Eligibility of European Border and Coast Guard Agency border police operations for military merit recognition under Law 168/2020

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub număr de dosar x/2021, la data de 17.11.2021, reclamanţii Sindicatul Ropol şi membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. şi VV., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

1. Anularea parţială a Ordinului nr. 48/24.03.2021 privind aprobarea normelor de aplicare în MAI a Legii nr. 168/2020, doar în ceea ce priveşte anexa 2;

2. Obligarea pârâtului la emiterea unei noi anexe la Ordinul nr. 48/24.03.2021, care să cuprindă şi misiunile/operaţiunile derulate sub egida Agenţiei WW.;

3. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 35 din 17 februarie 2022, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei de interes şi a respins capătul 1 al cererii de chemare în judecată, ca lipsit de interes.

Totodată, Curtea de apel a respins excepţia inadmisibilităţii privind capătul 2 de cerere şi a respins capătul 2 de cerere, ca nefondat.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Reclamanţii Sindicatul Ropol şi membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. şi VV. au formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 35 din 17 februarie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, solicitând casarea în parte a sentinţei în ceea ce priveşte capătul 2 al cererii de chemare în judecată.

Se arată că aşa cum rezultă din motivarea sentinţei civile nr. 35/17.02.2022 a instanţei de fond au fost aplicate greşit normele de drept în cauza supusă judecăţii, astfel:

Prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021 au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Prin anexele 1 si 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 168/2020 s-au stabilit misiunile şi operaţiile desfăşurate de personalul MAI in perioada 1998 - 2011, şi începând cu anul 2012, fără ca printre acestea să se regăsească şi misiunile executate, sub egida Agenţiei Europene WW., de către poliţiştii de frontieră, în condiţiile în care, anual, în hotărârile CSAT prin care se stabilesc toate misiunile internaţionale la care participa personalul MAI în baza Legii nr. 121/2011, acestea fiind prevăzute în anexa 2 la fiecare hotărâre CSAT.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 415/2002 actualizata, privind organizarea si funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării:

"CSAT emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă, acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare".

În cauza dedusă judecăţii, normele legale anterior citate au fost încălcate, deoarece anexele normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru personalul din MAI, contravin hotărârilor CSAT, în sensul că înlătură misiuni care au fost recunoscute şi stabilite de membrii CSAT (ministrul Afacerilor Interne este membru CSAT) precum cele derulate de poliţiştii de frontieră sub egida Agenţiei WW..

Faţă de caracterul obligatoriu al acestor hotărâri, inclusiv din perspectiva calificării acestor misiuni ca făcând parte din categoria misiunilor prevăzute de Legea nr. 121/2011, emiterea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021 cu excluderea misiunilor WW., limitează în mod nelegal dreptul lucrătorilor MAI care au participat la astfel de misiuni de a beneficia de meritele recunoscute prin Legea nr. 168/2020.

Acest lucru reiese şi din art. 4 din Legea nr. 121/2011 participarea la misiunile şi operaţiunile în afara teritoriului statului român prevăzute la art. 2 din lege, precum şi numărul de participanţi şi costurile aferente misiunilor, se stabilesc de Consiliul Superior de Apărare a Ţării.

În acest context normativ, prerogativa Ministrului Afacerilor Interne de a individualiza în anexa normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 misiunile pentru care legea recunoaşte drepturile conferite personalului MAI participant, nu se confundă cu dreptul exclusiv al CSAT de a stabili misiunile anuale externe şi încadrarea acestora în Legea nr. 121/2011.

Pe de altă parte, Legea nr. 168/2020 reglementează modalităţile de recunoaştere a meritelor personalului participant la misiuni/operaţii în afara teritoriului statului român. Art. 2 (b) din Legea nr. 168/2020 defineşte misiunile ca fiind cele prevăzute la art. 2 (1) şi art. 3 (3) din Legea nr. 121/2011, precum şi alte misiuni cu potenţial de risc ridicat stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Din analiza art. 2 (b), prima teză, rezultă că misiunile efectuate în afara stalului român sunt cele prevăzute de Legea nr. 121/2011, iar conform Legii nr. 121/2011 efectivele de participanţi şi misiunile executate în afara ţării sunt stabilite prin hotărâre CSAT.

Neincluderea misiunilor WW. în anexele normelor de aplicare a Legii nr. 168/2011 are ca efect juridic limitarea sferei de aplicabilitatea legii, prin excluderea de la beneficiile prevăzute în lege, a personalului care în urma aprobării de CSAT au fost desemnaţi să efectueze aceste misiuni, dar şi crearea unei stări de discriminare între participanţii la aceste misiuni, faţă de cei care au efectuat alte misiuni prevăzute de Legea nr. 121/2011, întrucât instituie un tratament diferenţiat fără a exista o cauză justă şi rezonabilă, în acest mod fiind încălcat şi principiul nediscriminării.

Instanţa de fond a apreciat următoarele:

1. Participarea cadrelor MAI la misiunile desfăşurate sub egida Agenţiei WW. se realizează în baza prevederilor art. 251 din O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, fiind actul normativ care stabileşte şi drepturile aferente deplasării acestora către/dinspre statul membru al Uniunii Europene .

În acest context, instanţa de fond omite faptul că O.U.G. nr. 104/2001 priveşte organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, stabilindu-i acesteia, printre altele, competenţa teritorială şi atribuţii.

Prin urmare, România este un stat al Uniunii Europene, Poliţia de Frontieră Română având în competenţă frontiera de stat (a României), parte din aceasta fiind şi frontieră externă a Uniunii Europene. Prin urmare, în mod corect, prevederile O.U.G. nr. 104/2001, stabilesc competenţă pentru Poliţia de Frontieră Română şi în ceea ce priveşte parte a frontierei Uniunii Europene, care se regăseşte la frontiera de stat a României (cu Ucraina, Moldova şi la Marea Neagră), inclusiv articolul art. 251 din O.U.G. nr. 104/2001, la care instanţa de fond se referă, face trimitere la competenţele Poliţiei de Frontieră.

De asemenea, alin. (3) al art. 251 din O.U.G. nr. 104/2001, se referă la operaţiuni sau activităţi comune ale Agenţiei, deci nu la misiuni executate în baza Legii 121/2011 şi stabilite prin hotărârile CSAT. De asemenea, diurna, cazarea şi cheltuielile de deplasare nu reprezintă "un beneficiu" în sensul meritelor recunoscute prin Legea nr. 168/2020 pentru misiunile executate în baza Legii nr. 121/2011, ci sunt cheltuieli recunoscute de actul normative ca fiind ocazionate de orice activitate ce se desfăşoară în interes instituţional, indiferent pe teritoriul cărui alt stat sunt desfăşurate, aşa cum sunt reglementate şi pentru activităţi desfăşurate în interes instituţional pe teritoriul României (hotărâre nr. 714 din 13 septembrie 2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului).

2. Misiunile WW. nu pot fi considerate misiuni de pace în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 121/2011, misiunile de pace neavând nimic în comun cu misiunile reglementate de art. 251 din O.U.G. nr. 104/2001 pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Cu privire la acest aspect, instanţa de fond a reţinut în mod eronat că reclamanţii susţin că misiunile Agenţiei WW. sunt misiuni de pace.

Pentru ca misiunile MAI desfăşurate sub egida Agenţiei WW. să fie incluse în anexa nr. 2 la ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, acestea trebuie să se încadreze în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011.

Misiunile organizate şi gestionate în cadrul Agenţiei Europene WW. la care participă poliţiştii de frontieră români se încadrează în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 la categoria «alte misiuni specifice cu potenţial ridicat de risc", iar în ceea ce priveşte Legea nr. 121/2011 se încadrează la art. 2 alin. (1) lit. b) "de răspuns la criza", dar pot fi încadrate şi la art. 2 alin. (1) lit. d) "de asistenţă umanitară".

Acţiunile/misiunile la care poliţiştii de frontieră participă în cadrul Agenţiei Europene WW., s-au desfăşurat în contextul gestionării migraţiei ilegale în statele Uniunii Europene.

Ca răspuns imediat la criza generată de fenomenul migraţiei, precum şi ca răspuns la criza umanitară care genera tot mai multe pierderi de vieţi omeneşti, WW. a organizat, în cooperare cu statele membre, misiuni la frontierele maritime externe în scopul monitorizării eficiente a trecerilor frontierelor externe, soluţionării provocărilor legate de migraţiune, implicit a potenţialelor ameninţări la frontierele externe pentru prevenirea şi depistarea criminalităţii grave cu o dimensiune transfrontalieră, precum introducerea ilegală de migranţi în spaţiul european, traficul cu fiinţe umane şi terorismul.

Intervenţia cu nave în cadrul Misiunilor Comune coordonate de către Agenţia WW. sunt indiscutabil misiuni cu potenţial ridicat de risc, având în vedere:

- Contactul cu persoane provenite din zone de risc epidemiologie ridicat, poliţiştii de frontieră întrucât aceştia intră în contact direct cu:

• Persoanele traficate. Provenienţa acestor persoane, din zone cu risc epidemiologie ridicai (zona Africii de Nord, Vestică, Subsahariană şi Centrală), persoane care provin din zone de conflict (Orientul Mijlociu) a generat un risc crescut de pericol, ceea ce a determinat ca Agenţia Europeană WW. să solicite imunizarea poliţiştilor de frontieră participanţi la acest tip de misiuni, întrucât aceştia intră în contact direct cu aceste persoane care pot fi purtători de boli precum tifosul holera, hepatita, cbola, SARS.

• Traficanţii. Trebuie menţionat faptul că, având în vedere ultimele evenimente la nivel european, că fenomenul imigraţiei ilegale este direct asociat cu alte forme de crimă organizată, precum traficul de persoane, traficul de stupefiante şi nu în ultimul rând cu terorismul. Este de notorietate faptul că, persoane care au fost implicate în evenimentele teroriste regretabile din Europa au ajuns în spaţiul european ca imigranţi. Astfel că, poliţiştii de frontieră participanţi la Operaţiunile Comune sunt primii care intră în contact cu astfel de persoane, fapt care generează gradul ridicat de pericol al acestor misiuni.

- numărul mare de persoane salvate simultan Anexa 2. Salvarea vieţii umane este primordială dar poliţiştii de frontieră desfăşoară, în acelaşi timp şi controlul corporal asupra tuturor persoanelor salvate. Cu această ocazie au fost descoperite obiecte ce puteau fi folosite pentru vătămare şi chiar arme albe;

- Salvarea copiilor de vârste foarte mici, unii chiar de 2 săptămâni şi femeilor însărcinate -Anexa 3

- Recuperarea persoanelor decedate/cadavrelor din apă şi transportarea acestora la coastă, uneori şi pentru 36 ore - Anexa 4

- numărul mare de persoane cărora trebuie să li asigure cu celeritate asistenţă medicală de urgenţă şi care trebuie transportate, au fost cazuri când au fost preluate un număr de 350 persoane, transportarea acestora durând peste 72 ore. Gradul ridicat de pericol a constat în faptul ca membrii unui echipaj format din 25 persoane asigură în acelaşi timp guvernarea navei, asistenţa medicală de urgenţă, suport cu produse de subzistenţă şi, nu în ultimul rând, supravegherea persoanelor salvate - Anexa 5. Pe parcursul misiunilor, în care migranţii au fost ambarcati si transportaţi pentru perioade mai lungi de timp la bordul navelor, au fost cazuri de agitaţie şi tensiuni, generate de faptul că aceştia se simţeau ameninţaţi de a fi debarcaţi în ţari terţe/non UE, existau neînţelegeri anterioare care, odată ajunşi în siguranţă, au răbufnit, datorită faptului că fac parte din etnii care au diferende religioase (suniţii cu şiiţii).

- Misiunile complexe desfăşurate: abordare şi control ambarcaţiuni, combaterea pescuitului ilegal, asigurarea siguranţei navigaţiei, combaterea poluării mediului, combaterea traficului de droguri şi alte produse (ex. XX. când a fost descoperită o ambarcaţiune plină cu ţigări fără acte de provenienţă care a fost împiedicată să intre în apele teritoriale ale Greciei - Anexa 6), combaterea traficului de fiinţe umane (ex. Nava Poliţiei de Frontieră MAI 0201 a reuşit documentarea şi reţinerea primei nave ce trafica migranţi pe calea maritimă. Cu ajutorul probelor administrate de poliţiştii de frontieră români procurorul general al Siciliei a dispus reţinerea "navei mamă". În cele din urmă toţi facilitatorii au fost arestaţi şi condamnaţi - Anexa 7) prezintă un grad ridicat de risc la adresa vieţii şi integrităţii fizice a membrilor de echipaje;

Prin urmare, misiunile MAI organizate şi desfăşurate sub egida Agenţiei Europene WW. la care participă poliţiştii de frontieră români, se încadrează în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 la categoria « alte misiuni specifice cu potenţial ridicat de risc", iar în ceea ce priveşte Legea nr. 121/2011 se încadrează la art. 2 alin. (1) lit. b) "de răspuns la criză", astfel că participanţii la acestea trebuie să fie beneficiari ai prevederilor Legii nr. 168/2020 prin includerea în anexa 2 a Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021.

4. Apărările formulate în recurs

Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 29 septembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Instanţa de contencios administrativ a fost învestită cu cererea de chemare în judecată formulată de recurentul-reclamant Sindicatul Ropol prin care s-a solicitat anularea parţială a Ordinului nr. 48/24.03.2021 privind aprobarea normelor de aplicare în MAI a Legii nr. 168/2020, doar în ceea ce priveşte anexa 2, obligarea pârâtului la emiterea unei noi anexe la Ordinul nr. 48/24.03.2021, care să cuprindă şi misiunile/operaţiunile derulate sub egida Agenţiei WW., precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin OMAI nr. 48/24.03.2021 au fost aprobate normele de aplicare în MAI a Legii nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia/urmaşilor celui decedat, prevăzute în anexă.

Prin anexa nr. 2 au fost stabilite misiunile şi operaţiile desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiune, astfel cum sunt definite în cuprinsul art. 2 lit. k) din Legea nr. 168/2020, la care a participat/participă personalul MAI începând cu anul 2012 şi care este îndreptăţit să beneficieze de drepturile conferite de Legea nr. 168/2020.

În esenţă, recurentul-pârât a solicitat a se constata că prin ordinul contestat au fost încălcate dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 415/2002 potrivit cărora "În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare", întrucât anexele normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru personalul din MAI contravin hotărârii CSAT, în sensul că înlătură misiuni care au fost recunoscute şi stabilite de membrii CSAT.

Susţine recurentul-reclamant că din analiza art. 2 lit. b) teza iniţială a Legii nr. 168/2020 reiese că misiunile efectuate în afara statului român sunt cele prevăzute de Legea nr. 121/2011 iar conform acestui act normativ efectivele de participanţi şi misiunile executate în afara ţării sunt stabilite prin hotărâre CSAT.

Aşadar, în condiţiile în care există înscrisuri care atestă aprobarea efectuării misiunilor WW., normele de aplicare a legii stabilite prin Ordinul nr. 48/24.03.2021 contravin atât dispoziţiilor Legii nr. 168/2020, cât şi dispoziţiilor Legii nr. 121/2011.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a dedus cenzurii instanţei de control judiciar soluţionarea de către prima instanţă a excepţiei lipsei de interes a capătului de cerere privind anularea anexei 2 a OMAI nr. 48/2021, astfel încât această măsură nu va face obiectul prezentei analize.

Recursul declarat împotriva respingerii de către instanţa de fond a capătului de cerere vizând obligarea pârâtului-intimat la emiterea unei noi anexe la Ordinul nr. 48/2021 care să cuprindă şi misiunile/operaţiunile derulate sub egida Agenţiei WW. este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Critica recurentului conform căreia în mod eronat prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că prin includerea misiunilor Poliţiei de Frontieră desfăşurate sub egida Agenţiei WW. în hotărârea CSAT se impunea în mod automat asimilarea acestor misiuni celor prevăzute de dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) din Legea nr. 121/2011 este neîntemeiată întrucât Planurile de Forţe întocmite de către MAI şi aprobate de către CSAT nu pot fi asimilate unor norme juridice care să producă efecte constitutive de drepturi şi obligaţii.

Corelativ acestei concluzii, Înalta Curte reţine că participarea cadrelor MAI la misiunile desfăşurate sub egida Agenţiei WW. se realizează în baza dispoziţiilor O.U.G. nr. 107/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, indiferent de includerea sau nu a acestei participări într-o hotărâre CSAT.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 din O.U.G. nr. 104/2001 "(1)Activitatea Poliţiei de Frontieră Române constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii. (2) În toate acţiunile pe care le desfăşoară în zona de competenţă personalul Poliţiei de Frontieră Române are obligaţia să prevină şi să combată stările de pericol la adresa României, determinate de criminalitatea transfrontalieră şi de migraţia ilegală." iar potrivit dispoziţiilor art. 21 din acelaşi act normativ "În zona de competenţă, Poliţia de Frontieră Română are următoarele atribuţii generale:

a) execută supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră în zona de competenţă, precum şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;

b) apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi comunităţii;

c) realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internaţional, la intrarea în şi la ieşirea din zonele libere, în punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii;

d) asigură derularea fluentă, corectă şi civilizată a traficului de călători şi mărfuri prin punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu celelalte autorităţi care au, potrivit legii, competenţe de control privind trecerea frontierei de stat;

e) asigură controlul trecerii peste frontiera de stat, în condiţiile legii, a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi de autoapărare, muniţiilor aferente acestora, substanţelor explozive şi a dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive;

f) supraveghează, prin observare directă permanentă, spaţiul aerian adiacent frontierei de stat şi mării teritoriale;

g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor cu privire la frontiera de stat şi la controlul trecerii frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state, cu organizaţii internaţionale sau regionale;

h) încheie tratate, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, şi documente de cooperare internaţională, cu autorităţi similare din alte state, în domeniile specifice de activitate, cu respectarea legislaţiei interne şi a normelor de drept internaţional relevante;

i) asigură supravegherea, întreţinerea şi controlul semnelor de frontieră;

j) organizează şi realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunităţi de state, conform înţelegerilor bi-sau multilaterale la care România este parte;

k) organizează acţiuni pentru descoperirea şi identificarea persoanelor care au încălcat sau despre care se deţin date că intenţionează să încalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum şi alte prevederi legale stabilite în competenţă;

l) culege, stochează, prelucrează, valorifică şi face schimb de date şi informaţii, în condiţiile stabilite de lege pentru Poliţia Română, în scopul exercitării atribuţiilor legale, cu autorităţile publice interesate, pe bază de protocol, şi cu organisme similare din alte state, pe baza înţelegerilor la care România este parte;

m) constată contravenţiile şi aplică sancţiunile contravenţionale, potrivit legii;

n) coordonează activităţile personalului celorlalte instituţii sau ale operatorilor economici care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat, şi urmăreşte respectarea legii de către întregul personal din punctul de trecere;

o) asigură menţinerea ordinii şi liniştii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorităţi ale statului participă la astfel de acţiuni în localităţile din zona de frontieră;

p) participă, împreună cu alte formaţiuni ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu forţe ale Ministerului Apărării Naţionale, cu unităţi de protecţie civilă şi cu alte autorităţi prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

q) participă, împreună cu autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi cu organele de frontieră ale statelor vecine, după caz, la luarea măsurilor necesare pentru prevenirea riscurilor ecologice şi a producerii daunelor, precum şi, în caz de accidente care afectează factorii de mediu, la eliminarea efectelor acestora;

r) efectuează, prin laboratoarele şi experţii proprii acreditaţi la nivelul Poliţiei de Frontieră Române, constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice, dispuse conform normelor legale în vigoare;

s) organizează şi coordonează, prin Punctul Naţional de Contact WW. din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, activităţi sub egida Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, denumită în continuare Agenţia, pe teritoriul României, conform Regulamentului (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului;

t) participă cu poliţişti de frontieră şi cu echipamente tehnice puse la dispoziţia Agenţiei în operaţiunile/activităţile comune organizate de către Agenţie, pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;

u) desfăşoară activităţi pentru constatarea faptelor penale şi, prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii;

v) exercită orice alte atribuţii stabilite prin lege".

Aşadar, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, niciunul din aceste texte nu face referire la misiuni sau operaţiuni desfăşurate în teatre de operaţiuni/zone de misiune (conform art. 1 lit. k) din Legea nr. 168/2020), ci exclusiv la atribuţiile poliţiştilor de frontieră astfel încât şi aprecierea recurentului conform căreia în raport de competenţele Poliţiei de Frontieră se impune admiterea acţiunii este nefondată.

Reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 potrivit cărora "acţiuni militare, misiuni şi operaţii - misiunile, operaţiile şi activităţile de pregătire a acestora prevăzute la art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare; cele pentru contracararea şi limitarea efectelor acţiunilor teroriste, cele de poliţie aeriană şi intervenţie cu nave, precum şi alte misiuni cu potenţial ridicat de risc, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, desfăşurate începând cu anul 1990 pe teritoriul statului român; misiunile de consiliere, misiunile de monitorizare a acordurilor de încetare a focului, misiunile de pregătire a personalului de aplicare a legii din statul afectat, misiunile de asigurare a trecerii de la starea de conflict la starea de normalitate în statul afectat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne; alte misiuni specifice cu potenţial ridicat de risc, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Misiunile şi operaţiile desfăşurate în afara teritoriului statului român, începând cu anul 1990 şi până la intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, cu completările ulterioare, se asimilează prin ordin al ministrului apărării naţionale cu tipurile de misiuni şi operaţii prevăzute de aceasta;", instanţa de control judiciar, în acord cu judecătorul fondului, apreciază că misiunile desfăşurate sub egida Agenţiei WW. nu sunt incluse în operaţiunile la care se referă acest text de lege.

Contrar celor învederate de către recurent, Înalta Curte constată că în cuprinsul hotărârii recurate nu există vreo calificare a misiunilor Agenţiei WW. drept misiuni de pace, instanţa de fond concluzionând în mod corect că aceste operaţiuni nu se includ în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 potrivit cărora "(1) Misiunile şi operaţiile la care participă forţele armate în afara teritoriului statului român sunt:

a) de apărare colectivă în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau de asigurare a securităţii statelor membre ale Uniunii Europene;

a1) de implementare a măsurilor de asigurare a aliaţilor, prezenţă înaintată şi descurajare, precum şi a altor acţiuni stabilite prin decizii ale Consiliului Nord-Atlantic pentru asigurarea securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord, în conformitate cu prevederile Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949;

b) de răspuns la crize;

c) de pace;

d) de asistenţă umanitară."

Eronate şi lipsite de suport legal şi probator sunt susţinerile recurentului potrivit cărora misiunile organizate şi gestionate în cadrul Agenţiei Europene WW. pot fi apreciate fie "de răspuns la criză" fie de "asistenţă umanitară", în condiţiile în care atribuţiile Agenţiei WW. şi rolul acesteia expuse în motivele de recurs sunt, în ansamblu, atribuţiile Poliţiei de Frontieră prevăzute în O.U.G. nr. 104/2001 (controlul migraţiei, salvarea vieţii umane, control corporal combaterea traficului de fiinţe umane).

Totodată, recurentul-reclamant nu indică modalitatea în care operaţiunile desfăşurate în cadrul Agenţiei WW. pot fi încadrate ca desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiune, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 2 lit. k) din Legea nr. 168/2020 pentru a putea fi reţinută aplicabilitatea dispoziţiilor Ordinului MAI nr. 48/2021.

Faţă de cele arătate anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanţii Sindicatul Ropol şi membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. şi VV. împotriva sentinţei civile nr. 35 din 17 februarie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.