Lack of justiciable interest in challenging an administrative order terminating a specific employee category’s leave entitlement.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's decision to reject the plaintiffs' claim for lack of interest, which left the challenged administrative order in force. The dispute involved a group of employees and prosecutors seeking the annulment of an order issued by the head of the Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism, which ceased the application of a previous order that had granted seven days of additional annual leave to all staff categories; the plaintiffs argued that the order violated their rights despite being addressed to specific personnel groups. The decisive legal basis was the requirement under Article 8 of Law No. 554/2004 and Article 32 of the Code of Civil Procedure that a party must demonstrate a current, private, and direct legal interest in the action; the court determined that the challenged order specifically targeted public servants and contractual personnel, while the relevant prior order affecting the plaintiffs' status had been regulated by a different administrative act that was the subject of separate litigation, rendering the plaintiffs' challenge to the specific order in question devoid of a personal interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 33 C. proc. civ, art. 28 din Legea nr. 554/2004, art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Lack of justiciable interest in challenging an administrative order terminating a specific employee category’s leave entitlement: The dispute involved a group of employees and prosecutors seeking the annulment of an order issued by the head of the Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism, which ceased the application of a previous order that had granted seven days of additional annual leave to all staff categories; the plaintiffs argued that the order violated their rights despite being addressed to specific personnel groups. The decisive legal basis was the requirement under Article 8 of Law No. 554/2004 and Article 32 of the Code of Civil Procedure that a party must demonstrate a current, private, and direct legal interest in the action; the court determined that the challenged order specifically targeted public servants and contractual personnel, while the relevant prior order affecting the plaintiffs' status had been regulated by a different administrative act that was the subject of separate litigation, rendering the plaintiffs' challenge to the specific order in question devoid of a personal interest.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded in the administrative litigation.
Civil procedure provision applied to enforce the dismissal of the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 10.10.2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T.; U. şi V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anularea Ordinului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 349/27.07.2018, cu consecinţa aplicabilităţii Ordinului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 307 din 3 iulie 2018.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 31/F/2019 din 14 martie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei de interes a reclamanţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T.; U. şi V. cu privire la cererea de anulare a Ordinului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 349/27.07.2018.
S-a respins cererea de anulare a Ordinului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 349/27.07.2018 formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. Q., R., S., T., U. şi V., în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Oragnizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca fiind lipsită de interes.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 au formulat recurs reclamanţii criticând-o pentru motive de nelegalitate în temeiul art. 20 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
Au arătat recurenţii - reclamanţi că prin sentinţa atacată s-a dispus admiterea excepţiei lipsei de interes şi respingerea cererii de anulare a Ordinului nr. 349/27.07.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
S-a apreciat că în mod eronat instanţa de fond nu a dat dezlegare fondului cauzei ci s-a limitat la a examina chestiuni prealabile, impunându-se astfel trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Braşov.
În concret, s-a arătat că prin Ordinul nr. 349/27.07.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus încetarea aplicabilităţii dispoziţiilor Ordinului nr. 307/2038 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pentru întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiei.
Anterior, prin Ordinul nr. 307/03.07.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus ca procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex, specialiştii, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, funcţionarii publici şi personalul contractual beneficiază, începând cu anul 2018, de un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată de 7 zile lucrătoare.
În raport de conţinutul Ordinelor nr. 349/27.07.2018 şi nr. 307/03.07.2018 ale procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv de precizarea expresă din cuprinsul Ordinului nr. 349/27.07.2018, şi anume, că vizează întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiei, s-a arătat că transpare ca nefondată argumentaţia Curţii de Apel Braşov potrivit cu care recurenţii reclamanţi nu au interes în anularea Ordinului nr. 349/27.07.2018.
Pe fondul acţiunii, au fost reiterate dispoziţiile din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din alte unităţi bugetare, republicată.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 31/F/2019 din 14 martie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal pronunţată în dosarul nr. x/2018 şi trimiterea cauzei spre rejudecare ia Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată intimata- pârâtă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţi este nefondat, pentru următoarele considerente:
Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin Ordinul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 918 din 3 noiembrie 2017 a fost acordat, începând cu anul 2017, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul acestei instituţii un concediu de odihnă suplimentar cu o durată de 3 zile lucrătoare.
Prin Ordinul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 307 din 3 iulie 2018 s-a stabilit că, începând cu anul 2018, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex, specialiştii, ofiţerii şi agenţii de politie judiciară, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul acestei instituţii beneficiază de concediul de odihnă suplimentar cu o durată de 7 zile lucrătoare, fiind abrogat Ordinul nr. 918 din 3 noiembrie 2017.
Emiterea Ordinului nr. 307 din 3 iulie 2018 s-a făcut avându-se în vedere nota de fundamentare nr. x/02.07.2018 şi procesul-verbal nr. x/02.07.2018 al Colegiului de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
În urma comunicării către pârâtă a adresei nr. x/2018 din 17.07.2018 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost întocmit procesul-verbal nr. x/18.07.2018 al Colegiului de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin care s-a stabilit în mod expres că Ordinul nr. 307 din 3 iulie 2018 îşi va înceta aplicabilitatea numai cu privire la procurori şi la personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul direcţiei, iar pentru celelalte categorii de personal (specialişti, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, funcţionari publici şi personal contractual) trebuie menţinute dispoziţiile acestuia.
În acest sens, prin Ordinul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 328 din 18 iulie 2018 s-a stabilit încetarea aplicabilităţii dispoziţiilor Ordinului nr. 307 din 3 iulie 2018 în ceea ce priveşte procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex.
În preambulul Ordinului nr. 328 din 18 iulie 2018 se precizează în mod expres că s-a avut în vedere adresa din 17.07.2018 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi procesul-verbal nr. x/18.07.2018 al Colegiului de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din care rezultă menţinerea dispoziţiilor Ordinului nr. 307 din 3 iulie 2018 în privinţa specialiştilor, agenţilor şi ofiţerilor de politie judiciară, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul direcţiei.
Ulterior, a fost comunicată pârâtei a adresei nr. x/2018 din 27.07.2018 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care se solicita ca pârâta să procedeze la încetarea aplicabilităţii Ordinului nr. 307 din 3 iulie 2018 şi în ceea ce priveşte funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul acesteia.
Urmare a acestei adrese, prin Ordinul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 349 din 27 iulie 2018, s-a stabilit încetarea aplicabilităţii dispoziţiilor Ordinului nr. 307 din 3 iulie 2018 pentru întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiei.
În preambulul Ordinului nr. 349 din 27 iulie 2018 se precizează în mod expres că s-a avut în vedere adresa din 27.07.2018 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care se solicită emiterea unui act administrativ de încetare a aplicabilităţii Ordinului nr. 307 din 3 iulie 2018 şi pentru funcţionarii publici şi personalul contractual.
Reţine Înalta Curte că reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. sunt procurori, reclamanţii L., M., N., O., P. şi Q., sunt personal auxiliar de specialitate, reclamanţii R. şi S. sunt personal conex, reclamantul T. are calitatea de specialist IT, iar reclamanţii U. şi V. au calitatea de specialişti ANAF.
Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.
Aşadar, prin interes se înţelege folosul practic imediat pe care urmăreşte a-l obţine o persoană prin iniţierea unui demers judiciar, fiind necesar ca acesta să fie născut şi actual (art. 33 C. proc. civ.), în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune, iar acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acţiunii, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii sale, iar, în măsura în care promovarea unei acţiuni nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.
Totodată, pentru promovarea oricărei acţiuni judiciare, reclamanţii trebuie să justifice un interes propriu, invocarea interesului public nefiind suficientă.
Astfel, contenciosul administrativ subiectiv, pus la dispoziţia persoanelor fizice, presupune ca drepturile sau interesele lor juridice sa fie afectate prin actul administrativ atacat. Acest principiu este consacrat expres de art. 8 din Legea nr. 554/2004 care condiţionează orice acţiune în contencios administrativ de încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat.
Or, în speţă, recurenţii - reclanaţi nu justifică nici un astfel de interes privat, în condiţiile în care Ordinul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 349/27.07.2018 vizează încetarea aplicabilităţii Ordinului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 307 din 3 iulie 2018 doar pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul pârâtei, pentru reclamanţi ordinul care a produs efectul contestat prin plângerea prealabilă fiind Ordinul nr. 328 din 18 iulie 2018 (făcând obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Braşov).
Faţă de aceste considerente, se constată că în mod corect prima instanţă a reţinut excepţia lipsei de interes.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. Q., R., S., T., U. şi V. împotriva sentinţei nr. 31/F/2019 din 14 martie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2021.