Territorial Jurisdiction in Administrative Tax Disputes: Private Legal Entities as Plaintiffs Under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 27.09.2021 sub nr. x/2021, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâţii Comuna Horgeşti şi primarul Comunei Horgeşti, solicitând anularea deciziei de impunere nr. x/30.12.2020, prin care organul fiscal emitent a stabilit în sarcina societăţii impozitele datorate pentru perioada 2017-2020, în cuantum de 414.982 RON, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Hotărârea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 886/2021 pronunţată la data de 17 decembrie 2021, Tribunalul Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal spre competentă soluţionare.

Pentru a se pronunţa în acest mod, Tribunalul Bacău a dat eficienţă dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/20041 în sensul că reclamanta este societate de drept privat şi ca atare competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la domiciliul său conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său".

A reţinut în acest sens Tribunalul Bacău că reclamanta este asimilată autorităţii publice în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, fiind o persoană juridică de drept privat autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică iar calitatea reclamantei de persoană juridică de drept privat asimilată autorităţii publice nu este în măsură să atragă incidenţa tezei a doua a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 întrucât reclamanta este persoana ce se pretinde vătămată în drepturile şi interesele sale legitime prin emiterea de către o altă autoritate publică, pprimarul Comunei Horgeşti, a deciziei de impunere nr. x/30.12.2020 pentru anii 2017-2020.

2.2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 2412 din 03 mai 2022, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Bucureşti a dat eficineţă dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza a II-a conform cărora "Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului" şi ca atare competenţa aparţine instanţei de la sediul pârâtului.

Reţine Tribunalul Bucureşti că legea nu distinge în situaţia în care litigiul se poartă între două autorităţi publice când reclamanta solicită anularea unui act pretins nelegal emis de autoritatea pârâtă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În cauză, reclamanta A. S.A. prin acţiunea formulată a solicitat anularea actului administrativ Decizia de impunere nr. x/30.12.2020 prin care organul fiscal emitent Comuna Horgeşti şi primarul Comunei Horgeşti a stabilit în sarcina societăţii impozitele datorate pentru perioada 2017-2020 în cuantum de 414.982 RON.

Prezentul conflict negativ de competenţă este de natură teritorială şi vizează aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018.

Conform art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Înalta Curte constată că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Textul de lege menţionat, reglementează o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul reclamantului, atunci când acesta este o persoană fizică sau juridică de drept privat şi o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, când reclamantul este autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora.

Înalta Curte constată că reclamanta, în prezentul litigiu, nu acţionează în calitate de instituţie publică, în regim de putere publică, dimpotrivă, pretenţiile sale juridice derivând dintr-o presupusă vătămare printr-un act administrativ prin care şi-a manifestat puterea publică pârâtul din speţă, Comuna Horgeşti şi primarul Comunei Horgeşti, situaţie în raport de care devine aplicabilă chiar teza principală din cadrul art. 1 din Legea nr. 554/2004:

"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public"

Aşadar, în speţă devin incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 conform cărora: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său" şi nu cele ale art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 "Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului", atâta timp cât reclamanta se manifestă în prezentul litigiu ca orice particular vătămat în drepturile sale şi care doreşte să înlăture efectele executorii ale unui act administrativ emis în regim de putere publică de către autoritatea publică pârâtă.

Concluzionând, constată Înalta Curte că litigiul dedus judecăţii nu se poartă între două autorităţi publice, ci între o autoritate publică, emitent al actului administrativ considerat nelegal, şi o persoană pretins vătămată - reclamanta, persoană juridică de drept privat, aceasta din urmă neacţionând în regim de putere publică, ci adresându-se instanţei de contencios administrativ ca orice persoană vătămată, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cum autoritatea publică din prezenta cauză are calitatea de pârât, acţiunea nu poate fi introdusă la instanţa de la sediul pârâtului, fiind competentă instanţa de la sediul reclamantei, potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. şi pe pârâţii Comuna Horgeşti şi Primarul comunei Horgeşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2022.