Recovery of budgetary claims via rural investment financing agency; validity of appeal filed after statutory deadline and failure to prove justified delay under Art. 186 of the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 23.05.2018, reclamanta A. S.R.L., prin administrator special B. şi administrator judiciar C.I.I. C. a contestat Decizia de soluţionare a Contestaţiei nr. 32229/20.11.2017 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 05.03.2013, emise de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 637 din 20 februarie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea promovată de reclamanta A. S.R.L., prin administrator special B. şi administrator judiciar C.I.I. C., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin administrator special B. şi administrator judiciar C.I.I. C., solicitând casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Recurenta a formulat, totodată, în temeiul dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., cerere de repunere în termenul de declarare a recursului, având în vedere faptul că sentinţa primei instanţe a fost comunicată la sediul practicianului în insolvenţă la data de 24.07.2019, iar în perioada 20.07.2019-19.08.2019 titularul cabinetului individual de insolvenţă s-a aflat în concediu, atât în străinătate, cât şi în ţară, cabinetul funcţionând strict în ceea ce priveşte serviciul registratură.

Data la care titularul cabinetului individual de insolvenţă a luat efectiv cunoştinţă de sentinţa civilă atacată a fost prima zi de lucru după concediu, respectiv 20.08.2019. S-a arătat, totodată, că sentinţa nu a fost comunicată nici administratorului special.

4. Apărările formulate de intimată

Intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea cererii de repunere în termen şi a invocat excepţia nulităţii recursului, acesta fiind formulat peste termenul prevăzut de lege.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de repunere în termen şi asupra excepţiei invocate

Conform dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."

În privinţa cererii de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de recurenta-reclamantă, se constată că împrejurarea invocată de aceasta nu constituie motiv temeinic justificat în sensul art. 186 alin. (1) anterior enunţat.

Astfel, susţinerile referitoare la comunicarea sentinţei primei instanţe în perioada în care titularul cabinetului individual de insolvenţă se afla în concediu de odihnă nu pot fi avute în vedere de instanţa de control judiciar, întrucât dispoziţiile art. 163 alin. (6) C. proc. civ. permit, în caz de absenţă a destinatarului, înmânarea actelor de procedură unei persoane majore care, în mod obişnuit, îi primeşte corespondenţa.

În prezenta cauză comunicarea sentinţei s-a realizat la sediul procesual ales -sediul C.I.I. C., din Giurgiu, str. x, dovada înmânării fiind semnată de funcţionarul însărcinat cu primirea corespondenţei, cu indicarea datelor de identificare (numărul şi seria cărţii de identitate).

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 41 din O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, titularul cabinetului "poate fi asistat de avocat în exerciţiul atribuţiilor şi poate da mandat de reprezentare, în condiţiile legii, pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exerciţiul atribuţiilor sale exclusive".

Aceste dispoziţii, completate cu cele ale Statutului profesiei de avocat, impuneau reprezentantului recurentei să asigure, în perioada absenţei din profesie, substituirea sa pentru îndeplinirea actelor de procedură şi exercitarea eventualelor căi de atac, pentru care legea impune un termen absolut şi imperativ.

În acest context, în privinţa recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 637 din 20 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, Înalta Curte constată că acesta a fost transmis prin poştă la data de 23.08.2019 (plic dosar recurs), cu depăşirea termenului de 15 zile de la data comunicării - 24.07.2019 prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termenul împlinindu-se la data de 9.08.2019.

Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) şi art. 186 C. proc. civ., va respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de reclamanta A. S.R.L., dar şi recursul acesteia, ca fiind tardiv .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de recurenta-reclamantă A. S.R.L.

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. prin administrator speciaL B. şi administrator judiciar C.I.I. C., împotriva sentinţei civile nr. 637 din 20 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 decembrie 2021.