Negative jurisdictional conflict negated where lower court failed to formally decline adverse possession claim

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra acţiunii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data 30.07.2021, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritoriala Miceşti prin Primar şi pârâta S.C. B. S.A., prin administrator judiciar C., să se constate existenţa dreptului de proprietate şi a dreptului de coproprietate forţată, perpetuă asupra părţilor din imobilele menţionate în cererea de chemare în judecată.

Reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 648 şi art. 1856-1857 C. civ., Legii nr. 18/1991 şi art. 35 C. proc. civ., considerând că sunt îndeplinite condiţiile uzucapiunii.

1.2. Prin cererea modificatoare depusă la data de 08.02.2022, reclamantul a solicitat fie constatarea nulităţii parţiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei B. nr. x/1995, fie constatarea nulităţii parţiale a contractului de vânzare autentificat sub nr. x/18.062014 în suprafaţă de 21.947mp, împreună cu construcţiile aferente.

1.3. Prin sentinţa civilă nr. 2939/05.05.2022, Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, având în vedere dispoziţiile art. 96 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, reţinând că certificatul de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei S.C. B. S.A. nr. x/10.02.1995 este emis anterior contractului de vânzare nr. x/2014, acesta din urmă fiind subsecvent primului act, de unde rezultă caracterul principal al anulării certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

1.4. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Piteşti la data de 09.05.2022, sub nr. x/2021.

Prin sentinţa nr. 82 din data 14.06.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Piteşti a disjuns capetele de cerere având ca obiect uzucapiune şi anularea contractului de vânzare - cumpărare şi s-a dispus formarea a două noi dosare distincte.

S-a respins cererea formulată de reclamant având ca obiect capătul de cerere privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 78 alin. (2) din C. proc. civ.

2. Hotărârea curţii de apel de declinare a competenteţei.

Prin sentinţa civilă nr. 84/F/-CONT din data de 14 iunie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Piteşti în ceea ce priveşte cererea având ca obiect uzucapiune.

S-a declinat soluţionarea cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. prin administrator judiciar C. şi Unitatea Administrativ Teritorială Miceşti - prin Primar, în favoarea Judecătoriei Piteşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

S-a dispus suspendarea din oficiu a judecării cererii având ca obiect uzucapiunea şi trimiterea dosarului instanţei competente să soluţioneze conflictul, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3. Soluţia instanţei învestită cu regulatorul de competenţă:

Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, investită cu soluţionarea prezentei cauze, reţine:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 din C. proc. civ.:

Există conflict de competenţă:

1. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece acelaşi proces;

2. când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Pentru existenţa conflictului negativ de competenţă este necesară întrunirea următoarelor cerinţe:

Să existe două sau mai multe instanţe sesizate cu aceeaşi pricină;

Instanţele să se fi declarat necompetente şi, urmare a admiterii excepţiei de necompetenţă, să fi declinat judecata litigiului;

Declinările de competenţă să fie reciproce;

Cel puţin una dintre aceste instanţe să fie competentă să soluţioneze cererea respectivă.

Conflictul negativ de competenţă apare în momentul în care cea de-a doua instanţă îşi declină competenţa către instanţa de la care a primit dosarul ca efect al declinării, în aceste condiţii având loc declinarea "reciprocă" la care se referă dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ.

Sintetizând motivele hotărâriloe expuse expuse la pct. 1 din prezenta hotărâre, Înalta Curte constată că Judecătoria Piteşti şi-a stabilit competenta, prin încheiere interlocutorie, în ceea ce priveşte acţiunea de uzucapiune, însă, a apreciat că modificarea de acţiune (pct. 1.2 din prezenta hotărâre) a transformat cererea iniţială în întreg conţinutul său, neputându-se vorbi despre o cerere adiţională.

Astfel, declinarea de competenţă dispusă prin sentinţa civilă nr. 2939/05.05.2022 a Judecătoriei Piteşti a vizat acţiunea, astfel cum a fost modificată, respectiv anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în baza H.G. nr. 834/1991 şi art. 20 din Legea nr. 15/1990, iar în subsidiar, anularea contractului de vânzare nr. x/2014.

Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/2022, format în urma disjungerii capătului de cerere privind uzucapiunea din dosarul nr. x/2021, a reţinut că prin cererea adiţională depusă la data de 08.02.2022, reclamantul a adăugat două noi capete de cerere, respectiv constatarea nulităţii parţiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei B. nr. x/1995 şi constatarea nulităţii parţiale a contractului de vânzare autentificat sub nr. x/18.062014.

Constatând că din cuprinsul cererii adiţionale nu a rezultat renunţarea la cererea iniţială, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Piteşti în soluţionarea cererii având ca obiect uzucapiune şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea instanţei iniţial învestite, respectiv Judecătoriei Piteşti.

De esenţa conflictului de competenţă nu este doar apariţia unei întreruperi a cursului judecăţii, ci ca această întrerupere să aibă ca izvor încălcarea unei reguli de competenţă dintre cele prevăzute la art. 129 din C. proc. civ., dovadă fiind şi modalitatea de reglementare a acestor dispoziţii în cuprinsul aceleaşi secţiuni - Necompetenţa şi conflictele de competenţă.

Se constată, însă, că potrivit dispoziţiilor art. 135 din C. proc. civ., instanţa imediat superioară comună este chemată să soluţioneze un "conflict" prin care două instanţe au pronunţat hotărâri de declinare reciprocă, cursul procesului fiind întrerupt ca efect al acestor hotărâri de declinare, şi nu să dea o interpretare modului de interpretare a caracterului cererii de modificare formulate de reclamant, trimiţând astfel dosarul printr-o procedură "administrativă" instanţei competente.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste motive, cum judecătoria nu a pronunţat o astfel de hotărâre de declinare asupra cererii de uzucapiune, constată Înalta Curte că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 135 din C. proc. civ., urmând a constata inexistenţa conflictului de copetenţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistenţa conflictului de competenţă în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei privind reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. prin administrator judiciar C. şi Unitatea Administrativ Teritorială Miceşti - prin primar.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.