Competence in public sector tender challenge: Administrative versus civil jurisdiction for acts of central authorities

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.04.2021, reclamantul a formulat plângere împotriva modului de soluţionare a contestaţiei sale faţă de soluţia Comisiei de specialitate din cadrul procedurii de concurs angajare experţi prin CIM şi Contract de antrepriză, în cadrul proiectului SIPOCA 592, la evaluarea dosarului de participare a reclamantului, solicitând respingerea în totalitate a "Rezultatului evaluării dosarelor la concursul de selecţie pentru ocuparea poziţiei de Expert jurist - Activitatea A4/Subactivitatea 4.1-1 şi Subactivitatea 4.2-1 post vacant" din data de 25.03.2021, solicitând instanţei de judecată anularea rezultatelor selecţiei dosarelor în ce priveşte reclamantul şi a actelor subsecvente cu consecinţa admiterii participării sale în faza a doua a concursului, concursul fiind organizat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa nr. 6403 din 27 octombrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut dispoziţiile art. 96 C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi aspectul că în speţă, instanţa de contencios a fost sesizată de reclamant persoană fizică, având domiciliul în judeţul Ilfov.

Prin sentinţa civilă nr. 22 din 13 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale în cauza privind acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut că în cauză nu se contestă acte administrative, ci acte de drept privat, prealabile încheierii unui contract de antrepriză în cadrul derulării unui proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, situaţie în care raportul juridic principal pe care se grefează acţiunea este un raport juridic de drept privat, competenţa revine tribunalului în temeiul art. 95 pct. 1 C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, având în vedere următoarele considerente:

Reclamantul A. a formulat plângere împotriva modului de soluţionare a contestaţiei sale faţă de soluţia Comisiei de specialitate din cadrul procedurii de concurs angajare experţi prin CIM şi Contract de antrepriză, în cadrul proiectului SIPOCA 592, la evaluarea dosarului de participare a reclamantului, solicitând respingerea în totalitate a "Rezultatului evaluării dosarelor la concursul de selecţie pentru ocuparea poziţiei de Expert jurist - Activitatea A4/Subactivitatea 4.1-1 şi Subactivitatea 4.2-1 post vacant" din data de 25.03.2021, solicitând instanţei de judecată anularea rezultatelor selecţiei dosarelor în ce priveşte reclamantul şi a actelor subsecvente cu consecinţa admiterii participării sale în faza a doua a concursului, concursul fiind organizat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Problema care a generat conflictul de competenţa între cele două instanţe priveşte stabilirea competenţei materiale procesuale, din perspectiva obiectului şi a naturii juridice a litigiului.

În raport de pretenţiile reclamantului din cererea introductivă, Înalta Curte apreciază că prezentul litigiu se află în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte, arată că obiectul acţiunii în contencios administrativ este configurat de dispoziţiile exprese ale art. 52 din Constituţia României şi ale art. 1 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 554/2004, în sensul că persoana care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ sau prin refuzul rezolvării unei cereri adresate unei autorităţi publice poate sesiza instanţa de contencios administrativ pentru anularea, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei.

Cu alte cuvinte, în contenciosul administrativ, cererea privind recunoaşterea unui drept sau a unui interes legitim şi repararea pagubei cauzate este subsecventă cererii îndreptate împotriva unui act administrativ tipic sau asimilat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în caz contrar, competenţa revenind instanţelor civile.

Înalta Curte constată că, obiect al contestării, în acţiunea de faţă, îl reprezintă, astfel cum rezultă din petitul cererii de chemare în judecată, anularea unui act din cadrul unui concurs organizat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 35 din Hotărârea nr. 286/23 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice: "Candidatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.".

Totodată, dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Hotărârea nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dispun în sensul că "Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează în subordinea Guvernului.".

În acest context, Înalta Curte reţinând şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care dispun în sensul că, Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.", apreciază că instanţa competentă material să soluţioneze cauza revine în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2022.