Territorial competence for traffic contravention appeals: locus of omission under O.U.G. 195/2002 vs. domicile under O.G. 2/2001

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti sub nr. x/2021 la data de 10.06.2021, petentul A. în contradictoriu cu intimata DGPMB Brigada Rutieră, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună admiterea plângerii şi anularea procesului-verbal nr. x din data de 28.05.2021.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 13071 pronunţată la data de 08 decembrie 2021, Judecătoria Sector 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Sector 3 Bucureşti a reţinut că prin dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 a fost instituită o competenţă teritorială exclusivă în soluţionarea plângerilor contravenţionale ce nu poate fi înlăturată.

Se arată de către Judecătoria Sector 3 Bucureşti că fapta pentru care petentul a fost sancţionat a constat în refuzul acestuia de a se prezenta pentru a da informaţii în legătură cu accidentul, aşadar într-o inacţiune. Ţinând cont de afirmaţiile petentului, de situaţia de fapt şi menţiunile inserate în cuprinsul procesului-verbal, se reţine că elementul material al faptei a fost realizat anterior constatării acesteia şi a constat într-o inacţiune.

A concluzionat instanţa că locul săvârşirii faptei reţinute în sarcina petentului nu poate fi decât domiciliul acestuia, care este situat în Piteşti şi unde se prezumă că se realizează toate acţiunile care vizează activitatea sa sau unde poate avea loc o încălcare a obligaţiilor ce-i revin.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Piteşti, secţia civilă.

Pe rolul Judecătoriei Piteşti, secţia civilă cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar, iar prin sentinţa civilă nr. 3228/2022 pronunţată la data de 13 mai 2022 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Piteşti a dat eficienţă principiului specialia generalibus derogant. A arătat în acest sens că nu sunt incidente cauzei, în ce priveşte instanţa competentă, dispoziţiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 ci normele speciale ale art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, norme speciale de competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, norme speciale de la care nu se poate deroga.

A reţinut Judecătoria Piteşti că locul constatării faptei pentru care petentul a fost sancţionat contravenţional prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei împotriva căruia a formulat plângere contravenţională este Bucureşti, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti potrivit H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x din data de 28.05.2021 întocmit de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti Brigada Rutieră prin care petentul a fost sancţionat pentru săvârşirea faptei contravenţionale de a nu se prezenta la sediul Biroului Accidente Uşoare pentru a da relaţii cu privire la accidentul uşor soldat cu pagube materiale înregistrat cu nr. x la data de 23.04.2021.

Constată Înalta Curte că ambele instanţe au reţinut corect că fapta contravenţională pentru care petentul a fost sancţionat, respectiv neprezentarea la sediul Biroului Accidente Uşoare la termenul la care a fost invitat de poliţist astfel cum prevăd dispoziţiile art. 102 alin. (1) pct. 25 din O.U.G. nr. 195/2002, este una omisivă, iar ceea ce a generat divergenţă la stabilirea instanţei competente în soluţionarea prezentei plângeri contravenţionale l-a reprezentat stabilirea locului săvârşirii faptei contravenţionale.

În raport de fapta contravenţională reţinută în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie atacat, constată Înalta Curte că este vorba despre săvârşirea unei contravenţii privind circulaţia pe drumurile publice, situaţie în raport de care devin incidente dispoziţiile legii speciale O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, act normativ special ce derogă de la norma generală, O.G. nr. 2/2001, conform principiului specialia generalibus derogant, aşa cum a reţinut Judecătoria Piteşti

Conform dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice "Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta".

Se reţine că prin norma juridică precitată, legiuitorul a stabilit competenţa de soluţionare a plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de contravenţie prin care au fost constatate fapte la regimul juridic al circulaţiei pe drumurile publice în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta contravenţională.

Si în ipoteza echivalării semnificaţiei locului constatării faptei cu cea a locului săvârşirii faptei, se constată că fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului este săvârşită la sediul unde s-a constatat săvârşirea faptei, locul unde petentul trebuia să se prezinte şi nu s-a prezentat.

Înalta Curte are în vedere, în acest sens, şi considerentele de la pct. 19 din Decizia nr. 276/2019 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: "Curtea a statuat că norma legală criticată nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate şi nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenţei teritoriale a instanţelor judecătoreşti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei prin care se constată încălcări ale prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este menită să dea expresie garanţiilor constituţionale invocate, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliţiei rutiere. Totodată, Curtea a statuat că stabilirea competenţei teritoriale unice a instanţei de judecată pentru soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei/unor contravenţii privind circulaţia pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general şi obiectiv, respectiv cel al locului unde a fost săvârşită şi constatată contravenţia, ceea ce este pe deplin justificat şi rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenţii, şi anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice şi care trebuie să respecte aceleaşi reguli de circulaţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002".

Cum în prezenta cauză fapta contravenţională a fost constatată de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, competenţa de soluţionare a prezentei plângeri contravenţionale aparţine Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. şi pe intimata Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti-Brigada Rutieră, în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2022.