintagmei "îndeplineşte prin încălcarea legii", ce intră în elementul material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu:

"ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice." (par. 61).

Din perspectiva condiţiei de tipicitate a elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu constând în neîndeplinirea unui act ori îndeplinirea acestuia în mod defectuos, Înalta Curte apreciază că trebuie identificată obligaţia de serviciu care a fost încălcată, implicit, dispoziţia legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpat, în raport de care, comportamentul acestuia a fost considerat a fi o neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu.

Analizând, în aceste coordonate de principiu, Înalta Curte constată că în cauză nu este indicat niciun text de lege (legislaţie primară) care reglementează obligaţiile de serviciu ce au fost încălcate de recurenţii inculpaţi. Dispoziţiile pretins încălcate, Hotărârea Consiliului de Administraţie al O. S.A. din data de 29.05.2007 privind competenţa de aprobare a expunerilor faţă de un singur debitor, Procedurilor de creditare a persoanelor fizice nr. x de creditare a persoanelor juridice, nota de serviciu 11 versiunea 4 şi nota 63 versiunea 1 privesc exclusiv o procedură bancară internă care disciplinează efectuarea îndatoririlor de serviciu ce îi incumbă recurentei inculpate, fără a fi reglementate în mod expres prin lege, astfel cum această noţiune a fost expres definită de instanţa de control constituţional prin Decizia nr. 405/2016.

Lipsa prevederii în lege a îndatoririi de serviciu, chiar în condiţiile existenţei unor prevederi în acte normative infralegale sau documente interne ale angajatorului (fişa postului), face ca acuzaţia adusă inculpatei să nu îndeplinească condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu; nerespectarea normelor interne de lucru nu se circumscrie laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu.

Faţă de cele reţinute, se constată că actele de conduită imputate recurenţilor inculpaţi nu sunt prevăzute de lege, ci eventual de acte cu putere inferioară legii, care nu se încadrează în categoria actelor normative de natură a constitui temei al răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, astfel cum au fost stabilite prin decizia nr. 405/2016 şi nr. 392/2017 ale Curţii Constituţionale.

În concluzie, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către recurenţii inculpaţi a unor atribuţii de serviciu impuse prin fişa postului sau a unor proceduri bancare nu are semnificaţie penală, putând constitui eventual temei al răspunderii civile sau al răspunderii disciplinare.

De altfel, chiar prin deciziile Curţii Constituţionale mai sus-menţionate s-a stabilit că "incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificaţia că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificaţia că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc., fiind improprii în realizarea acestui deziderat. În sens larg, scopul urmărit de legiuitor prin legislaţia penală este acela de a apăra ordinea de drept, iar, în sens restrâns, este acela de a apăra valori sociale, identificate de legiuitor în partea specială a C. pen., acest scop fiind, în principiu, legitim. Însă, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare şi să respecte un just echilibru între interesul public şi cel individual" (par. 68, 69 din Decizia nr. 405/2016).

Astfel, întrucât Curtea Constituţională a considerat că faptele care, prin efectul lor, sunt lipsite de importanţă ori sunt apte să atragă numai răspunderea disciplinară nu pot fi considerate fapte tipice de abuz în serviciu şi a scos din sfera incriminării penale încălcarea sarcinilor de serviciu prevăzute în fişa postului sau printr-o procedură bancară, ipoteză identică cu cea din speţă, Înalta Curte va constata că fapta nu este prevăzută de legea penală şi va dispune achitarea inculpaţilor A., B., C., F., G. şi H. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Deopotrivă, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 443 alin. (1) C. proc. pen., instanţa examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat recurs în casaţie sau la care acesta nu se referă, putând hotărî şi în privinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.

În acest context, Înalta Curte constată că inculpaţii D., E., I., J., K., L., M., N. se află într-o situaţie identică cu cea a inculpaţilor A., B., C., F., G. şi H., în sarcina acestora reţinându-se săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de dispoziţiile art. 297 C. pen.. Aceeaşi nelegalitate care stă la baza achitării recurenţilor inculpaţi A., B., C., F., G. şi H. se constată şi în cazul celorlalţi coinculpaţi, respectiv lipsa prevederii atribuţiilor de serviciu încălcate într-o lege şi nu prin acte de nivel inferior, nefiind indicată dispoziţia legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpaţi, în raport de care, comportamentul acestora a fost considerat a fi o neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu.

În ceea ce o priveşte pe inculpata M., decedată, sunt opozabile şi consideraţiile ulterioare legate de maniera alegerii cazului de achitare în condiţiile valorificării ordinii legale de preferinţă.

În cauză, instanţa constată că se impune pronunţarea soluţiei de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., deşi potrivit art. 16 lit. lit). f C. proc. pen., decesul constituie cauză de încetare a procesului penal.

În condiţiile incidenţei simultane a cel puţin două cazuri, se impune aplicarea prioritară a cazului care exprimă neprevederea faptei în legea penală, aceasta fiind mai favorabilă. Cazul de încetare a procesului penal devine incident în ipoteza unor probe apte a răsturna prezumţia de nevinovăţie, dar care nu pot fi combătute efectiv şi eficient datorită cauzei survenite, decesul.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va admite recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C., F., G. şi H. împotriva deciziei penale nr. 63/AP din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală.

În temeiul art. 443 alin. (1) C. proc. pen. va dispune extinderea efectelor recursului în casaţie şi cu privire la inculpaţii D., E., I., J., K., L., M., N..

Va casa, în parte, sentinţa penală nr. 51/S din data de 22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, sentinţa penală nr. 58/S din data de 03.04.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015 şi decizia penală nr. 63/AP din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, numai în ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu, astfel cum au fost reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov şi rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii, dispune:

1.1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va achita pe inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, respectiv de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

1.2. În baza art. 369 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita pe inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata A. şi punerea de îndată în libertate a acesteia, dacă nu este arestată sau reţinută în altă cauză.

2.1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va achita pe inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, respectiv de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

2.2. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita pe inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata B..

3.1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va achita pe inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.

3.2. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 12 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata C..

4. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 38 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul F. şi punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat sau reţinut în altă cauză.

5. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpatul G. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul G. şi punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat sau reţinut în altă cauză.

6. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 5 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul H..

7. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va achita pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D..

8. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va achita pe inculpata E. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- în final cu aplicarea art. 38 C. pen. şi art. 5 C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata E..

9. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 24 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul I..

10. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpata J. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata J..

11. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpata K. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 8 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata K..

12. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpata L. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 133 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata L..

13. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpata M. (în prezent decedată) pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 5 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata M..

14. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita inculpatul N. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul N..

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă O. S.A. faţă de inculpaţii A., B., C., D., E., F., H., I. şi G..

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă W. faţă de inculpaţii A., B., C., D. şi E..

Va menţine măsura asiguratorie asupra următoarelor autovehicule, aparţinând inculpatului H.: autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x de culoare gri, serie şasiu x; motocicletă marca x cu numărul de înmatriculare x, de culoare negru ci gri, serie şasiu x; autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x, de culoare roşie, serie şasiu x; autoutilitară marca x cu numărul de înmatriculare x, de culoare alb, serie şasiu x, până la concurenţa valorii de 850.131,29 RON; menţine măsura asiguratorie asupra a 20 părţi sociale reprezentând 100% din capitalul social al S.C. X. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 200 RON (1parte sociala = 10 RON); 15 părţi sociale reprezentând 75% din capitalul social al S.C. Y. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 150 RON(1parte sociala = 10 RON); 1 parte socială reprezentând 5% din capitalul social al S.C. Z. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 10 RON (1parte sociala = 10 RON); 1 parte socială reprezentând 5% din capitalul social al S.C. AA. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 10 RON (1parte sociala = 10 RON); 1 parte socială reprezentând 3,33% din capitalul social al S.C. BB. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 10 RON (1parte sociala = 10 RON), aparţinând inculpatului H., până la concurenţa sumelor la care a fost obligat.

Va menţine celelalte dispoziţiile ale sentinţei penale nr. 51/S din data de 22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, sentinţei penale nr. 58/S din data de 03.04.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015 şi deciziei penale nr. 63/AP din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, care nu contravin prezentei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat F., în sumă de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C., F., G. şi H. împotriva deciziei penale nr. 63/AP din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală.

În temeiul art. 443 alin. (1) C. proc. pen. dispune extinderea efectelor recursului în casaţie şi cu privire la inculpaţii D., E., I., J., K., L., M., N..

Casează, în parte, sentinţa penală nr. 51/S din data de 22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, sentinţa penală nr. 58/S din data de 03.04.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015 şi decizia penală nr. 63/AP din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, numai în ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu, astfel cum au fost reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov şi rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii, dispune:

1.1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, respectiv de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

1.2. În baza art. 369 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită pe inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata A. şi punerea de îndată în libertate a acesteia, dacă nu este arestată sau reţinută în altă cauză.

2.1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, respectiv de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen.

- cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

2.2. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită pe inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 38 de infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata B..

3.1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.

3.2. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 12 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata C..

4. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 38 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul F. şi punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat sau reţinut în altă cauză.

5. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpatul G. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 9 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul G. şi punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat sau reţinut în altă cauză.

6. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 5 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul H..

7. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D..

8. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpata E. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 13.03.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

- în final cu aplicarea art. 38 C. pen. şi art. 5 C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata E..

9. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 24 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul I..

10. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpata J. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata J..

11. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpata K. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 8 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata K..

12. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpata L. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 133 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata L..

13. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpata M. (în prezent decedată) pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 5 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata M..

14. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită inculpatul N. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov de:

- 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul N..

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă O. S.A. faţă de inculpaţii A., B., C., D., E., F., H., I. şi G..

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă W. faţă de inculpaţii A., B., C., D. şi E..

Menţine măsura asiguratorie asupra următoarelor autovehicule, aparţinând inculpatului H.: autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x de culoare gri, serie şasiu x; motocicletă marca x cu numărul de înmatriculare x, de culoare negru ci gri, serie şasiu x; autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x, de culoare roşie, serie şasiu x; autoutilitară marca x cu numărul de înmatriculare x, de culoare alb, serie şasiu x, până la concurenţa valorii de 850.131,29 RON; menţine măsura asiguratorie asupra a 20 părţi sociale reprezentând 100% din capitalul social al S.C. X. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 200 RON (1parte sociala = 10 RON); 15 părţi sociale reprezentând 75% din capitalul social al S.C. Y. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 150 RON(1parte sociala = 10 RON); 1 parte socială reprezentând 5% din capitalul social al S.C. Z. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 10 RON (1parte sociala = 10 RON); 1 parte socială reprezentând 5% din capitalul social al S.C. AA. S.R.L. Braşov , cu o valoare totala de 10 RON (1parte sociala = 10 RON); 1 parte socială reprezentând 3,33% din capitalul social al S.C. BB. S.R.L. Braşov, cu o valoare totala de 10 RON (1parte sociala = 10 RON), aparţinând inculpatului H., până la concurenţa sumelor la care a fost obligat.

Menţine celelalte dispoziţiile ale sentinţei penale nr. 51/S din data de 22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015, sentinţei penale nr. 58/S din data de 03.04.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2015 şi deciziei penale nr. 63/AP din data de 21 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, care nu contravin prezentei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat F., în sumă de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 octombrie 2022.