Territorial jurisdiction in administrative litigation: exclusive competence at the identity document domicile of the natural person plaintiff.

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, disjunsă din dosarul x/2022 la data de 06 iunie 2022, sub numărul x/2022, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. în numele şi pentru membrul de sindicat A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa a solicitat:

- obligarea pârâtului la calcularea şi acordarea salariului de funcţie, începând cu 01.01.2019 prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 2.080 RON, stabilit prin H.G. nr. 937/07.12.2018, fără includerea de alte sporuri sau adaosuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri), prin raportare la salariul de funcţie stabilit de 2.080 RON, dar nu mai mult de nivelul prevăzut pentru anul 2022 prin Legea nr. 153/2017, suma ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţie şi dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului la calcularea şi acordarea salariului de funcţie, începând cu 01.01.2020 prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 2.230 RON, respectiv de 2.350 RON lunar pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, stabilit prin H.G. nr. 935/13.12.2019, fără includerea de alte sporuri sau adaosuri, respectiv calcularea si acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri), prin raportare la salariul de funcţie stabilit de 2.230 RON, respectiv 2.350 RON, dar nu mai mult de nivelul prevăzut pentru anul 2022 prin Legea nr. 153/2017, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei si pana la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului la calcularea si acordarea salariului de funcţie, începând cu 01.01.2021 prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat in plata, suma de 2.300 RON, respectiv de 2.350 RON lunar pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel puţin un an in domeniul studiilor superioare, stabilit prin H.G. nr. 4/13.01.2021 fără includerea de alte sporuri sau adaosuri, respectiv calcularea si acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri), prin raportare la salariul de funcţie stabilit de 2.300 RON, respectiv 2.350 RON, dar nu mai mult de nivelul prevăzut pentru anul 2022 prin Legea nr. 153/2017, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei si dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective; şi calcularea şi acordarea şi a celorlalte drepturi (sporuri, indemnizaţii, compensaţii, etc), începând cu data de 01 ianuarie 2019 si pentru viitor, raportate la valoarea salariului de funcţie care urmează a fi stabilit potrivit celor trei capete de cerere.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 851 din 07 iunie 2022, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Constanţa a reţinut, în esenţă, incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său şi, constatând că reclamantul este domiciliat în judeţul Suceava, a apreciat că revine Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 535 din 08 septembrie 2022, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoariale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus trimiterea cauzei spre soluţionarea pe calea regulatorului de competenţă a conflictului negativ de competenţă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Suceava a reţinut, în esenţă, că în condiţiile în care unii dintre reclamanţii din dosarul din care a fost disjunsă prezenta cauză au domiciliul pe raza de competenţă a Tribunalului Constanţa, în aplicarea art. 116 C. proc. civ., art. 100 şi art. 269 alin. (3) Codul muncii raportat la art. 59 C. proc. civ., Tribunalul Constanţa este competent să soluţioneze în întregime cererea formulată de toţi reclamanţii, printre care şi reclamantul A., care are reşedinţa în Constanţa potrivit actului adiţional nr. x la contractul de locaţiune nr. x din 02 octombrie 2019, înregistrat la ANAF pentru perioada 02 octombrie 2021 - 02 octombrie 2022.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Astfel, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Deci, textul legal instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.

Cu privire la interpretarea noţiunii de domiciliu ca element de determinare a competenţei teritoriale a instanţei, se impune a fi amintite cele două tipuri de abordări, una din perspectiva art. 59 din C. civ., care consacră domiciliul ca atribut de identificare a persoanei fizice şi, a doua, prin raportare la dispoziţiile art. 87 din C. civ., care consacră domiciliul ca premisă a exercitării drepturilor şi libertăţilor civile ale acesteia.

Înalta Curte, învestită cu conflictul negativ de competenţă în temeiul art. 135 alin. (1), raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., urmează a avea în vedere, în interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 212/2018, şi la expunerea de motive a proiectului de lege (Pl-x nr. 76/2018, Camera Deputaţilor), din care rezultă că, prin stabilirea competenţei exclusiv în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului persoană fizică, s-a urmărit realizarea unei distribuţii corecte şi clare a cauzelor între instanţe de pe acelaşi palier, evitându-se încărcarea unora în detrimentul celorlalte; eliminarea introducerii aceleiaşi cereri la mai multe instanţe diferite, cereri repetitive, cu sute de reclamanţi care fac imposibilă verificarea acestora, ajungându-se astfel la soluţii diferite; precum şi o reducere a cheltuielilor procedurale.

Se observă, astfel, că în contextul reglementării contenciosului administrativ, legiuitorul a optat pentru a da întâietate interesului general al societăţii, noţiunea de domiciliu cuprinsă în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind înţeleasă din perspectiva rolului de atribut de identificare a persoanei fizice, unic şi opozabil erga omnes, pentru a-şi putea îndeplini menirea de a oferi stabilitate raporturilor sociale.

Aşa fiind, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă teritorial în materia contenciosului administrativ, este instanţa de la domiciliul reclamantului, văzut în sens restrâns, şi anume, domiciliul înscris în actul de identitate.

Observând din copia cărţii de identitate, depusă la fila x (Tribunalul Suceava), că domiciliul reclamantului se află în satul Poiana Stampei, judeţul Suceava, Înalta Curte va stabili competenta de soluţionare a dosarului în favoarea Tribunalului Suceava.

Această abordare se regăseşte în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, făcând şi obiectul unei soluţii de principiu din data de 02 noiembrie 2020 în care Plenul SCAF a ajuns la concluzia că noţiunea de "domiciliu", ca element de determinare a competenţei instanţelor judecătoreşti, trebuie interpretată în sens restrâns, respectiv ca adresa domiciliului înscris în actul de identitate.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa, în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 octombrie 2022.