Jurisdictional conflict over exclusive territorial competence for administrative claims by individuals under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.10.2021, în dosarul nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au formulat acţiune în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, prin care au solicitat obligarea acestora la:

A. Pârâtul nr. 1 - Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, să revină asupra Hotărârii nr. 80, pronunţată în data de 27.01.2021, în Dosarul nr. x/2020, deschis în baza Petiţiei nr. 2731/23.04.2020, formulată de reclamanţi şi în urma unei analize de fond şi nu pe excepţie, să se constate că au fost discriminaţi de pârâţii nr. 2 şi 3, faţă de modul discriminatoriu în care a soluţionat cererea comparativ cu veteranii de război, cu răniţii din teatrele de operaţiuni, cu avansarea tuturor cadrelor militare în retragere şi în rezervă, precum şi avansarea unor persoane politice şi administrative în perioada în care la conducerea ministerului s-a aflat general cu 4 stele H..

Totodată, reclamanţii au mai solicitat admiterea cererii şi obligarea pârâtului nr. 1, ca, pe langă aplicarea amenzii contravenţionale, să dispună obligarea pârâţilor nr. 2 şi 3, care au săvârşit faptele de discriminare, să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii prin care se constatată săvârşirea contravenţiei, precum şi orice măsură necesară pentru înlăturarea consecinţelor acesteia.

B. Pârâtul nr. 2 - Ministerul Apărării Naţionale, în solidar cu conducătorul instituţiei şi Ordonatorul de credite, să fie obligat să emită Ordinul de avansare la gradul următor pentru reclamanţi, iar pentru reclmanţii col. (retragere) pst. B. şi col (retragere) just.mil. D., precum şi comandorii (retragere) C. şi E., să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă şi respectiv general de flotilă aeriană, aşa cum le-a cerut Preşedintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.

Reclamanţii au menţionat că aceste grade de general, în cazul acestora, sunt onorifice şi nu presupun nici un cost material pentru statul român, consideră că pentru spiritul de sacrificiu şi sângele vărsat pe altarul sfânt ai libertăţii, poporul român prin instituţiile sale specializate este dator a le acorda această recunoştinţă onorifică.

C. Pârâtul nr. 3 - Ministerul Afacerilor Interne, în solidar cu conducătorul instituţiei şi Ordonatorul de credite, să fie obligat la emiterea Ordinului de avansare la gradul următor pentru reclamantul col (rez) Jdm A., să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă, aşa cum le-a cerut Preşedintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.

Reclamanţii au formulat şi cerere de chemare în garanţie a Preşedintelui României, Dl. I., pentru a reconfirma primirea cererilor de avansare, a răspunsului favorabil, prin care se arăta că au cerut pârâţilor, Ministerul Apărării Naţionale, şi Ministerul Afacerilor Interne, să îi trimită propunerile de avansare la gradul de general de brigadă şi respectiv general de flotilă aeriană, pentru reclamanţi, răspuns pe care îl anexează cererii.

Prin sentinţa nr. 5671/2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, având în vedere că pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este o autoritate centrală, a cărei competenţă se exercită la nivel naţional, astfel că soluţionarea litigiului este de competenţa curţii de apel conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 333 pronunţată la data de 24 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că reclamantul B. are domiciliul în municipiul Craiova astfel că devin incidente cauzei dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 în conformitate cu care "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului", normă juridică ce stabileşte o competenţă teritorială exclusivă.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar, iar prin sentinţa civilă nr. 116/2022 pronunţată la data de 13 mai 2022 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Craiova a reţinut că prin încheierea din data de 27.01.2022, instanţa de trimitere, Curtea de Apel Bucureşti, a revenit cu adresă către Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru a depune documentaţia şi luând în considerare atât faptul că Hotărârea CNCD atacată nu cuprinde o soluţie pe fondul petiţiei, capătul de cerere aferent fiind într-un stadiu avansat de soluţionare în raport cu celelalte capete de cerere, cât şi faptul că dreptul de avansare în grad este unul individual, care trebuie examinat de instanţa competentă material şi teritorial, conform legii, apreciind că au fost îndeplinite condiţiile art. 139 alin. (5) C. proc. civ., a dispus disjungerea capătului de cerere referitor la atacarea hotărârii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de celelalte capete de cerere, iar în privinţa celorlalte capete de cerere a dispus formarea pentru fiecare reclamant a câte unui dosar separat. Deşi, în urma disjungerii, la data de 01.02.2022, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrat dosarul nr. x/2022, având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale, în solidar cu conducătorul instituţiei şi ordonatorul de credite, să emită Ordinul de avansare la gradul următor, şi să înainteze propunere de avansare la gradul de general de brigadă, în vederea emiterii Decretului de avansare, iar ca părţi pe B., în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale şi chematul în garanţie Preşedintele României, domnul I., la primul termen de judecată din data de 24.02.2022 prin sentinţa nr. 333 pronunţată la data de 24 februarie 2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe reclamant B., Curtea de Apel Craiova a apreciat că disjungerea la un termen ulterior primului termen de judecată nu repune în termen instanţa, ca în dosarul disjuns, să poată face aplicarea art. 131 C. proc. civ., "termenul acordat pentru efectuare adresă şi revenire adresă acoperind definitiv competenţa cu privire la acţiunea principală şi cererile din dosarul nr. x/2021 potrivit art. 123 alin. (1) din C. proc. civ..".

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin cererea ce face obiectul dosarului nr. x/2022 reclamantul B. a solicitat în contradictoriu cu pârâul Ministerul Apărării Naţionale, în solidar cu conducătorul instituţiei şi Ordonatorul de credite, să fie obligat să emită Ordinul de avansare la gradul următor pentru reclamantul col. (retragere) pst. B. să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă şi respectiv general de flotilă aeriană, aşa cum le-a cerut Preşedintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.

Constată Înalta Curte că ceea ce a generat divergenţă la stabilirea instanţei competente în soluţionarea cererii formulate de reclamantul B. a vizat reţinerea de către Curtea de Apel Craiova a faptului că "disjungerea la un termen ulterior nu repune în termen instanţa ca în cererea disjunsă să poată face aplicarea art. 131 din C. proc. civ..".

Verificând însă lucrările dosarului, Înalta Curte constată că verificarea competenţei de soluţionare a cererii reclamantului B. de către Curtea de Apel Bucureşti în mod corect a fost invocată la primul termen de judecată.

Astfel, se constată că anterior măsurii luate, respectiv de revenire cu adresă către pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în vederea depunerii documentaţiei privind cererea reclamanţilor, Curtea de Apel Bucureşti la primul termen de judecată din data de 27 ianuarie 2022, a dispus disjungerea capătului de cerere referitor la atacarea hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de celelalte capete de cerere, iar în privinţa celorlalte capete de cerere a dispus formarea pentru fiecare reclamant a câte unui dosar separat.

În raport de această disjungere, Curtea de Apel Bucureşti a arătat că în dosarul de bază - x/2021 - au rămas toate părţile şi are ca obiect anularea hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar în celelalte, în raport de instituţia din care provine fiecare reclamant, respectiv Ministerul Apărării Naţionale sau, după caz, Ministerul Afacerilor de Interne, precum şi chematul în garanţie Preşedintele României, obiectul dosarelor disjunse fiind reprezentat de capătul doi şi trei de cerere.

Totodată, la acelaşi termen - 27 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, în dosarele disjunse, a stabilit termen la 24 februarie 2022, în vederea verificării competenţei teritoriale.

După efectuarea acestei operaţiuni, Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul de bază nr. x/2021, s-a considerat competentă a soluţiona capătul 1 de cerere - anularea hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării - astfel că a luat măsura revenirii cu adresă către pârâtul CNCD în vederea depunerii documentaţiei privind cererea reclamanţilor.

În raport de aceste aspecte Înalta Curte nu poate reţine că termenul acordat pentru efectuare adresă şi revenire cu adresă către pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a "acoperit definitiv competenţa" cu privire la acţiunea principală şi cererile din dosarul nr. x/2021 aşa cum eronat susţine Curtea de Apel Craiova, câtă vreme, pe de o parte, prima măsură luată de Curtea de Apel Bucureşti a fost de disjungere a capătului 1 de cerere de capetele doi şi trei, în dosarele disjunse acordând termen la 24 februarie 2022, iar pe de altă parte, măsura dispusă de instanţă de revenire cu adresă către pârâtul CNCD în vederea depunerii documentaţiei privind cererea reclamanţilor a fost luată în dosarul de bază nr. x/2021 având ca obiect anularea hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi nu în prezentul dosar nr. x/2022.

Înalta Curte, verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că măsura luată de Curtea de Apel Bucureşti de revenire cu adresă către pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost luată la primul termen de judecată, având în vedere că la dosarul cauzei nu se afla toată documentaţia care a stat la bazaemiterii acestei hotărâri.

În ce-l priveşte pe reclamantul B. a fost creat prezentul dosar nr. x/2022, iar la primul termen de judecată - 24 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti a pus în discuţia părţilor competenţa teritorială a instanţei şi, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că verificarea competenţei în prezentul dosar, s-a efectuat la primul termen de judecată, respectiv 24 februarie 2022, dată la care Curtea de Apel Bucureşti a dispus declinarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova fiind dispusă cu respectarea dispoziţiilor art. 131 C. proc. civ.

Se reţine, totodată, că nu este incidentă cauzei Decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, întrucât la termenul din 27 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat necesar a disjunge cererea de chemare în judecată cu privire la reclamanţi, în funcţie de domiciliul acestora, printre care şi reclamantul B., dispunând formarea unui nou dosar, care a fost repartizat aceluiaşi complet. Astfel primul termen de judecată legal, în dosarul nou format, la care părţile din prezenta cauză au fost legal citate, a fost cel din data de 24 februarie 2022.

Înalta Curte constată că, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Competenţa stabilită de textul de lege precizat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ si fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul B., pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale şi chematul în garanţie Preşedintele României, I., în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2022.