Migrant trafficking convictions annulled, proceedings time-barred against four and retrial ordered for two over unreasoned judgment

Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2022

Deliberând, asupra cauzei penale de fată, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 46 din data de 13 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a hotărât următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., având în vedere că a intervenit decesul inculpatului.

În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de traficul de migranţi - prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., având în vedere că a intervenit decesul inculpatului.

În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., având în vedere că a intervenit decesul inculpatului.

În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal fată de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale - prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., având în vedere că a intervenit decesul inculpatului.

1. Inculpatul B.:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 367 alin. (5) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 48 din C. pen. rap. la art. 263 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 264 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite (1an + 2ani + 2 ani), respectiv sporul de 1 an şi 8 luni închisoare, în final inculpatul B. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 72 din C. pen. a dedus prevenţia inculpatului B. din data de 06.10.2015 (reţinerea) şi de la 08.10.2015 la 27.12.2016 (arestare preventivă şi arest la domiciliu).

2. Inculpatul C.:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 48 din C. pen. rap. la art. 263 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 264 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În temeiul art. 48 din C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite (1an + 1an + 2ani), respectiv sporul de 1 an şi 4 luni închisoare, în final inculpatul C. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 72 din C. pen. a dedus prevenţia inculpatului C. din data de 06.10.2015 (reţinerea) şi de la 08.10.2015 la 27.12.2016 (arestare preventivă şi arest la domiciliu).

3. Inculpatul D.:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 48 din C. pen. rap. la art. 263 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 264 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În temeiul art. 48 C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite (1an + 1an + 2ani), respectiv sporul de 1 an şi 4 luni închisoare, în final inculpatul D. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 72 din C. pen. a dedus prevenţia inculpatului D. din data de 06.10.2015 (reţinerea) şi de la 08.10.2015 la 13.12.2016 (arestare preventivă şi arest la domiciliu).

4. Inculpatul E.:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 367 alin. (5) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 48 din C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite (1an + 2ani + 3 ani), respectiv sporul de 2 ani închisoare, în final inculpatul E. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie.

În baza art. 72 din C. pen. a dedus prevenţia inculpatului E. din data de 23.09.2015 (reţinerea) şi de la 24.09.2015 la 27.12.2016 (arestare preventivă şi arest la domiciliu).

5. Inculpatul F.:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În temeiul art. 48 din C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite (2ani + 2ani + 3 ani), respectiv sporul de 2 ani şi 4 luni închisoare, în final inculpatul F. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie.

În baza art. 72 din C. pen. a dedus prevenţia inculpatului F. din data de 23.09.2015 (reţinerea) şi de la 24.09.2015 la 27.12.2016 (arestare preventivă şi arest la domiciliu).

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. a dispus confiscarea sumei de 8.000 euro de la inculpatul B., a sumei de 2.500 euro de la inculpatul C., a sumei de 2.500 euro de la inculpatul D., a sumei de 4.750 euro de la inculpatul E. şi a sumei de 1.750 euro de la inculpatul F., toate sumele în echivalent în RON la data confiscării.

În baza art. 25 alin. (3) din C. pen. a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- C.I. seria x nr. x emisă pe numele G.;

- C.I. seria x nr. x emisă pe numele H.;

- C.I. seria x nr. x emisă pe numele I.;

- CI. seria x nr. x emisă pe numele J.;

- paşaport cu seria x emis pe numele K.;

- certificat de căsătorie seria x nr. x;

- certificat de căsătorie seria x nr. x

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a obligat inculpaţii E., F., B., C. şi D. la plata sumei de 17.500 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (urmărire penală - 15.000 RON şi instanţă -2.500 RON).

A constatat că inculpaţii E., F., B., C. şi D. au fost asistaţi de apărători aleşi.

Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 1.253 RON - pentru inculpatul A. se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

Pentru a pronunţa hotărârea, Curtea de Apel Ploieşti a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 03.02.2016, emis în dosarul nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Dâmboviţa au fost trimişi în judecată inculpaţii:

I. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. traficul de migranţi - prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

4. complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.,

II. E. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. traficul de migranţi - prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi

4. complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 367 alin. (5) din C. pen.

III. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. traficul de migranţi - prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi

4. complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.,

IV. B. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. complicitate la traficul de migranţi - prev. de art. art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi

4. falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 367 alin. (5) din C. pen.

V. C. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. complicitate la traficul de migranţi - prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi

4. complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.,

VI. D. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. complicitate la traficul de migranţi - prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi

4. complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin precizările depuse la dosarul cauzei privind remedierea neregularităţilor rechizitoriului, conform încheierii din data de 04.05.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2016.4, procurorul de caz a indicat perioadele infracţionale pentru fiecare inculpat, respectiv pentru inculpatul A. - începutul anului 2012 până la 23.09.2015, pentru inculpatul E. - începutul anului 2012 până la 23.09.2015, pentru inculpatul F. - începutul anului 2012 până la 23.09.2015, pentru inculpatul B. - începutul anului 2012 până la august 2013, pentru inculpatul C. - începutul anului 2012 până la august 2013 şi pentru inculpatul D. - începutul anului 2012 până la august 2013 şi, totodată, a arătat activitatea infracţională a fiecărui inculpat din prezenta cauză.

Prin încheierea din data de 30.05.2016, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2016, în baza art. 346 alin. (4) rap. la art. 345 alin. (3) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării Curţii de Apel Ploieşti, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Dâmboviţa şi s-a dispus începerea judecăţii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus prin încheierea nr. 969/06.07.2016 admiterea contestaţiilor formulate de inculpaţii A., E., F. şi B. împotriva încheierii penale din data de 30.05.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi, în consecinţă, a desfiinţat în parte încheierea contestată şi, rejudecând, a exclus din ansamblul probelor administrate în faza de urmărire înregistrările ori interceptările efectuate în baza autorizaţiilor ori mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în dosarul nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Dâmboviţa, în temeiul art. 911 alin. (1) C. pen.. anterior şi art. 141 C. pen., puse în executare de către Serviciul Român de Informaţii, privind pe inculpaţii A., E., F. şi B..

Totodată, instanţa de control judiciar a menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.

În fapt, în actul de sesizare a instanţei s-au reţinut în esenţă următoarele:

Inculpatul A.

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi C. s-a constituit într-un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi C. a racolat şi îndrumat diferite persoane în scopul trecerii frauduloase a Frontierei de Stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi C. a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., F., D. şi C. a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos Frontiera de Stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

Inculpatul E.

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii A., B., F., D. şi C. s-a constituit într-un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, beneficiind de sprijinul inculpaţilor A., B., F., D. şi C. a îndrumat, transportat şi adăpostit persoane în scopul trecerii frauduloase a Frontierei de Stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii A., B., F., D. şi C. a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii A., F., D. şi C. a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos Frontiera de Stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

Inculpatul F.

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., A., D. şi C. s-a constituit într-un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., A., D. şi C. a racolat şi îndrumat diferite persoane în scopul trecerii frauduloase a Frontierei de Stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., A., D. şi C. a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., A., D. şi C. a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos Frontiera de Stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

Inculpatul B.

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., A., F., D. şi C. s-a constituit într-un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, a sprijinit grupul infracţional format din inculpaţii E., A., F., D. şi C. a racolat şi îndrumat diferite persoane în scopul trecerii frauduloase a Frontierei de Stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., A., F., D. şi C. a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - august 2013, beneficiind de ajutorul inculpaţilor E., F., A., D. şi C., în calitate de funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, a falsificat mai multe cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos Frontiera de Stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

Inculpatul C.

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi A. s-a constituit într-un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, a sprijinit grupul infracţional organizat format din inculpaţii E., B., F., D. şi A. în activităţi de trafic de migraţi conexe trecerii frauduloase a Frontierei de Stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi A. a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., F., D. şi A. a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos Frontiera de Stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

Inculpatul D.

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., A. şi C. s-a constituit într-un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, a sprijinit grupul infracţional organizat format din inculpaţii E., B., F., A. şi C. în activităţi de trafic de migranţi conexe trecerii frauduloase a Frontierei de Stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., A. şi C. a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., F., A. şi C. a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos Frontiera de Stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

Curtea a reţinut că a data de 11.01.2013 lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Dâmboviţa s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul A., cetăţean congolez, împreună cu alte persoane, neidentificate la aceea dată, s-a constituit într-un grup infracţional organizat în scopul racolării, îndrumării şi călăuzirii mai multor persoane de cetăţenie congoleză şi de alte cetăţenii în vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat.

Din cercetările efectuate în cauză s-au stabilit următoarele:

Începând cu anul 2012 pe teritoriul României s-a constituit şi şi-a desfăşurat activitatea un grup infracţional organizat şi coordonat de inculpatul A., cetăţean congolez, grup ai cărui membrii, cetăţeni români şi străini de origine africană sunt implicaţi în activităţi de migraţie clandestină derulate pe ruta Congo - Coasta de Fildeş - Uganda - România - statele vest europene, preponderent Franţa şi Belgia.

Ca metodă de acţiune, aceştia au procedat la introducerea, aparent legală, a migranţilor în România prin obţinerea de vize emise de oficiile consulare şi ambasadele României din zona Africii în baza unor invitaţii ale unor cetăţeni români sau conaţionali stabiliţi în România sau pentru participarea la diverse întruniri organizate pe teritoriul României.

După ce intrau în România, migranţii erau cazaţi în diferite locaţii din Bucureşti sau în zonele limitrofe.

În perioada pentru care au fost obţinute vizele de şedere pentru migranţii intraţi în România, membrii grupării au întreprins demersurile necesare obţinerii documentelor de identitate româneşti falsificate în baza cărora era permis accesul liber pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Astfel, inculpatul A. s-a ocupat de emiterea de invitaţii pentru migranţi clandestini, a cazării acestora pe teritoriul României, precum şi cu sprijinul logistic şi financiar acordat demersurilor de procurare a unor documente de identitate falsificate în vederea trecerii frauduloase a graniţelor României şi utilizării acestora în spaţiul Schengen.

În procurarea de documente de identitate false, respectiv cărţi de identitate, paşapoarte şi certificate de căsătorie s-a implicat şi inculpatul E., care l-a recrutat în acest scop pe inculpatul B., acesta având funcţia de agent de politie în cadrul Biroului Judeţean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidenţa Populaţiei Dâmboviţa.

Inculpaţii A. şi E. se cunoşteau de mult timp, primul locuind o perioadă îndelungată de timp pe raza municipiului Târgovişte, localitatea de domiciliu a inculpatului E..

Documentele de identitate falsificate obţinute au fost utilizate fie pentru facilitarea trecerii ilegale a frontierei de vest a României de către migranţi, având ca destinaţie finală Belgia şi Franţa, fie au fost trimise de către inculpatul E. prin intermediul martorilor L. şi M. în Belgia inculpatului F., care le-a distribuit ulterior unor cetăţeni străini, de regulă marocani stabiliţi în această ţară, documentele de identitate fiind utilizate pentru legalizarea şederii migranţilor clandestini pe teritoriul Belgiei.

În perioada 2012 - 2013, în activitatea de falsificare de acte de identitate româneşti, ce au fost utilizate ulterior în traficul de migranţi pe ruta România - spaţiul Schengen, au fost implicaţi şi inculpaţii D. şi C., cel din urmă fiind fost angajat în cadrul Serviciului de Evidenţă a Populaţiei Dâmboviţa şi fost şef al Serviciului de Paşapoarte Dâmboviţa.

Inculpaţii D. şi C. au intermediat legătura infracţională între inculpaţii A. şi E., pe de o parte, şi, pe de altă parte, cu inculpatul B., cel care falsifica documentele de identitate.

Inculpatul B. lucra din anul 2009 ca agent de poliţie în cadrul D.E.P.A.B.D - Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor Dâmboviţa, ocupându-se de administrarea bazelor de date privind evidenţa persoanelor din judeţul Dâmboviţa, având acces la baza de date şi la echipamentul de tipărire a cărţilor de identitate.

Inculpatul A. a făcut cunoştinţă cu inculpatul D. prin intermediul inculpatului E..

Totodată, inculpatul E. ştia faptul că inculpatul D. se cunoştea foarte bine cu inculpatul B., motiv pentru care în momentul în care inculpatul A. l-a întrebat pe inculpatul E. dacă cunoaşte vreo persoană care poate să confecţioneze cărţi de identitate româneşti pentru conaţionali de-ai lui, acte ce urmau să fie folosite în ţări din vestul Europei, acesta a apelat la inculpatul D., care a apelat, la rândul său, la inculpatul B. pentru confecţionarea respectivelor cărţi de identitate false.

Astfel, inculpatul A. îi dădea inculpatului E. un stik sau CD pe care se aflau fotografia unui cetăţean congolez şi datele acestuia de identitate. Inculpatul E. lua suportul electronic şi îl dădea mai departe inculpatului D. care, la rândul său, îl transmitea inculpatului B..

Inculpatul B. confecţiona cartea de identitate înserând datele conţinute pe stik sau CD. Cartea de identitate astfel confecţionată era transmisă inculpatului D. care, la rândul său, o dădea inculpatului E., iar acesta o transmitea mai departe inculpatului A..

În acest mod de operare, actele de identitate confecţionate în mod fals ajungeau la cetăţenii de origine africană şi erau folosite în ţările din vestul Europei.

În cursul anului 2012, inculpaţii B., D., E. şi A. au falsificat 10 cărţi de identitate româneşti, înserând în cuprinsul acestora fotografiile şi datele de identitate ale unor cetăţeni de origine africană.

Pentru fiecare document de identitate falsificat inculpatul B. primea de la ceilalţi inculpaţi 500 de euro.

Materialele din care erau confecţionate cărţile de identitate erau originale, inclusiv folia din plastic cu elemente de siguranţă, acestea provenind din cele care erau folosite la confecţionarea documentelor de identitate româneşti originale la D.E.P.A.B.D. - Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor Dâmboviţa.

De asemenea, inculpatul B. confecţiona cărţile de identitate destinate cetăţenilor congolezi folosind aparatură specială aflată în dotarea D.E.P.A.B.D. - Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Dâmboviţa.

Cărţile de identitate astfel falsificate nu erau introduse în bazele de date privind evidenţa populaţiei din România. Aceste operaţiuni erau făcute de inculpatul B. după programul de lucru.

În actele de identitate pe care le confecţiona în fals inculpatul B. trecea domicilii fictive din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa, precum şi CNP-uri, serii şi numere fictive. Inculpatul a explicat, la momentul audierii în faţa organelor de urmărire penală, că a ales judeţul Ialomiţa, deoarece acest judeţ are un număr mic de locuitori, iar seriile oficiale nu ajungeau la numărul pe care îl trecea pe cartea de identitate.

În a doua jumătate a anului 2012, inculpatul D. a părăsit teritoriul României, iar locul său în cadrul grupului a fost luat de inculpatul C., fost şef al Serviciului de Evidenţa Informatizată a Persoanelor Dâmboviţa. Acesta a fost abordat de către inculpatul B., care i-a propus să lucreze împreună pentru falsificarea de cărţi de identitate pentru cetăţeni congolezi, propunerea ce a fost acceptată de inculpatul C..

Activitatea infracţională s-a desfăşurat în continuare cu participarea inculpatului C. după acelaşi mod de operare descris anterior. În această formulă au fost falsificate 10 cărţi de identitate pentru cetăţeni congolezi, iar pentru fiecare din aceste acte inculpatul B. primea 500 euro.

După o anumită perioadă de timp, inculpatul B. s-a hotărât să renunţe la intermediari şi să ia legătura direct cu inculpatul E., deoarece inculpatul C. a început să nu îi mai dea banii pentru cărţile de identitate falsificate.

Drept urmare, de la sfârşitul anului 2012 şi până în a doua jumătate a anului 2013, inculpatul E. şi-a desfăşurat activitatea infracţională direct cu inculpatul B. folosind acelaşi mod de operare, fără a mai avea intermediari. În această perioadă au fost realizate 15 cărţi de identitate cu materiale autentice, însă folosindu-se date fictive, toate pentru persoane de origine africană. Pe lângă aceste cărţi de identitate inculpatul B. a falsificat şi certificate de căsătorie în beneficiul unor cetăţeni de origine marocană, certificate ce au fost întocmite tot la comanda inculpaţilor A. şi E..

La un moment dat, având acces la toate bazele de date, inculpatul B. a sesizat faptul că a fost verificat concomitent atât el, cât şi inculpatul E. de către un ofiţer D.I.P.I şi, realizând că politia este pe urmele lui, a hotărât să înceteze colaborarea cu inculpaţii A. şi E..

În aceste condiţii, inculpaţii A. şi E. au hotărât să falsifice documente cu ajutorul numiţilor N. şi O., persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană.

Numiţii N. şi O. au fost implicaţi în falsificarea unor documente de identitate româneşti pe teritoriul Republicii Moldova, O. fiind angajată în cadrul autorităţii care se ocupa cu emiterea actelor de identitate în Republica Moldova.

Astfel, inculpatul E. a preluat în perioada iunie 2013 - ianuarie 2015 mai multe documente de identitate falsificate de numita O., inspector in cadrul I.S. CRIS REGISTRU - Republica Moldova, documente realizate după structura şi elementele de siguranţă ale documentelor oficiale emise de către autorităţile romane, respectiv paşapoarte falsificate, cărţi de identitate falsificate şi permise de conducere. După intrarea în posesia documentelor falsificate, inculpatul E. le transmitea inculpaţilor A. şi F. documentele falsificate comandate. Datele de identificare şi fotografiile necesare falsificării unor documente au fost transmise pe e-mail la adresele "niculadavid31@gmail.com" si "liza8175@yandex.ru".

În acest context au fost identificate documente falsificate pe numele P. (Maroc), Q. (Brazaville Congo), R. S. T. (cetăţean ghanez) si U., V., W., R., S., X., Y. (cetăţeni de origine africană).

În perioada 2012-2015 autorităţile judiciare din Franţa, dar şi poliţia română de frontieră au depistat mai multe persoane de origine africană care fie au folosit cărţi de identitate româneşti falsificate, fie au încercat să părăsească România utilizând astfel de acte de identitate.

La data de 5 februarie 2012 poliţia franceză a depistat într-un tren care circula pe ruta Milano-Paris patru persoane de origine africană, respectiv trei persoane care s-au legitimat cu cărţi de identitate româneşti false şi o persoană de origine africană, cu cetăţenie română, pe nume Z.. Cei trei cetăţeni congolezi au declarat în faţa poliţiei franceze faptul că cel care le-a procurat cărţile de identitate româneşti false a fost numitul Z. care, la rândul său, a declarat că a obţinut respectivele acte false printr-un intermediar, ştiind că aceste acte au fost falsificate de un poliţist din localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.

De asemenea, la data de 22 mai 2014 la punctul de trecere a frontierei Nădlac din judeţul Arad au fost depistaţi cetăţenii congolezi J. şi I., care intenţionau să părăsească România utilizând două cărţi de identitate româneşti falsificate. Cei doi cetăţeni congolezi au fost racolaţi de către inculpatul A., care apoi i-a predat inculpatului E.. Acesta din urmă s-a ocupat de obţinerea cărţilor de identitate şi de îmbarcarea celor doi cetăţeni congolezi către vestul Europei. Cei doi cetăţeni congolezi s-au deplasat cu un microbuz aparţinând martorului AA., care făcea curse regulate de transport colete şi persoane către Italia.

Totodată, au fost depistate la frontiera română mai multe colete, respectiv plicuri expediate de inculpatul E. inculpatului F., care se afla în Belgia, plicuri ce conţineau cărţi de identitate şi paşapoarte româneşti falsificate, care erau destinate a fi utilizate de către persoane de origine africană.

Astfel, la data de 21.01.2015 martorul L. a fost depistat de către poliţia de frontieră la punctul de trecere a frontiere Nădlac, judeţul Arad, având în autoturismul său un paşaport emis de autorităţile române pentru o persoană de origine pakistaneză. S-a stabilit faptul că acel paşaport era fals şi că i-a fost înmânat martorului L. de către inculpatul E. pentru a-i fi predat în Belgia inculpatului F..

Inculpatul F. este stabilit în Belgia de mai mulţi ani şi s-a implicat în mod activ în activitatea infracţională, fiind cel care solicita în mod frecvent inculpatului E. procurarea de acte de identitate româneşti falsificate, documente care urmau a fi utilizate pe teritoriul Belgiei, în special de către cetăţeni marocani.

La data de 07.03.2013 martorul M. a fost depistat la punctul de trecere a frontierei Nădlac, judeţul Arad, având în autoturism două certificate de căsătorie referitoare la încheierea unor căsătorii între doi cetăţeni marocani cu două persoane de sex feminin din România. Ulterior, s-a stabilit faptul că cele două certificate de căsătorie au fost falsificate de către inculpatul B. la cererea inculpatului E., care a fost contactat de către inculpatul F., acesta solicitându-i să-i cazeze pe cei doi cetăţeni marocani în municipiul Târgovişte şi, totodată, să se ocupe de găsirea unor tinere din zona care să se căsătorească în mod formal cu cei doi cetăţeni marocani. Certificatele de căsătorie eliberate de autorităţile romane urmau să le faciliteze celor doi cetăţeni marocani obţinerea dreptului de şedere în Belgia. Cei doi cetăţeni marocani au fost transportaţi în municipiul Târgovişte de către martorul M. la cererea inculpatului F., ulterior fiind preluaţi de inculpatul E.. De asemenea, s-a mai constatat faptul că unul dintre cei doi cetăţeni marocani deţinea un permis de şedere autentic eliberat de autorităţile din Belgia, permisul fiind obţinut în baza unei cărţi de identitate româneşti falsificate de către inculpatul B..

Prin intermediul martorului BB. inculpatul E. i-a transmis inculpatului F. la data de 26.06.2013 patru cărţi de identitate falsificate. Pentru aceste documente inculpatul F. i-a plătit inculpatului E. suma de 4.200 euro, respectiv 2.500 euro prin intermediul martorului L., 1.500 euro prin transfer Western Union şi 200 euro direct lui E..

La începutul lunii septembrie 2013, inculpatul A. îi transmite inculpatului E. faptul că unul dintre beneficiarii documentelor falsificate a fost reţinut de către autorităţile belgiene, context în care acesta ar fi devoalat modalitatea prin care a intrat în posesia respectivelor acte. Faţă de această situaţie, inculpatul A. recomandă schimbarea mijloacelor de comunicaţie şi distrugerea probelor care îi pot incrimina.

Cercetările efectuate au arătat faptul că unele dintre aceste documente falsificate au fost obţinute de către membrii grupului infracţional organizat prin intermediul inculpatului B., iar altele prin intermediul numiţilor N. şi O..

În urma percheziţiei efectuate la data de 06.10.2015 la sediul D.E.P.A.B.D - Biroul judeţean de Administrare a Bazelor de date privind Evidenţa Persoanelor Dâmboviţa au fost găsite în podul acestei instituţii, la indicaţiile inculpatului B., aproximativ 700 de folii din plastic conţinând elemente de siguranţă folosite la confecţionarea cărţilor de identitate originale româneşti pentru anul de emisie 2008. Aceste folii securizate au un regim juridic special, respectiv trebuie inventariate, numerotate şi strict evidenţiate, însă aceste reguli nu au fost respectate, situaţie ce a permis folosirea acestor folii securizate la confecţionarea cărţilor de identitate false.

Ansamblul probator administrat în cauză este format din: proces-verbal sesizare din oficiu; proces-verbal de constatare a unor situaţii de fapt, procese-verbale de investigaţii, procese-verbale percheziţii domiciliare, procese-verbale percheziţii informatice, documente puse la dispoziţie de alte instituţii, constatări tehnico-ştiinţifice, declaraţii martori, declaraţii inculpaţi.

În cursul cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe au fost audiaţi inculpaţii A., D., E., F., C. şi B., martorii M., L., AA., CC., DD., EE., FF., GG., BB. şi martorul în circumstanţiere HH. încuviinţat pentru inculpatul F..

La data de 08.10.2021, Curtea a luat act de faptul ca a intervenit la data de 19.09.2021 decesul inculpatului A., depunându-se la dosarul cauzei certificatul de deces seria x/23.09.2021 şi extras din registrul de decese - Primăria Sectorului 5 Bucureşti .

Schimbarea de încadrare juridică a faptelor.

Prin încheierea penală din data de 28.02.2016 instanţa a stabilit, în raport de legea penala mai favorabila aplicabila inculpaţilor în conformitate cu art. 5 din C. pen., încadrarea juridică ce se va reţine în sarcina fiecărui inculpat pentru faptele pentru care au fost trimişi în judecată în prezenta cauză.

În consecinţă, Curtea a reţinut:

- pentru inculpatul E. infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu ref. la art. 367 alin. (5) din C. pen., traficul de migranţi - prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- pentru inculpatul F. infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., traficul de migranţi - prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- pentru inculpatul B. infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu ref. art. 367 alin. (5) din C. pen., complicitate la traficul de migranţi - prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) din C. pen. şi falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- pentru inculpatul C. infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migranţi - prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- pentru inculpatul D. infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat - prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migranţi - prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România - prev. de art. 264 alin. (1) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri materiale - prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În cursul judecăţii inculpaţii A., D., F. şi C. au manifestat o atitudine de nerecunoaştere a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.

Inculpaţii B. şi E. au recunoscut doar săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, respectiv complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, arătând că nu recunosc săvârşirea celorlalte infracţiuni reţinute în sarcina lor.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, prima instanţă a constatat următoarele:

La percheziţia domiciliară efectuată la data de 23.09.2015 la locuinţa inculpatului A. au fost identificate şi ridicate un telefon, medii de stocare a datelor informatice, fotocopii ale paşapoartelor aparţinând unui număr de 7 persoane de cetăţenie congoleză şi înscrisuri reprezentând invitaţii din data de 27.02.2014 pe numele I. şi J., emitent fiind S.C. II. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul A..

La percheziţia domiciliară efectuată la data de 06.10.2015 la locuinţa inculpatului C. au fost identificate şi ridicate un fragment din hârtie pe care erau scrise olograf următoarele date: "Nume: JJ., Prenume: KK., Data naşterii: 25.08.1970, Locul naşterii: LL., Maroc, Prenume tata: U., Nume tata: JJ., Prenume mama: MM., Nume mama NN.", şi 6 fotografii tip paşaport înfăţişând o persoană de sex feminin cu trăsături arabe.

La percheziţia domiciliară efectuată la data de 6.10.2015 la locuinţa inculpatului B. au fost identificate şi ridicate 6 hard-diskuri.

Inculpatul B. a declarat la urmărirea penală următoarele:

- "Prin anul 2012 am fost abordat de numitul D. din Târgovişte . . . . . . . . . .care mi-a propus să îi fac cărţi de identitate în fals pentru cetăţeni din alte state";

- " În perioada următoare am realizat aproximativ 10 cărţi de identitate în fals, pentru persoane de origine africană, cel mai adesea din Congo şi le-am înmânat lui D.. De fapt, acesta îmi dădea în prealabil datele de identificare ale persoanelor şi fotografiile lor, apoi eu făceam cărţile de identitate şi i le dădeam personal lui D.";

- "Pentru o carte de identitate primeam în jur de 500 euro";

- " În toamna aceluiaşi an, am fost abordat de către numitul C.";

- " . . . . . . . . . .iar atunci C. mi-a propus să lucram împreună, adică să falsific cărţi de identitate pentru el";

- " . . . . . . . . . .C. mi-a răspuns că mi-l va prezenta pe cel care se ocupă cu acte false, respectiv pe E., zis OO.";

- " Am falsificat aproximativ 10 cărţi de identitate, pe care i le-am înmânat personal lui C.. Şi cu acesta procedam la fel, în sensul că el îmi aducea datele de identificare şi fotografiile persoanelor, iar eu tipăream cărţile de identitate. Si aceste cărţi de identitate erau destinate unor cetăţeni africani şi aveau trecute domiciliile din judeţul Ialomiţa";

- "Pentru aceste acte primeam tot in jur de 500 euro";

- " După o perioadă, C. a început să nu mai dea banii imediat sau chiar deloc, astfel că m-am hotărât să iau legătura direct cu E.. Discutând cu acesta, am aflat că respectivele cărţi de identitate ajungeau la el, care apoi le trimitea în Belgia. De asemenea, E. mi-a spus că el a plătit pentru fiecare act de identitate celor doi intermediari, C. şi D.";

- "Am colaborat cu E. aproximativ 1 an . . . . . . . . . .şi am tipărit pentru acesta 10-15 cărţi de identitate cu date fictive, toate pentru persoane de origine africană. Din discuţiile purtate cu E. am aflat că el trimitea aceste acte în Belgia unde se aflau deja persoanele în cauză care urmau să le folosească acolo";

- " Precizez că E. îmi aducea datele de identificare ale persoanelor fie scrise pe hârtie, fie pe CD, fie pe un stick-ul de memorie";

- " . . . . . . . . . .E. m-a întrebat dacă pot să fac şi certificate de căsătorie false . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Am falsificat cel puţin două certificate de căsătorie pentru persoane de origine africană . . . . . . . . . .".

Inculpatul E. a declarat la urmărirea penală următoarele:

- " Prin mine s-au cunoscut A. cu D.";

- " . . . . . . . . . .A. m-a întrebat dacă cunosc vreo persoana care poate să confecţioneze cărţi de identitate româneşti pentru conaţionali de-ai lui. Ştiu că aceşti conaţionali urmau să vină în România şi să plece apoi cu cărţile de identitate româneşti în vestul Europei";

- " . . . . . . . . . .A. îmi dădea mie un stick sau CD pe care se aflau fotografia unui cetăţean congolez şi datele lui de identitate. Eu luam acest suport electronic şi îl dădeam mai departe lui D., iar D. îl transmitea mai departe lui B.";

- "Odată confecţionată, cartea de identitate era dată lui D. care, la rândul lui, mi-o dădea mie, iar eu o dădeam lui A.";

- "La un moment dat D. a plecat din ţară şi eu nu aveam contact direct cu B.. În aceste condiţii am apelat la numitul C. . . . . . . . . . . . .i-am spus că am nevoie de buletine pentru cetăţeni congolezi . . . . . . . . . . . .";

- "Şi cu C. am procedat la fel cum am procedat cu D. . . . . . . . . . .";

- "La un moment m-am întâlnit cu C. şi cu B. şi am aflat că B. era cel care confecţiona cărţile de identitate. În aceste condiţii am găsit o modalitate de a-l sări din schemă pe C. . . . . . . . . . .şi am lucrat direct cu B.".

Inculpatul D. a declarat la urmărirea penală următoarele:

- " Îl cunosc pe E. . . . . . . . . . . . .îl cunosc şi pe B. . . . . . . . . . .Îl ştiu şi pe A., dar menţionez faptul că nu îl cunosc personal, ci l-am văzut în compania lui E. în municipiul Bucureşti";

- " . . . . . . . . . .am primit de la E. un plic în care se aflau datele cetăţenilor africani, pozele acestora şi bani, plic pe care la indicaţiile lui "OO." le-am dat lui B.. Banii erau pentru cărţile de identitate pe care acesta le falsifica conform înţelegeri";

- "În primul plic erau cca. 3000 euro şi în cel de-al doilea plic cca. 4000 euro".

Inculpatul A. a declarat la urmărirea penală următoarele:

- "E. m-a rugat să merg ...la Primăria comunei Corabia, unde să le traduc acestora oficierea căsătoriei. Precizez ca cei doi marocani urmau să se căsătorească în aceeaşi zi cu două fete românce . . . . . . . . . .fete găsite în acest scop de inculpatul E.";

- "Deşi iniţial nu am bănuit că este vorba despre o căsătorie aranjată, în momentul în care am văzut actele de identitate ale acestora, acte emise de autorităţile belgiene, acte ce aveau înscris pe verso menţiunea "obţinute pe baza cărţii de identitate româneşti", mi-am dat seama că ceva nu este în regulă şi i-am spus acest lucru inculpatului E.";

- " Eu nu am bănuit că activitatea desfăşurată de E. era una ilegală, deoarece acesta mi-a spus că are pe cineva la poliţie care se ocupă cu eliberarea cărţilor de identitate. M-am gândit că acea persoană de la poliţie doar va urgenta procedurile de eliberare a actelor de identitate, nu că le va falsifica";

- "Eu nu cunosc nimic despre falsificarea celor două cărţi de identitate cu care au fost depistaţi prietenii mei congolezi în punctul de trecere a frontierei Nădlac în data de 22.05.2014. Teoretic îmi explic acest lucru prin faptul că au fost făcute de inculpaţii B. şi E.";

- " Deşi nu cunosc personal pe N. şi pe O., l-am auzit pe E. vorbind la telefon cu un anume N. . . . . . . . . . .mai arăt că la un moment dat E. mi-a cerut să-l însoţesc până la Chişinău, eu însă l-am refuzat".

Martorul L. a declarat următoarele:

- "Îl cunosc din copilărie pe F. . . . . . . . . . .şi ştiu despre acesta că este plecat de mai mulţi ani în Belgia . . . . . . . . . .";

- "În urmă cu unu sau doi ani, F. a luat legătura cu mine şi mi-a spus că mă va căuta la domiciliul meu un prieten de-al lui pe nume "OO." din Târgovişte, care îmi va da să-i duc lui în Belgia nişte acte. La scurt timp am fost contactat de acest "OO.", care apoi a venit la mine acasă şi mi-a dat un plic pe care eu apoi l-am dus lui F. în Belgia. În acest fel s-a întâmplat de trei-patru ori . . . . . . . . . .Reţin că plicurile erau mai groase şi păreau a conţine acte";

- " De fiecare dată pe plic era trecut numele "F.", aşa cum este cunoscut F.";

- " Prin luna ianuarie 2015, OO. a venit la mine şi mi-a dat un plic, spunându-mi că acesta conţine o carte de identitate a unui prieten de-al său şi mi-a cerut să i-l duc lui F.. Am fost oprit la punctul de frontiera Nădlac, mi s-a făcut control în maşină şi atunci am văzut că în acel plic se afla o carte de identitate, model românesc, având înscris numele unui cetăţean străin şi o fotografie tot a unui cetăţean străin, ce părea a fi arab";

- "Precizez faptul că şi F. mi-a dat, când am plecat din Belgia spre România, suma de 500 euro pentru OO. şi, de asemenea, altădată un CD pe care i l-am înmânat tot lui OO.";

- " Din fotografiile prezentate de către organele de urmărire penală l-am recunoscut pe OO. ca fiind E.";

- " De asemenea, arăt că am auzit de la nişte români din Belgia vorbind despre faptul că F. şi E. se ocupă cu acte false, în sensul că E. are pe cineva care îi face acte false pe care apoi le trimite lui F. în Belgia, iar acesta din urma le dă străinilor de acolo să le folosească şi să-şi facă acte de şedere legală în Belgia. Am auzit că în special marocani apelau la F. pentru acte".

Martorul M. a declarat următoarele:

- " Pe numitul E. zis OO. l-am cunoscut la şfârşitul anului 2012. Acesta m-a contactat tefefonic şi m-a întrebat dacă fac curse până în Belgia";

- " Ulterior, dar nu îmi aduc aminte data exactă, m-am întâlnit cu E. în municipiul Târgovişte . . . . . . . . . . . ., iar acesta mi-a predat un plic sigilat, pe care se afla scris un număr de telefon, din câte îmi amintesc cu prefix de Belgia şi un prenume pe nume F. . . . . . . . . . .În Bruxelles am contactat persoana respectivă şi m-am întâlnit cu acesta într-o piaţă şi i-am dat plicul";

- " După aproximativ 2-3 luni m-am întâlnit cu OO., în aceeaşi zonă din Târgovişte şi mi-a înmânat un alt plic sigilat, de aceleaşi dimensiune şi pentru acelaşi destinatar";

- " Îmi aduc aminte că ultima dată când am primit de la OO. un plic pentru F. mi s-a efectuat un control de frontieră în vama Nădlac . . . . . . . . . .cu aceasta ocazie, în torpedoul autoturismului a fost găsit plicul pe care mi l-a înmânat OO., iar în interiorul acestuia s-au găsit două certificate de căsătorie româneşti. Lucrătorii de poliţie au avut suspiciuni cu privire la faptul că cele două certificate nu sunt autentice şi acestea au fost reţinute împreună cu plicul în cauză";

- " În luna septembrie 2013 am fost contactat de către numitul F., care m-a întrebat dacă am două locuri libere pentru a transporta două persoane din Belgia până în Târgovişte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Aflându-mă în Frankfurt, pe autostradă, am fost oprit pentru un control de rutină de autorităţi şi care au legitimat persoanele aflate în autoturismul condus de mine. Cu aceasta ocazie am aflat că cele două persoane care au venit din partea lui F. sunt cetăţeni marocani şi că au permise de rezidenţă eliberate de către autorităţile belgiene";

- " După aproximativ două săptămâni, am fost sunat de către OO., care m-a întrebat dacă îi pot transporta pe cei doi înapoi în Belgia. Cei doi marocani au venit singuri la microbuz şi am plecat împreună cu aceştia şi cu alte persoane către Belgia . . . . . . . . . . . .În urma controlului efectuat la vama Nădlac, autorităţile de poliţie i-au oprit pe cei doi cetăţeni marocani în vederea efectuării unui control mai amănunţit. Unul dintre aceştia a fost oprit în vamă, iar pe celălalt cetăţean marocan l-am transportat până în Belgia. În localitatea Bruxelles persoana respectivă a fost aşteptată de către F.";

- " Precizez că îl recunosc de pe planşa fotografică pe numitul F. în persoana cetăţeanului român F.".

Martorul AA. a declarat următoarele:

- " Îl cunosc de foarte mulţi ani pe E. . . . . . . . . . .În urmă cu mai mult de un an . . . . . . . . . . . . .am fost sunat de către E., care m-a întrebat când am cursă spre Italia şi mi-a cerut să ne întâlnim . . . . . . . . . .După câteva zile m-am întâlnit cu E. în Târgovişte, iar acesta mi-a spus că are doi negri şi m-a întrebat dacă vreau să-i duc până în Italia. L-am întrebat la rândul meu pe E. dacă cei doi sunt în regulă, iar el mi-a răspuns că aceştia au acte în regulă, adică buletin românesc şi că sunt însuraţi în România";

- " În punctul de frontieră Nădlac, când ni s-au verificat actele de identitate, politiştii de frontieră mi-au zis că actele de identitate ale celor doi nu sunt în bazele de date şi ne-au oprit acolo pentru declaraţii".

Martorul FF. a declarat următoarele:

- " Pe E. îl cunosc doar din vedere . . . . . . . . . .Ştiu că E. se cunoaşte cu AA.";

- " Pe drumul spre frontiera de vest, AA., care conducea microbuzul, mi-a spus că cei doi bărbaţi au fost aduşi de către E. şi că aceştia au cărţi de identitate româneşti, dar nu ştie dacă ei sunt în regulă şi actele lor sunt bune";

- " . . . . . . . . . .iar când am prezentat poliţiştilor de frontieră actele de identitate ale celor doi negri, poliţiştii mi-au cerut să-i aduc pe aceştia în punctul de frontieră pentru a-i verifica";

- " Poliţiştii de frontieră mi-au spus că actele de identitate par a fi autentice, dar că datele trecute nu sunt reale, în sensul că nu corespundea domiciliul cu bazele de date".

Martorul BB. a declarat următoarele:

- "Din anul 2011 muncesc în Belgia, în oraşul Bruxelles, iar în perioada februarie 2013- noiembrie 2013 am lucrat ca şofer la firma lui F.";

- " De 3 sau 4 ori, F. mi-a dat diferite sume de bani, de ordinul sutelor de euro (500-600 euro) şi mi-a cerut să le trimit în ţară, indicându-mi şi destinatarul, respectiv o persoană pe nume E. din Târgovişte";

- " Banii i-am trimis de fiecare dată prin Moneygram . . . . . . . . . .";

- " Am auzit faptul că patronul meu avea relaţii cu alţi străini aflaţi în Belgia, inclusiv marocani, dar nu cunosc natura acestor relaţii".

Martorul GG. a declarat următoarele:

- "Îmi amintesc în urmă cu mai mult timp, în perioada 2013-2014, E. m-a rugat în repetate rânduri să-l ajut să trimită nişte bani în Republica Moldova, cerându-mi să expediez banii de pe numele meu şi motivând fie nu are actul de identitate la el, fie că nu ştie să completeze formularele. Reţin că am trimis de aproximativ 5-6 ori diverse sume de bani, de ordinul sutelor de euro. Despre destinatar îmi amintesc doar numele de N.";

- " Banii îi trimiteam prin Moneygram (de cele mai multe ori), dar şi prin Western Union";

- " Mai arăt faptul că de câteva ori l-am dus cu taxi-ul pe E. în Bucureşti, unde acesta s-a întâlnit cu un bărbat de culoare, pe care îl descriu ca fiind plinuţ, de aproximativ 1,80 metri înălţime şi chelios";

- " Din fotografiile prezentate de organele de poliţie l-am recunoscut pe cel cu care s-a întâlnit E. ca fiind A.".

Prin procesul-verbal întocmit la data de 17.01.2013 de către comisarul de poliţie PP. din cadrul S.P.F. Nadlac s-a reţinut faptul că s-a predat de către autorităţile maghiare o persoană de sex bărbătesc, care declară că se numeşte QQ., cetăţean congolez. De asemenea, s-a consemnat că partea maghiară a comunicat faptul că persoana în cauză a fost reţinută pe teritoriul Ungariei în luna noiembrie 2012, iar în urma cercetărilor s-a stabilit că a trecut ilegal frontiera din România în Ungaria, dar nu s-a putut stabili locul şi data trecerii frontierei .

La data de 01.03.2013 s-a întocmit de către comisarul de poliţie RR. şi inspectorul principal SS., ambii din cadrul IGPF un proces-verbal în conţinutul căruia s-a reţinut faptul că cele patru persoane de origine africană (Z., H., TT. şi G.), care au fost identificate de către autorităţile de poliţie franceze în data de 05.02.2012 în trenul de mare viteză TGV 9242 ce circula pe ruta Milano-Paris, au declarat că sunt cetăţeni români şi s-au legitimat cu documente de călătorie eliberate de către autorităţile române. S-a consemnat şi faptul că, în urma verificărilor efectuate, autorităţile franceze au comunicat că documentele eliberate de către autorităţile române pentru numiţii H., TT. şi G. sunt false total .

Conform procesului-verbal încheiat la data de 30.07.2015 de către comisarul SS. din Cadrul IGPF, cetăţenii congolezi H., TT. şi G. au intrat în România legal în data de 16.01.2012 cu avionul companiei Tarom din direcţia Instanbul, prin PPF Henri Coandă Bucureşti .

În concluziile raportului de constatare efectuat în cauză cu privire la documentele eliberate de către autorităţile române pentru numiţii H., TT. şi G. se reţine faptul că respectivele cărţi de identitate reprezintă contrafaceri şi au fost realizate cu acelaşi dispozitiv de imprimare utilizat pentru imprimarea cărţilor de identitate autentice .

În cuprinsul procesului-verbal încheiat de către inspectorul principal de poliţie UU. din cadrul IGPF Otopeni-Bucureşti la data de 05.02.2012 se reţine faptul că pe fluxul de ieşire din ţară s-a prezentat pentru a pleca în direcţia Bergamo Italia o persoană de sex femeiesc, care a prezentat la controlul documentelor o carte de identitate românească cu seria x, cu numele de VV..

Conform concluziei raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x/06.02.2012, cartea de identitate românească cu seria x, cu numele de VV., eliberată de SPCEP Slobozia este falsă .

La data de 07.03.2013 agentul şef adjunct WW. din cadrul SPF Nădlac, după efectuarea controlului asupra autovehiculului marca xcu numărul de înmatriculare x, a încheiat un proces-verbal în care a consemnat faptul că atât şoferul, cât şi pasagerii respectivului autovehicul au declarat că se deplasează în Belgia. De asemenea, a consemnat în cuprinsul procesului-verbal faptul că în bordul maşinii, în partea dreaptă, s-a descoperit un plic alb lipit cu scotch pe care era scris numele "F." şi un număr de telefon, iar în momentul deschiderii respectivului plic s-a constatat că în interiorul acestuia se află două documente tip "Certificat de căsătorie" - eliberate de Primăria municipiului Slobozia, care au fost susceptibile a fi false total. Totodată, s-a reţinut faptul că în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD s-a constatat că în certificatele de căsătorie cu seriile CD, nr. x şi CD, nr. y au înserate coduri numerice personale care nu figurează în baza de date ca fiind atribuite .

Conform concluziei raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x/27.03.2013 privind autenticitatea certificatelor de căsătorie cu seriile CD, nr. x şi CD, nr. y, cele două certificate de căsătorie supuse expertizării sunt contrafăcute .

Prin procesul-verbal întocmit la data de 21.05.2015 de către comisarul SS. din cadrul IGPF Otopeni - Biroul de Combatere a Migraţiei Ilegale s-au reţinut următoarele:

- în data de 03.10.2013 cu autoturismul marca x s-au prezentat pentru a intra în România cetăţenii marocani V. . . . . . . . . . .cu permis de şedere seria x, nr. x, eliberat la dat de 12.06.2012 de către autorităţile belgiene şi XX. . . . . . . . . . .cu permis de şedere seria x, nr. x, eliberat la dat de 12.06.2012 de către autorităţile belgiene;

- cu ocazia controlului de frontieră s-a stabilit că permisul de şedere eliberat de către autorităţile belgiene pe numele V. a fost emis la data de 12.06.2013 în baza unei cărţi de identitate româneşti;

- autorităţile belgiene au informat despre faptul că permisul de şedere cu seria x, nr. x a fost emis în baza unei cărţi de identitate cu seria x, eliberată la data de 23.04.2007 de către SPCLEP Slobozia pe numele V.;

- autorităţile belgiene au mai comunicat faptul că a mai fost atribuit un permis de şedere pentru o persoană care s-a legitimat cu cartea de identitate seria x, eliberată la data de 27.04.2007 de către SPCLEP Slobozia pe numele de U.;

- în urma verificărilor în baza de date a DEPABD s-a stabilit că CNP-urile mai sus menţionate nu au fost atribuite niciunei persoane, cetăţeni români;

- în data de 07.03.2013, cu ocazia controlului de frontieră efectuat la PTF Nădlac asupra cetăţeanului român M., au fost găsite două certificate de căsătorie false total, respectiv certificatul de căsătorie seria x, eliberat la data de 15.02.2007 de către Primăria Slobozia, prin care se certifică căsătoria între V., cetăţean român şi cetăţeana română YY., certificatul de căsătorie seria x, eliberat la data de 15.002.2007 de către Primăria Slobozia, prin care se certifică căsătoria între U., cetăţean român . . . . . . . . . . şi cetăţeana română ZZ.;

- în urma verificărilor în baza de date CNADEB s-a constatat că CNP-urile nu sunt atribuite niciunui cetăţean român.

În cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 23.05.2014 de către comisarul AAA. şi agent şef adjunct BBB. din cadrul SPF Nădlac s-au reţinut următoarele:

- la data de 22.05.2014, în jurul orei 22:45, s-a prezentat la controlul de frontieră, pe sensul de ieşire din România, cetăţeanul român FF. . . . . . . . . . .care conducea microbuzul marca x, înmatriculat cu numărul x, având un număr de 6 pasageri, respectiv CCC., DDD., EEE., AA., o persoană de sex masculin care s-a legitimat la controlul de frontieră cu C.I. românească seria x nr. x emisă de către SPCLEP Tulcea la data de 15.06.2007-05.04.2017 pe numele J., şi o persoană de sex masculin care s-a legitimat la controlul de frontieră pe numele I.;

- în urma verificărilor în evidenţa DEPABD a rezultat faptul că CNP-ul J. şi CNP-ul I. nu corespund în baza de date;

- în urma verificărilor în baza de date intrări/ieşiri în/din România a rezultat faptul că cetăţenii Congo J. şi I. au intrat legal în România la data de 12.05.2014 prin PTF Aeroport Otopeni în baza paşapoartelor şi vizelor descoperite asupra lor.

Conform concluziilor rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x/11.06.2014 şi nr. y/07.07.2014 privind autenticitatea cărţilor de identitate România cu Seriile x, documentele analizate sunt neconforme cu un document emis legal în anul 2007, respectiv cărţile de identitate sunt contrafăcute .

Prin procesul-verbal de control al autovehiculului întocmit la data de 29.01.2015 de către comisar şef FFF. şi agent şef principal GGG. din cadrul SPF Nădlac s-a reţinut faptul că în urma controlului amănunţit efectuat asupra autoturismului, a bagajelor şi a persoanelor s-a descoperit în borseta personală a numitului L. un paşaport românesc seria x emis de Bihor.

Conform procesului-verbal de verificare întocmit la data de 29.01.2015 de către subcomisar de poliţie HHH. din cadrul Biroului C.M.I.I.T. al IJPF Arad, s-a constatat, cu privire la paşaportul turistic românesc nr. x emis de Bihor la data de 14.02.2008 pe numele de K., faptul că în bazele de date DEPABD paşaportul nr. x figurează ca fiind emis de Bihor la data de 28.02.2005 pe numele de III. . . . . . . . . . ., iar CNP-ul este inexistent .

În urma raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x/26.08.2015 privind autenticitatea paşaportului simplu românesc cu seria x s-a concluzionat faptul că acest paşaport este falsificat prin ştergerea chimică a aversului filei informatizate şi aplicarea unei alte file care conţine noile date de identificare .

În acest context, Curtea a considerat că probele care susţin vinovăţia inculpaţilor în cauză sunt dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, a înlăturat din materialul probator declaraţiile inculpaţilor de nerecunoaştere a faptelor reţinute în sarcina lor, deoarece acestea nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Prin urmare, a constatat că faptele deduse judecăţii există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, motiv pentru care urmează a opera răspunderea penală a inculpaţilor pentru infracţiunile comise.

Individualizarea judiciară a pedepsei

Având în vedere cele expuse şi luând în considerare faptul că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, prima instanţă a procedat la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru fiecare infracţiune reţinută in sarcina inculpaţilor, cu observarea criteriilor de individualizare generale reglementate de art. 74 C. pen., în raport cu gravitatea infracţiunilor săvârşite şi cu periculozitatea infractorului.

Confiscarea specială

Conform art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen.:

"Sunt supuse confiscării speciale bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală".

Având în vedere atât declaraţiile inculpaţilor B., E. şi D. şi ale martorilor L. şi BB., cât şi operaţiunile financiare efectuate prin Western Union, Curtea a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:

- 8.000 euro de la inculpatul B. (2.500 euro + 3000 euro + 2500 euro) pentru cele 10 cărţi de identitate falsificate x 500: 2 euro cu participarea inculpatului C., 10 cărţi de identitate falsificate şi 2 certificate de căsătorie falsificate x 500: 2 euro cu participarea inculpatului E. şi 10 cărti de identitate falsificate x 500: 2 euro cu participarea inculpatului D..

- 2.500 euro de la inculpatul C. pentru cele 10 cărţi de identitate falsificate x 500: 2 euro cu participarea inculpatului B..

- 2.500 euro de la inculpatul D. pentru cele 10 cărţi de identitate falsificate x 500: 2 euro cu participarea inculpatului B..

- 4.750 euro de la inculpatul E. (3000 euro + 1000 euro + 750 euro) pentru 10 cărţi de identitate falsificate şi 2 certificate de căsătorie falsificate x 500: 2 euro cu participarea inculpatului B., pentru suma de 2000: 2 euro trimisă de inculpatul E. inculpatului F. prin intermediul martorului L. şi pentru suma de 1.500: 2 euro trimisă de inculpatul E. inculpatului F. prin transfer Western Union.

- 1.750 euro de la inculpatul F. (1000 euro + 750 euro) pentru suma de 2000: 2 euro trimisă de inculpatul E. inculpatului F. prin intermediul martorului L. şi pentru suma de 1.500: 2 euro trimisă de inculpatul E. inculpatului F. prin transfer Western Union, toate sumele în echivalent în RON la data confiscării.

Desfiinţare înscrisuri

În baza art. 25 C. pen., Curtea a dispus şi desfiinţarea înscrisurilor falsificate.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti şi de inculpaţii C., F., B., E., D..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 2 iunie 2022, fiind repartizată Completului nr. 2, cu prim termen de judecată la data de 20 septembrie 2022.

Motive de apel

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti a invocat:

- nelegalitatea în parte a sentinţei penale, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B., C. şi D., constând în omisiunea aplicării pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, în legătură cu infracţiunea de facilitare a şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) din C. pen., în condiţiile în care aplicarea pedepsei complementare este obligatorie potrivit legii, în condiţiile comiterii acestei infracţiuni;

- netemeinicia în parte a sentinţei penale, doar în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B., C., D., E. şi F., constând în aplicarea unor pedepse cu închisoarea cu executare în regim privativ de libertate într-un cuantum redus în raport cu gravitatea faptelor comise, în speţă, impunându-se majorarea cuantumurilor pedepselor aplicate.

Inculpatul B. a invocat:

- nelegalitatea hotărârii penale atacate, constând în nemotivarea acesteia, aspect care conduce la încălcarea art. 6 CEDO şi art. 2 din Protocolul 7 la Convenţie, solicitând în acest sens admiterea apelului, desfiinţarea în totalitate a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare;

- în subsidiar a solicitat să se dispună încetare a procesului penal pentru toate cele 4 infracţiuni reţinute în sarcina sa, ca urmare a intervenirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (6), raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022 şi Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Inculpatul E. a invocat:

- lipsa unei cercetări judecătoreşti complete (respingerea cererilor inculpaţilor de audiere a presupuşilor migranti) şi lipsa unei motivări corespunzătoare, fapt ce ar atrage sancţiunea nulităţii absolute, fiind încălcate indiscutabil dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea de arme între acuzare şi apărare şi principiul dublului grad de jurisdicţie. În acest sens a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 6 CEDO si art. 2 din Protocolul 7 la Convenţie;

- constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi 320 alin. (1) si (2) din C. pen., în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (6), raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022;

- greşita individualizare a pedepsei cu privire la infracţiunea prevăzuta de art. 320 alin. (1) si (2) din C. pen., în măsura în care nu se va constata prescripţia răspunderii penale;

- faptul că prima instanţă nu a acordat valoare probatorie probelor administrate în faza de judecata şi nu a arătat, în motivarea hotărârii pronunţate, argumentele pentru care au fost înlăturate apărările şi probele administrate şi invocate de inculpatul în cursul judecăţii, în special prin concluziile scrise depuse la ultimul termen de judecată, din care rezulta inexistenta infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1), (26)3 alin. (1) si (2) lit. a), art. 264 alin. (1) si (2) lit. a) si art. 320 alin. (1) si (2) din C. pen.

- neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 263 alin. (1) si (2) lit. a) din C. pen. şi art. 264 alin. (1) si (2) lit. a) din C. pen.

- cu privire la acuzaţia penală cuprinsă în rechizitoriu în sensul că inculpatul E., după încetarea colaborării cu inculpatul B., începând cu anul 2013, a atras în activitatea sa infracţională, începând cu anul 2013, pe suspecţii N. şi O., s-a arătat ca, prin Ordonanţa din data de 30 mai 2018, pronunţată în dosarul penal nr. x/2016, dosar disjuns din dosarul nr. x/2013, s-a dispus clasarea cauzei, faţă de suspecţii N. si O., pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1), art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) şi art. 321 alin. (1) din C. pen., în aceste condiţii toate acuzaţiile aduse inculpatului E., cu privire la falsificarea unor cărţi de identitate, procurate sau falsificate prin intermediul lui N. şi O., au rămas fără suport probator şi în privinţa inculpatului E.;

- greşita individualizare a pedepselor cu privire la infracţiunile prevăzute de 263 alin. (1) si (2) lit. a) din C. pen. si art. 264 alin. (1) si (2) din C. pen., solicitând în acest sens să se facă aplicarea art. 91 din C. pen.

Inculpatul D. a solicitat:

- în principal, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Ploieşti, având în vedere că aceasta nu este motivată;

- în subsidiar, achitarea apelantului inculpat, pentru infracţiunile prevăzute de. art. 397 alin. (1) din C. pen., art. 264 alin. (1) din C. pen., art. 263 din C. pen., art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., în baza art. 421 pct. 2 lit. a) rap. la art. 16 lit. a) din C. proc. pen.

- încetarea procesului penal în temeiul art. 16 lit. f) din C. proc. pen., în raport cu Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022.

Inculpatul C. a solicitat:

- în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea în tot a sentinţei penale şi, în fond, rejudecând, în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a solicitat să se dispună încetarea procesului penale pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1), art. 320 alin. (1) şi (2), art. 263 alin. (1) şi art. 264 alin. (1) din C. pen., ca urmare a intervenirii răspunderii penale;

- în subsidiar, achitarea pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen.

- având în vedere declasificarea protocoalelor încheiate între SRI şi Parchetul General, cât şi între SRI şi DGPI, dar si protocolul încheiat între Parchetul General şi DIPI (declasificare intervenită după încheierea camerei preliminare), a solicitat excluderea următoarelor probe obţinute în baza protocoalelor menţionate, respectiv: expertizele criminalistice efectuate de ITA (Institutul de Tehnologie Avansată din cadrul SRI), respectiv a rapoartelor de constatare aflate la filele x DUP), procesele-verbale încheiate în urma efectuării percheziţiilor informatice realizate de ofiţeri din cadrul ITA;

- excluderea probelor în ceea ce îi priveşte pe suspecţii N. şi O. având în vedere că prin Ordonanţa de clasare a cauzei din data de 30.05.2018 a DIICOT-Biroul Teritorial Dâmboviţa, s-a dispus clasarea în baza art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) şi e) din C. proc. pen. - capitolele 4 (pag. 26) -21 (pag. 32) din actul de sesizare a instanţei, respectiv vol. II şi III din DUP.

Inculpatul F. a solicitat:

- admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Ploieşti, având în vedere că aceasta nu este motivată;

- în situaţia în care se va proceda la rejudecarea cauzei a solicitat să se constate încetat procesul penal pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1), art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale;

- achitarea cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 263, art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

În cursul cercetării judecătoreşti, în faza procesuală a apelului, la termenul de judecată din data de 1 noiembrie 2022, fiind întrebaţi, apelanţii intimaţi inculpaţi B., C., D., E. şi F. au solicitat să se constate intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi au precizat că nu doresc continuarea procesului penal, fiind amânată cauza pentru publicarea motivării Deciziei nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

La termenul de judecată din data de 13 decembrie 2022, a fost audiat apelantul intimat inculpat E..

În ceea ce îl priveşte pe F., s-a invocat de către apărătorul ales al acestuia că se află în imposibilitate de prezentare la acest termen, aflându-se pe teritoriul Belgiei, însă doreşte să dea declaraţie, Înalta Curte apreciind că, pe de o parte, acesta ar fi trebuit să probeze faptul că se află în imposibilitate de prezentare la acest termen, iar, pe de altă parte, instanţei îi revine obligaţia de a proceda la ascultarea inculpatului, când aceasta este posibilă, potrivit art. 420 alin. (4) din C. proc. pen.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, supuse verificărilor potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază apelurile declarate în cauză ca fiind fondate, pentru următoarele considerente:

Sintetizând motivele de apel formulate de Ministerul Public şi de inculpaţii din prezenta cauză, Înalta Curte constată că, în esenţă, acestea pun în discuţie aspecte care ţin de fondul cauzei, cu referire la existenţa faptelor imputate prin actul de sesizare, prevederea lor în legea penală, vinovăţia inculpaţilor, individualizarea pedepselor principale, omisiunea aplicării unor pedepse complementare.

În egală măsură însă, atât în motivele de apel, cât şi în faţa instanţei de apel la termenul din data de 01.11.2022, au fost ridicate şi alte chestiuni, a căror rezolvare nu presupune o analiză a fondului acuzaţiilor, însă influenţează soluţia care va fi dată căilor de atac ce fac obiectul prezentei cauze.

În acest sens, susţinerile apelanţilor inculpaţi au vizat nemotivarea hotărârii instanţei de fond şi incidenţa prescripţiei răspunderii penale, precizând, totodată, că nu înţeleg să solicite continuarea procesului penal, conform art. 18 din C. proc. pen. (poziţie consemnată în încheierea de şedinţă din data de 01.11.2022).

Prin urmare, prealabil analizării criticilor care vizează fondul cauzei, Înalta Curte va analiza aspectele menţionate anterior.

Prioritar, Înalta Curte apreciază necesar să examineze problematica prescripţiei răspunderii penale, invocată de către apelanţii inculpaţi E., B., F., D. şi C., atât timp cât aceştia nu au solicitat continuarea procesului penal, întrucât nu se mai impune analiza pe fond în situaţia în care este incidentă prescripţia răspunderii penale.

Sub aspectul dispoziţiilor legale ce reglementează instituţia prescripţiei răspunderii penale, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform art. 154 alin. (1) şi (2) din C. pen.,

"(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;

b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;

c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;

d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.

(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act."

Potrivit art. 155 din C. pen. (în vigoare la momentul comiterii faptelor),

"1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3) Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei.

(4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni."

Prin decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională, deoarece respectivele dispoziţii legale "31. (…) sunt lipsite de previzibilitate şi, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucât sintagma «oricărui act de procedură» din cuprinsul acestora are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale".

Prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

În considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a reţinut că "55. (…) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancţionează "soluţia legislativă" pe care textul de lege criticat o conţinea, astfel că, aplicând criteriile tradiţionale/clasice, aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezervă de interpretare. De altfel, dispozitivul deciziei nici nu cuprinde sintagma specifică unei decizii prin care se stabileşte interpretarea constituţională a normei.", ci "61. (...), prin efectele pe care le produce, Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 împrumută natura juridică a unei decizii simple/extreme, întrucât, constatând neconstituţionalitatea faptului că întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea «oricărui act de procedură în cauză», Curtea a sancţionat unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. o reglementau.", astfel că "73. (...) în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.".

Prin O.U.G. nr. 71/2022 din 30 mai 2022 (publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din 30 mai 2022) dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. s-au modificat, prevăzând "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului."

Prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial nr. 1141 din 28 noiembrie 2022), printre altele, s-a stabilit că "1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 5 din C. pen.."

În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reţinut că "(...) dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma în vigoare anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, constituie o normă de drept penal material, iar nu o normă de procedură penală.", iar "(...) prin eliminarea unei dispoziţii sau a unei părţi dintr-o dispoziţie legală ca efect al deciziei de constatare a neconstituţionalităţii ei, lipsa reglementării în materia respectivă sau norma parţială rămasă în vigoare poate intra în domeniul de aplicare a legii penale mai favorabile."

Totodată, a mai reţinut că "în contextul examinării instituţiei prescripţiei răspunderii penale nu pot fi combinate prevederi cuprinse în două legi distincte, una aparţinând dreptului procesual aplicabilă cauzei (actului întreruptiv) şi una aparţinând dreptului material, aplicabilă efectului (întreruperea cursului prescripţiei), întrucât ar echivala cu crearea unei lex tertia. (...) existenţa caracterului întreruptiv al cursului prescripţiei în cazul îndeplinirii unui act de procedură în cauză poate fi examinată prin raportare la o singură normă legală, apreciată ca fiind mai favorabilă persoanei acuzate, iar nu prin combinarea unor dispoziţii legale succesive. Revine fiecărei instanţe de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor pendinte să determine caracterul mai favorabil sau nu al dispoziţiilor legale incidente în raport cu particularităţile fiecărei situaţii în parte, respectând însă cerinţele ce decurg din interdicţia generării unei lex tertia."

Concluzionând, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. au natura unei legi penale substanţiale suspuse principiului aplicării legii penale mai favorabile, care se poate face în temeiul art. 5 alin. (2) din C. pen. şi în cazul actelor normative declarate neconstituţionale, iar legea penală reprezentată de dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, de la publicarea acestei decizii (25 iunie 2018) şi până la modificarea aceleiaşi dispoziţii legale prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 (30 mai 2022), este o lege penală substanţială în concret mai favorabilă inculpaţilor până la soluţionarea definitivă a cauzei, aplicabilă în mod global, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 264 nr. 265 din 6 mai 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 20 mai 2014).

Efectuând demersul analitic vizând determinarea legii penale mai favorabile în aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reţine că în prezenta cauză, legea penală mai favorabilă evaluată în mod global este cea cuprinsă între data de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018) şi data de 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022).

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. care nu includeau vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripţie, reprezintă lege penală mai favorabilă în prezenta cauză, întrucât prescripţia specială nu poate opera, astfel că prescripţia răspunderii penală va fi evaluată prin raportare la termenele generale prevăzute de art. 154 din C. pen., după cum urmează:

I. Inculpatul B. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. complicitate la traficul de migranţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

4. falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 367 alin. (5) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul B.:

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., A., F., D. şi C., a constituit un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind frontiera României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, a sprijinit grupul infracţional format din inculpaţii E., A., F., D. şi C., a racolat şi îndrumat diferite persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., A., F., D. şi C., a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - august 2013, beneficiind de ajutorul inculpaţilor E., F., A., D. şi C., în calitate de funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, a falsificat mai multe cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos frontiera de stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte reţine că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

2. Infracţiunea de complicitate la traficul de migranţi, prevăzută de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2021, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

3. Infracţiunea de facilitarea şederii ilegale în România, prevăzute de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2021, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

4. Infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

În consecinţă, pentru toate infracţiunile pentru care inculpatul B. este judecat a intervenit prescripţia răspunderii penale, astfel că se impune încetarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României.

II. Inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. complicitate la traficul de migranţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

4. complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul C.:

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi A., a constituit un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind frontiera de stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, a sprijinit grupul infracţional organizat format din inculpaţii E., B., F., D. şi A. în activităţi de trafic de migraţi conexe trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., D. şi A., a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., F., D. şi A., l-a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos frontiera de stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte reţine că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

2. Infracţiunea de complicitate la traficul de migranţi, prevăzută de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2021, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

3. Infracţiunea de facilitarea şederii ilegale în România, prevăzute de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2021, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

4. Infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

În consecinţă, pentru toate infracţiunile pentru care inculpatul C. este judecat a intervenit prescripţia răspunderii penale, astfel că se impune încetarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României.

III. Inculpatul D. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. complicitate la traficul de migranţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

4. complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul D.:

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., A. şi C., a constituit un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind frontiera de stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, a sprijinit grupul infracţional organizat format din inculpaţii E., B., F., A. şi C. în activităţi de trafic de migraţi conexe trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., B., F., A. şi C., a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - august 2013, împreună cu inculpaţii E., F., A. şi C., l-a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos frontiera de stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte reţine că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

2. Infracţiunea de complicitate la traficul de migranţi, prevăzută de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2021, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

3. Infracţiunea de facilitarea şederii ilegale în România, prevăzute de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2021, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

4. Infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă cel mai târziu de la 31 august 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 30 august 2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

În consecinţă, pentru toate infracţiunile pentru care inculpatul D. este judecat a intervenit prescripţia răspunderii penale, astfel că se impune încetarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României.

IV. Inculpatul E. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. traficul de migranţi, prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

4. complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul E.:

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii A., B., F., D. şi C., a constituit un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind frontiera de stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, beneficiind de sprijinul inculpaţilor A., B., F., D. şi C., a îndrumat, transportat şi adăpostit persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii A., B., F., D. şi C., a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane, victime ale unor infracţiuni de trafic de migranţi, care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii A., F., D. şi C., l-a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa, în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos frontiera de stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte reţine că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2015, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 22 septembrie 2020, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

2. Infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2015, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi se va împlini la data de 22 septembrie 2023, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

3. Infracţiunea de facilitarea şederii ilegale în România, prevăzută de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi se va împlini la data de 22 septembrie 2023, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

4. Infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2015, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 22 septembrie 2020, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

În consecinţă, pentru două dintre cele patru infracţiuni pentru care inculpatul E. este judecat, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., a intervenit prescripţia răspunderii penale, astfel că se impune încetarea procesului penal, în în baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României.

V. Inculpatul F. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.,

2. traficul de migranţi, prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

3. facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen.,

4. complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul F.:

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., A., D. şi C., a constituit un grup infracţional organizat şi a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind frontiera de stat a României şi infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., A., D. şi C., a racolat şi îndrumat diferite persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, obţinând din această activitate însemnate foloase patrimoniale;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., B., A., D. şi C., a facilitat şederea ilegală pe teritoriul României în scopul obţinerii de foloase patrimoniale a unor persoane care nu au cetăţenie română şi nici domiciliul în România;

- începând cu anul 2012 - 23.09.2015, împreună cu inculpaţii E., A., D. şi C., l-a sprijinit pe inculpatul B., funcţionar public în cadrul B.J.A.B.D.E.P. Dâmboviţa în activitatea de falsificare a mai multor cărţi de identitate, acte menite să fie folosite de persoanele care au trecut fraudulos frontiera de stat a României pentru a rămâne în spaţiul Schengen.

1. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte reţine că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2015, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 22 septembrie 2020, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

2. Infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2015, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi se va împlini la data de 22 septembrie 2023, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

3. Infracţiunea de facilitarea şederii ilegale în România, prevăzută de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani.

Termenul general de 8 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2013, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi se va împlini la data de 22 septembrie 2023, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

4. Infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani.

Termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. a început să curgă de la 23 septembrie 2015, conform art. 154 alin. (2) din C. pen., şi s-a împlinit la data de 22 septembrie 2020, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

În consecinţă, pentru două dintre cele patru infracţiuni pentru care inculpatul F. este judecat, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., a intervenit prescripţia răspunderii penale, astfel că se impune încetarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României.

Dat fiind faptul că, în cazul infracţiunilor de trafic de migranţi, prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi de facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. pentru care inculpaţii E. şi F. au fost trimişi în judecată, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale, aşa cum s-a expus în cele ce preced, Înalta Curte va analiza următorul motiv de apel care nu presupune o analiză a fondului acuzaţiilor, respectiv nemotivarea hotărârii apelate:

Apelanţii inculpaţi E. şi F. au susţinut, în esenţă, că hotărârea apelată nu este motivată, întrucât aceasta reprezintă o preluare a situaţiei de fapt din rechizitoriul, fără o analiză proprie a probelor administrate şi a elementelor de tipicitate ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, iar pe de altă parte, că nu a răspuns în niciun fel apărărilor pe care inculpaţii au înţeles să le prezinte în faţa instanţei.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil, garantat la art. 6 parag. 1 din Convenţie, înglobează, printre altele, dreptul părţilor din proces de a prezenta observaţiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, iar în condiţiile în care Convenţia nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete, efective, acest drept al părţilor nu poate fi considerat efectiv decât în măsura în care aceste observaţii sunt ascultate, adică temeinic analizate de către instanţa sesizată. Prin urmare, art. 6 din Convenţie impune obligaţia instanţei de a proceda la o analiză efectivă a argumentelor invocate de părţi.

Este adevărat că dispoziţiile menţionate, deşi impun obligaţia instanţei de a motiva hotărârea pronunţată, nu impun un răspuns amănunţit pentru fiecare argument al părţilor (CtEDO, cauza Van de Hurk c. Olandei). Dimensiunea acestei obligaţii poate să varieze în funcţie de natura hotărârii iar aprecierea dacă o instanţă şi-a încălcat obligaţia de motivare care rezultă din art. 6 din Convenţie nu se poate analiza decât prin raportare la circumstanţele cauzei (CtEDO, cauza Ruiz Torija c. Spaniei).

Înalta Curte reţine că motivarea hotărârilor judecătoreşti este o garanţie a echităţii procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită şi judecătorul a examinat toate probele şi argumentele invocate şi, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării şi susţinerii căii de atac.

Şi dispoziţiile legale interne stabilesc o obligaţie de motivare a hotărârii.

Astfel, potrivit art. 403 alin. (1) din C. proc. pen., expunerea, ca parte a hotărârii judecătoreşti, trebuie să cuprindă:

- datele privind identitatea părţilor;

- descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului şi locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare;

- motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză;

- arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză.

Concluzionând, Înalta Curte reţine că motivarea unei hotărâri judecătoreşti presupune stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu şi încadrarea în drept, analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, precum şi raţionamentul logico-juridic care a stat la baza soluţiei adoptate, iar această motivare trebuie să faciliteze controlul din partea instanţelor superioare, care trebuie să cunoască temeiurile pe care se sprijină hotărârea atacată şi să decidă dacă este legală şi temeinică.

Examinând hotărârea apelată în acest context argumentativ, Înalta Curte reţine că instanţa de fond nu a respectat obligaţia de motivare pe care o avea potrivit dispoziţiilor menţionate mai sus.

Astfel, hotărârea apelată cuprinde situaţia de fapt preluată din actul de sesizare. Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că instanţa nu este obligată să reţină propria sa stare de fapt atunci când aceasta a fost descrisă corespunzător în actul de sesizare, iar probatoriul administrat în cauză o confirmă. Din această perspectivă, însuşirea în tot sau parte a situaţiei de fapt din rechizitoriu nu echivalează cu nemotivarea hotărârii judecătoreşti.

Însă, esenţa hotărârii o constituie analiza probatoriului care a stat la baza soluţiei dispuse cu privire la latura penală şi, după caz, la latura civilă a cauzei. Fiind vorba despre o analiză, această parte a motivării nu trebuie să se rezume la redarea ca atare a unor mijloace de probă, ci trebuie să cuprindă raţionamentul logico-juridic stabilit pe baza acestora, cu evidenţierea probelor care au condus la stabilirea adevărului judiciar, dar şi a celor care, dimpotrivă, au fost înlăturate.

Or, tocmai această analiză a probelor şi raţionamentul logico-juridic lipseşte din hotărârea apelată.

Se poate observa cu uşurinţă că, după o redare a mijloacelor de probă prin care s-au obţinut probele, prima instanţă a reţinut "În acest context, instanţa consideră că probele care susţin vinovăţia inculpaţilor în cauză sunt dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În aceste condiţii, instanţa va înlătura din materialul probator declaraţiile inculpaţilor de nerecunoaştere a faptelor reţinute în sarcina lor, deoarece acestea nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Prin urmare, instanţa constată că faptele deduse judecăţii există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, motiv pentru care urmează a opera răspunderea penală a inculpaţilor pentru infracţiunile comise.", trecând apoi la individualizarea pedepselor.

Or, procedând în acest mod, prima instanţă nu a analizat probele şi nu a arătat raţionamentul logico-juridic pentru care a constatat îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor reţinute în sarcina fiecărui inculpat. Această analiză se impunea cu atât mai mult cu cât, în cauză, au fost trimişi în judecată şase inculpaţi, în sarcina fiecăruia reţinându-se săvârşirea unui număr de patru infracţiuni, iar aceştia au negat comiterea faptelor, cu o singură excepţie ce vizează infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale şi pe inculpaţii B. şi E..

În faţa instanţei de fond, inculpaţii E. şi F. au formulat observaţii şi apărări cu privire la lipsa de tipicitate a infracţiunilor reţinute în sarcina lor şi la lipsa probelor din care rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârşirea faptelor, solicitând achitarea, însă instanţa de fond nu a analizat niciuna dintre aceste apărări/observaţii şi nici nu a analizat elementele de tipicitate ale infracţiunilor reţinute în sarcina celor doi inculpaţi.

În concluzie, Înalta Curte reţine că simpla enumerare a mijloacelor de probă existente la dosar nu poate suplini motivarea hotărârii, iar referirea globală la acestea şi absenţa unor trimiteri la probele administrate constituie o nemotivare a hotărârii care îi pune pe inculpaţi în situaţia de a nu înţelege care sunt considerentele pentru care instanţa de fond a pronunţat condamnarea pentru infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată şi care sunt considerentele pentru care le-au fost respinse apărările, făcând totodată imposibilă exercitarea controlului judiciar cu privire la aceasta.

Înalta Curte reţine că pentru a putea efectua acest control, în apel, este necesar a se cunoaşte care a fost starea de fapt reţinută de instanţa a cărei hotărâre este atacată şi pe baza căror probe s-a ajuns la această stabilire, care este încadrarea juridică pe care o îmbracă cu indicarea elementelor de tipicitate. Controlul în apel poate fi efectuat doar pe baza motivării hotărârii apelate, activitate care nu se poate realiza în cauza de faţă în condiţiile în care sentinţa pronunţată de prima instanţă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia respectivă, au fost lăsate neanalizate probele administrate în cauză (în condiţiile în care în cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martori care au revenit asupra aspectelor declarate la urmărirea penală), nu rezultă care sunt probele care au stat la baza soluţiei de condamnare şi nu sunt analizate apărările inculpaţilor nici cu privire la inexistenţa probelor şi nici cu privire la tipicitatea faptelor.

Este adevărat că apelul, în condiţiile prevăzute de art. 417 din C. proc. pen., constituie o cale de atac devolutivă, instanţa de apel având plenitudine de jurisdicţie, putând reaprecia şi statua asupra vinovăţiei, însă această caracteristică nu echivalează cu a statua în primă şi ultimă instanţă asupra situaţiei de fapt, apelul fiind în principal o cale de atac şi, prin urmare, presupune în mod necesar realizarea controlului judiciar, control judiciar ce nu poate fi realizat în concret în lipsa unei judecăţi efective în primă instanţă.

Prin urmare, motivarea hotărârii judecătoreştii este un aspect care ţine de respectarea dreptului la un proces echitabil, iar dacă în motivare nu sunt cuprinse toate argumentele necesare pentru ca pe ele să se sprijine soluţia dată, precum şi examinarea argumentelor invocate de inculpaţi, ca în situaţia de faţă, hotărârea este nemotivată, neputându-se exercita un control judecătoresc, iar admiterea apelului şi trimiterea cauzei pentru rejudecare este justificată de dispoziţiile art. 6 parag. 1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Această soluţie se impune ca urmare a aplicării directe a dreptului la două grade de jurisdicţie în materie penală, stabilit de art. 2 din Protocolul nr. 7 al CEDO, potrivit căruia persoana declarată vinovată de o infracţiune are dreptul să ceară examinarea declaraţiei de vinovăţiei sau condamnării de către o jurisdicţie superioară.

Totodată, se constată că situaţia din prezenta cauză nu se numără printre excepţiile prevăzute de alin. (2) al aceluiaşi articol cu privire la care este suficientă existenţa unui singur grad de jurisdicţie: în cazul infracţiunilor minore (în cazul acestora, înlăturarea dublului grad de jurisdicţie trebuie prevăzut expres, or dispoziţiile art. 40 alin. (2) C. proc. pen. nu exclud hotărârile curţilor de apel cu privire la infracţiunile vizând frontiera de stat de la exercitarea apelului), în cazul în care inculpatul a fost judecat în primă instanţă de cea mai înaltă jurisdicţie, ori a fost condamnat şi declarat vinovat ca urmare a unui apel împotriva achitării sale.

În condiţiile în care soluţia dată în apel este aceea de trimitere a cauzei privind pe inculpaţii E. şi F. spre rejudecare sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de migraţi, prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi de facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., la instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, iar motivul desfiinţării sentinţei apelate a vizat exclusiv aspectul legat de nemotivarea hotărârii judecătoreştii, Înalta Curte, văzând şi dispoziţiile art. 424 alin. (4) din C. proc. pen., apreciază că se impune reluarea fazei de judecată, cu respectarea dreptului la un proces echitabil, de la momentul audierii inculpaţilor.

Faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) şi b) din C. proc. pen., va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti şi de inculpaţii C., F., B., E., D. împotriva sentinţei penale nr. 46 din data de 13 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2016.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migraţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migraţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migraţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului E. pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi de complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului F. pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi de complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

II. În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., va trimite cauza privind pe inculpaţii E. şi F. spre rejudecare sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de migraţi, prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi de facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., la aceeaşi instanţă - Curtea de Apel Ploieşti.

III. Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în fond şi în apel vor fi lăsate în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) şi b) din C. proc. pen., admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti şi de inculpaţii C., F., B., E., D. împotriva sentinţei penale nr. 46 din data de 13 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2016.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migraţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migraţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., complicitate la traficul de migraţi, prev. de art. 48 rap. la art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului E. pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi de complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) şi d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului F. pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi de complicitate la falsul material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

II. În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., trimite cauza privind pe inculpaţii E. şi F. spre rejudecare sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de migraţi, prev. de art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. şi de facilitarea şederii ilegale în România, prev. de art. 264 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen., la aceeaşi instanţă - Curtea de Apel Ploieşti.

III. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în fond şi în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 19.12.2022.