Extraordinary appeal perempted for failure to file timely motion for resumption and request for default judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of peremption, declaring the extraordinary appeal (contestaţie în anulare) filed by a limited liability company against a 2019 judgment inadmissible, thereby leaving the lower court’s decision dismissing the prior challenge in force. The dispute concerned a procedural failure where the appellant, after the trial was suspended on January 21, 2021, due to the absence of all legally cited parties, failed to file a request for resumption within the statutory six-month deadline; specifically, the appellant’s request for reinstatement was submitted on September 2, 2021, well after the peremption period expired on July 21, 2021, and did not include the mandatory written request for a default judgment required to interrupt the peremption term. Relying on Articles 416 and 420 of the Code of Civil Procedure regarding the automatic peremption of proceedings remaining in abeyance for more than six months, and Article 411 regarding the requirements for default judgments, the court determined that no procedural acts were performed to interrupt the peremption period, resulting in the loss of the right to pursue the extraordinary appeal due to the parties' lack of diligence.
Legislator headnote
AI generatedart. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 420 C. proc. civ, art. 417 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Extraordinary appeal perempted for failure to file timely motion for resumption and request for default judgment: The dispute concerned a procedural failure where the appellant, after the trial was suspended on January 21, 2021, due to the absence of all legally cited parties, failed to file a request for resumption within the statutory six-month deadline; specifically, the appellant’s request for reinstatement was submitted on September 2, 2021, well after the peremption period expired on July 21, 2021, and did not include the mandatory written request for a default judgment required to interrupt the peremption term. Relying on Articles 416 and 420 of the Code of Civil Procedure regarding the automatic peremption of proceedings remaining in abeyance for more than six months, and Article 411 regarding the requirements for default judgments, the court determined that no procedural acts were performed to interrupt the peremption period, resulting in the loss of the right to pursue the extraordinary appeal due to the parties' lack of diligence.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for admitting the exception of peremption and declaring the extraordinary appeal perempted due to the lapse of the six-month period without procedural acts.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 februarie 2022
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin decizia nr. 4439 din data de 11 decembrie 2018, Înalta Curte de Casţie şi Justişie, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 3579 din 15 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal şi, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat reprezentantului legal al societăţii A. S.R.L., B., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.
Împotriva acestei decizii S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată în mod formal pe dispoziţiile art. 508 alin. (4), art. 503 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.
2. Decizia pronunţată şi contestaţia în anulare formulată
Prin decizia nr. 3720 din 27 iunie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 4439 din 11 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei decizii, în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., S.C. A. S.R.L. a formulat prezenta contestaţie în anulare, invocând nelegala citare pentru termenul la care a fost soluţionată cauza.
3. Procedura derulată în recurs
Prin încheierea din 21 ianuarie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării contestaţiei în anulare formulate de S.C. A. S.R.L., în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că părţile, deşi legal citate, nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Pe baza referatului întocmit de grefierul de şedinţă la data de 7.09.2021, în temeiul art. 420 C. proc. civ. instanţa a fixat termen în vederea verificării incidenţei dispoziţiilor art. 416 din acelaşi cod.
La data de 8.09.2021, a fost înregistrată la dosarul cauzei cererea de repunere pe rol formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. .
4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs asupra excepţiei perimării recursului
În ceea ce priveşte cererea de repunere pe rol a cauzei, Înalta Curte constată că aceasta a fost depusă la dosarul cauzei după împlinirea termenului de perimare.
Pentru a produce efectul întreruptiv al termenului de perimare, cererea de reluare a judecării cauzei trebuie formulată în interiorul termenului de 6 luni de la data suspendării judecării cauzei, conform art. 417 C. proc. civ.
În cauză, judecarea contestaţiei în anulare a fost suspendată prin încheierea din 21.01.2021, iar cererea de reluare a judecăţii a fost depusă prin poştă, la data de 2.09.2021, conform ştampilei aplicată pe plicul aflat la dosar, după expirarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
În plus, chiar dacă cererea ar fi fost depusă în termen, Înalta Curte constată că, deşi a formulat o cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii, contestatoarea nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Or, cererile de repunere pe rol neînsoţite de solicitarea de judecată în lipsă nu pot constitui acte de procedură cărora să li se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare, în condiţiile în care instanţa a dispus suspendarea pentru lipsa părţilor şi în absenţa unei cereri de judecată în lipsă, deoarece nu se poate păşi nici ulterior la continuarea judecăţii în lipsa unei solicitări exprese de judecare în lipsă, care, anterior, a condus la suspendare.
Examinând, în continuare, excepţia perimării căi extraordinare de atac, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine că potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 21.01.2021, a fost dispusă suspendarea judecării contestaţiei în anulare, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, la strigarea pricinii, precum şi nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.
Încheierea de şedinţă din data de 21.01.2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 21.07.2021.
Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, o cerere de redeschidere a procesului aptă să producă efectul întreruptiv al perimării, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.
În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării contestaţiei în anulare, potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia perimării.
Constată perimată contestaţia în anulare formulată de S.C. A. S.RL. împotriva deciziei nr. 3720 din 27 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul urmând a se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2022.