Jurisdictional conflict over elimination from civil service competition: contractual personnel status excludes administrative court competence

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 19 octombrie 2021, sub dosar nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, a solicitat:

(a) anularea deciziei de eliminare din concurs precum şi a actelor subsecvente;

(b) obligarea intimatului la retragerea de pe site-ul MAE a documentului care consemnează eliminarea reclamantei din concurs;

(c) obligarea intimatului la luarea în considerare a notei obţinute la proba scrisă şi continuarea concursului pentru ocuparea funcţiei de consilier relaţii în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile Regulamentului-cadru privind nota obţinută;

(d) obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 685 din 6 aprilie 2022, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a CAF.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, prin cererea dedusă judecăţii, reclamanta solicită anularea deciziei de eliminare din concurs, precum şi a actelor subsecvente.

Chiar dacă, potrivit precizărilor pârâtului MAE, reclamanta nu are, în acest moment, calitatea de funcţionar public, în baza unui raport de serviciu, după cum nu este nici angajată în baza unui contract de muncă, fiind detaşată de la S.C. B. S.R.L. în cadrul MAE, instanţa a reţinut că procedura de accedere la o funcţie publică prin concurs, respectiv aspectele legate de modalitatea de desfăşurare a acestui concurs, se subsumează noţiunii de raport de serviciu al funcţionarului.

În aceste condiţii, reţinând că devine incidentă norma de competenţă prevăzută de art. 536 din Codul administrativ, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 26.05.2022, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 3552 din 22 iunie 2022, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, că prezentul litigiu este exclus din sfera prevederilor aplicabile funcţiei publice şi funcţionarilor publici căci, în situaţia în care reclamanta ar fi admisă în urma desfăşurării concursului, aceasta nu ar fi dobândit calitatea de funcţionar public, ci de personal contractual deoarece ar fi încheiat cu pârâtul contract individual de muncă.

Prin urmare, reţinând că decizia de eliminare din concurs este un act administrativ în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, având în vedere rangul autorităţii emitente, care este o autoritate publică centrală (Ministerul Afacerilor Externe), Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că reclamanta A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat admiterea contestaţiei formulate împotriva rezultatului probei scrise a concursului pentru ocuparea unui post vacant de consilier relaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, anularea deciziei de eliminare a sa din concurs, retragerea de pe site-ul MAE a documentului care consemnează eliminarea sa din concurs, luarea în considerare a notei obţinute la proba scrisă şi continuarea participării sale la etapele ulterioare ale concursului.

În esenţă, reclamanta se plânge de faptul că a fost eliminată din concursul de angajare în funcţia de consilier relaţii în cadrul pârâtului, în baza art. 22 coroborat cu art. 14 alin. (4) şi (5) din Regulamentul-cadru privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute pentru funcţii de execuţie specifice Ministerului Afacerilor Externe, aprobat prin Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr. 733/2021, fără să i se aducă la cunoştinţă motivele eliminării sale din concurs, în condiţiile în care, în opinia sa, proba s-a desfăşurat conform prevederilor Regulamentului-cadru menţionat.

Se constată că, la data organizării concursului pentru ocuparea unui post vacant de consilier relaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, reclamantei i se prelungise detaşarea în cadrul Unităţii Proiecte Politici Publice din Ministerul Afacerilor Externe, pe postul de consilier relaţii II, gradaţia 3, pe o perioadă de 6 luni, respectiv până la data de 6.08.2022 inclusiv, dar nu mai mult de data ocupării postului prin concurs, cu menţinerea funcţiei şi a drepturilor salariale, astfel cum rezultă din cuprinsul Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr. 274/8.02.2022, emis în baza art. 45 - 47 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, coroborat cu art. 48 şi 68 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României.

De asemenea, în ipoteza în care reclamanta ar fi fost admisă în urma desfăşurării concursului, aceasta ar fi încheiat cu MAE un contract individual de muncă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 33 alin. (4) din Regulamentul-cadru.

Cu privire la raportul juridic dedus judecăţii, constată instanţa, că potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Consituţia României: Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar normele care reglementează competenţa materială procesuală (specializată) sunt de ordine publică întrucât ocrotesc un interes public - buna administrare a actului de justiţie, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil.

Competenţei materiale procesuale i se subsumează şi competenţa specializată, care este reglementată în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi în cuprinsul unor legi speciale, cum este Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Ca ramură distinctă de drept public, dreptul administrativ reglementează o grupare specifică de raporturi sociale, care constituie obiectul activităţii administrative a statului şi al autorităţilor publice locale.

Exceptând actele administrative, toate celelalte acte ale autorităţilor administraţiei publice (cum sunt, de exemplu, cele aferente unor raporturi juridice civile ori de muncă) încheiate în cadrul unor raporturi juridice aparţinând altor ramuri de drept, excedează materiei contenciosului administrativ.

Contrar celor reţinute de instanţele aflate în conflict, Inalta Curte constată că nu ne aflăm în prezenţa unui raport de drept administrativ, autoritatea pârâtă neacţionând în regim de putere publică, astfel că nu poate fi reţinut criteriul poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce priveşte competenţa specială instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, invocată de instanţa de declinare, se reţine că aceasta are în vedere competenţa specializată a tribunalului secţia de contencios administrativ şi fiscal în ceea ce priveşte raportul de serviciu al funcţionarului public, ceea ce nu este cazul în speţă, întrucât postul pentru care a fost organizat concursul este unul de personal contractual, respectiv, consilier relaţii.

În contextul expus, având în vedere că raportul juridic dedus judecăţii se circumscrie domeniului raporturilor de muncă, reglementat de Codul muncii, competenţa materială de soluţionare a cauzei în primă instanţă aparţine secţiei specializate în soluţionarea litigiilor de muncă a tribunalului de la domiciliul reclamantei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2022.