Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Orăștie Court over traffic fine challenge for omission offense

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.12.2021 sub dosar nr. x/2021, petenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti- Brigada Rutieră, anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x/07.11.2021 ca netemeinic, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 92 din data de 24 februarie 2022 Judecătoria Orăştie a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de intimată şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre Judecătoria Orăştie a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile, cu privire la competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale, dispoziţiile derogatorii de la dreptul comun, reprezentat în materie contravenţională de O.G. nr. 2/2001, art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia:

"Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.".

Textul de lege mai sus menţionat stabileşte o competenţă teritorială exclusivă, definită de art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. ca fiind competenţa unei instanţe de acelaşi grad pe care părţile nu o pot înlătura.

A reţinut că săvârşirea faptei contravenţionale a fost constatată prin încheierea procesului-verbal contestat, în cuprinsul căruia se arată că a fost încheiat în Bucureşti, competenţa de soluţionare aparţinând instanţei în raza teritorială a căreia a fost constatată fapta contravenţională, respectiv Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 4408 din data de 10 mai 2022, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Orăştie şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Instanţa a reţinut incidenţa art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi a art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 potrivit căruia, competenţa de soluţionare a plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de contravenţie aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Fapta reţinută în sarcina petentei având o natură omisivă, a fost săvârşită la domiciliul acesteia din Orăştie, jud. Hunedoara, iar procesul-verbal a fost întocmit la sediul Brigăzii Rutiere din Bucureşti, str. x, Judecătoria Orăştie reţinând că acesta este locul unde a fost constatată fapta.

Faptul că procesul-verbal a fost întocmit la sediul Brigăzii Rutiere din sectorul 3 nu poate echivala cu o constatare a faptei în raza circumscripţiei Judecătoriei Sectorului 3, atâta timp cât fapta reţinută în sarcina petentei a fost constatată ca fiind săvârşită în Orăştie, în circumscripţia Judecătoriei Orăştie.

Cum locul săvârşirii faptei se află în raza de competenţă a Judecătoriei Orăştie, acestei instanţe îi revine competenţa soluţionării prezentei cauze, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti nefiind competentă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că petenta A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x/07.11.2021 încheiat de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, prin care a fost sancţionată contravenţional pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002. În cuprinsul procesului-verbal s-a reţinut că petenta nu a comunicat în termen, la solicitarea organelor de poliţie, datele de identificare ale conducătorului auto care la data de 24.07.2021, ora 11:48, a fost oprit neregulamentar pe Bd. x.

În cauză, în raport de data introducerii acţiunii pe rolul instanţei (02.12.2021), este incident art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, forma în vigoare înainte de modificarea adusă prin Legea 107/2022, potrivit căruia plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

A stabili locul săvârşirii contravenţiei ca element de determinare a competenţei teritoriale înseamnă a statua asupra conţinutului contravenţiei cu consecinţa identificării locului săvârşirii ei.

Contravenţia, în raport cu care a fost aplicată amenda contravenţională, este cea prevăzută de art. 102 alin. (1) pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia:

"Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: 14. nerespectarea de către proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul a obligaţiei de a comunica, în termenul indicat în cuprinsul solicitării poliţiei rutiere, datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a-l conduce pe drumurile publice, prevăzută la art. 39.

Raportat la elementul material al contravenţiei reţinute în sarcina petentei, Înalta Curte constată că fapta contravenţională sancţionată este una de tip omisiv.

În cazul faptelor omisive, locul săvârşirii contravenţiei nu poate fi considerat decât domiciliul petentei, deoarece elementul material al contravenţiei săvârşite prin inacţiune se raportează la locul în care ar fi trebuit îndeplinită conduita activă la care legea obligă.

Locul săvârşirii contravenţiei nu se confundă cu locul constatării contravenţiei, întrucât, indiferent de caracterul comisiv sau omisiv al faptei, există situaţii în care constatarea contravenţiei şi încheierea procesului-verbal se realizează la o altă locaţie decât locul săvârşirii contravenţiei (de exemplu la sediul organului constatator).

Având în vedere că petenta are domiciliul în Oraşul Orăştie, judeţul Hunedoara, Înalta Curte constată că fapta imputată este considerată a fi săvârşită în această localitate, aspect de natură a atrage competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei din această circumscripţie teritorială, respectiv Judecătoria Orăştie.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Orăştie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti- Brigada de Poliţie Rutieră în favoarea Judecătoriei Orăştie.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.