Nullity of cassation appeal for failure to formulate valid grounds for cassation under mandatory procedural requirements

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.01.2020 sub dosar nr. x/2020, reclamantul A., faţă de sesizarea depusă la Consiliul Superior al Magistraturii cu nr. x/06.09.2019, transmisă spre soluţionare la Inspecţia Judiciară cu nr. 19/4286 din 10.09.2019, soluţionată prin rezoluţia nr. 3653/A din 24. 10.2019, faţă de care a depus o plângere soluţionată prin rezoluţia nr. C19-4605 din 13.01.2020, a formulat plângere la instanţa judecătorească, solicitând examinarea şi admiterea plângerii, spre a dispune în conformitate cu art. 304 pct. 5, art. 322 pct. 2 şi 7, art. 324 alin. (1) pct. 1, art. 261 alin. (3), art. 105 alin. (2) şi art. 103 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. din 1865 constarea nulităţii şi anularea hotărârilor judecătoreşti prin care cererile de revizuire formulate au fost respinse ca urmare a admiterii excepţiei tardivităţii, în condiţiile în care, dintr-o regretabilă eroare, a fost împiedicat, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, să depună respectivele cereri în termen de o lună de la data comunicării deciziei nr. 1134 din 08.03.2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2001, obligaţia procedurală de comunicare dintr-o regretabilă eroare nu a mai fost efectuată conform art. 261 alin. (3) şi art. 266 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865. Reclamantul a arătat că a intrat în posesia deciziei în data de 27.07.2018 şi a depus cererile de revizuire din data de 30.07.2018 în limitele termenului de o lună de la această dată.

Prin cererea precizatoare depusă la 10.03.2020, reclamantul A. a arătat că indică următorii pârâţi în proces: Inspecţia Judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Instituţia Prefectului Judeţului Braşov prin Prefect, Municipiul Braşov prin Primar, S.C. B. S.R.L. Braşov şi S.C. C. S.A. Braşov. Totodată, în legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată, reclamantul a criticat admiterea excepţiei de tardivitate a cererii de revizuire de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contextul omisiunii de comunicare a deciziei ÎCCJ nr. 1134/28.03.2018, aceasta înlăturând temeiul incidenţei excepţiei în discuţie. În consecinţă, reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către secţia I Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a art. 261 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865, iar în urma aplicării art. 105 alin. (2) coroborat cu art. 103 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. de la 1865 să se dispună anularea hotărârilor judecătoreşti prin care a fost admisă excepţia tardivităţii depunerii cererilor de revizuire; obligarea reclamantului să ducă la îndeplinire anularea hotărârilor judecătoreşti prin care a fost admisă excepţia tardivităţii depunerii cererii de revizuire şi după pronunţarea nulităţii să depună în termen de 15 zile noi cereri de revizuire; respingerea cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 797 din 17.09.2020, Curtea de Apel Bucureşti:

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Instituţia Prefectului Judeţului Braşov prin Prefect, Municipiul Braşov prin Primar, B. S.R.L., şi C. S.A., în ceea ce priveşte cererea formulată de reclamantul A. vizând rezoluţiile emise de Inspecţia Judiciară;

- a respins cererea formulată de reclamantul A., vizând rezoluţiile emise de Inspecţia Judiciară, în contradictoriu cu pârâţii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Instituţia Prefectului Judeţului Braşov prin Prefect, Municipiul Braşov prin Primar, B. S.R.L. şi C. S.A., pentru lipsa calităţii procesuale pasive;

- a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate de reclamantul A. asupra chestiunilor ce excedează analiza rezoluţiilor emise de Inspecţia Judiciară, respingând în consecinţă cererea de chemare în judecată formulată pentru acele chestiuni;

- a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, vizând rezoluţiile emise de Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi, în rejudecare, admiterea acţiunii în sensul recunoaşterii comunicării deciziei nr. 1134/28.02.2018, pronunţată de ÎCCJ în dosarul nr. x/2001 (nr. iniţial 9818/1996) la data de 27.07.2018, dată de la care curge termenul de o lună pentru depunerea cererilor de reizuire conform art. 324 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Intimata-pârâtă B. S.R.L. Braşov a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.3. Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.4. Intimata-pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatele Inspecţia Judiciară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, dimpotrivă, se reiau aspecte referitoare la fondul cauzei, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conţinutul concret al hotărârii atacate.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În absenţa unor critici aduse hotărârii primei instanţe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanţa superioară neputând proceda la o reevaluare a susţinerilor în fapt şi în drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalităţii unei hotărâri judecătoreşti supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului.

Deoarece reclamantul nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatele Inspecţia Judiciară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatele Inspecţia Judiciară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 797 din data de 17 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2022.