Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4478/2022 AI generated

Tax decision annulment appeal perempted for failure to request judgment in absentia after suspension

Case Number Decizia nr. 4478/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as perempted (time-barred), leaving the Court of Appeal's 2021 decision in force, which had itself perempted the appellant's appeal against the first-instance judgment. The case involved an administrative tax dispute where the taxpayer challenged two fiscal decisions regarding tax liabilities, a challenge initially rejected by the First Instance Court for lack of basis. The appellate procedural posture centered on the appellant's failure to request "judgment in absentia" when submitting a motion to reinstate the case after it was suspended due to the parties' unjustified absence from the hearing; the Court held that this omission constituted a failure to perform a procedural act continuing the trial, rendering the case "in abeyance" for more than six months attributable to the party. Under Article 416 of the Code of Civil Procedure, this period triggered the legal presumption of desistance, leading the Court to constitute the peremption of the appeal ex officio, with the consequence under Article 422 that all procedural acts performed in that instance were deprived of effect.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 420 alin. (1) din C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ; Tax decision annulment appeal perempted for failure to request judgment in absentia after suspension: The case involved an administrative tax dispute where the taxpayer challenged two fiscal decisions regarding tax liabilities, a challenge initially rejected by the First Instance Court for lack of basis. The appellate procedural posture centered on the appellant's failure to request "judgment in absentia" when submitting a motion to reinstate the case after it was suspended due to the parties' unjustified absence from the hearing; the Court held that this omission constituted a failure to perform a procedural act continuing the trial, rendering the case "in abeyance" for more than six months attributable to the party. Under Article 416 of the Code of Civil Procedure, this period triggered the legal presumption of desistance, leading the Court to constitute the peremption of the appeal ex officio, with the consequence under Article 422 that all procedural acts performed in that instance were deprived of effect.

Keywords

AI generated
judgment in absentia tax procedure civil annulment article of civil procedure procedural requirement challenge of administrative decisions

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 416 C. proc. civ.

The court constituted the peremption of the appeal ex officio based on the case remaining in abeyance for more than six months.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată cu numărul x/2017 în data de 30.08.2017 pe rolul Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Serviciul Fiscal Municipal Rm. Sarat, anularea Deciziei nr. 12849/29.05.2017 şi a Deciziei nr. 93/10.08.2017 emise de pârâtă.

Prin sentinţa nr. 19 din data de 11 ianuarie 2018 Tribunalul Buzău a respins contestaţia formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Împotriva acesteia a formulat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în sensul prevederilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate, iar pe fond admiterea cererii şi anularea deciziei contestate, arătând în esenţă, că nu a fost de rea credinţă şi a pus la dispoziţia organelor financiare documentele şi informaţiile pe care le deţinea.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin decizia nr. 64 din 19 ianuarie 2021 pronunţată la Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia perimării invocată din oficiu şi a constatat perimat recursul declarat de reclamanta A., împotriva sentinţei nr. 19 din 11 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenţia Naţională De Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Galaţi, Serviciul Fiscal Municipal Râmnicu Sărat.

3. Cererea de recurs

Împotriva deciziei nr. 64 din 19 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A. care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Ploieşti în vederea soluţionării acesteia pe fond.

4. Apărările intimatei-pârâte

Intimata-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea, ca temeinică şi legală, a deciziei recurate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 30 septembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Prin încheierea din 30.09.2021 a fost suspendată judecata recursului formulat de A. împotriva deciziei civile nr. 64 din 19 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa părţilor.

Ulterior, la data de 23 martie 2022, reclamanta A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei şi a achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii.

Prin încheierea din 9 iunie 2022 Înalta Curte având în vedere că recurenta-reclamantă nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a respins cererea de repunere pe rol formulată de A., a menţinut măsura suspendării judecării cauzei, dispuse prin încheierea din 30 septembrie 2021 şi a acordat termen la data de 6 octombrie 2022, pentru când s-au citat părţile cu menţiunea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la excepţia perimării căii de atac.

Legal citaţi în cauză

II. Cu privire la recursul de faţă

Analizând excepţia perimării recursului îndreptat împotriva deciziei nr. 64 din 19 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte constată următoarele:

La termenul de judecată din data de 30 septembrie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor.

Recurenta-reclamantă A. a formulat o cerere de repunere pe rol precizând că dosarul a fost suspendat în baza art. 411 alin. (1) pct. 2, dar în cuprinsul ei nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În acest context, la termenul de judecată din data de 9 iunie 2022 instanţa de recurs a respins cererea, constatând că recurenta-reclamantă deşi a formulat cerere de repunere pe rol nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, fiind menţinută măsura suspendării şi a acordat termen de judecată la 6 octombrie 2022, dispunând citarea părţilor cu menţiunea de a depune punct de vedere cu privire la excepţia perimării.

Înalta Curte, având în vedere că, prin încheierea de şedinţă din data de 30 septembrie 2021 s-a dispus suspendarea judecăţii în raport de dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., constată că la data de 01 aprilie 2022 a intervenit perimarea de drept a recursului.

Pentru a stabili astfel, s-a avut în vedere că de la data la care a intervenit suspendarea cauzei, respectiv 30 septembrie 2021 şi până la data încheierii de şedinţă din 9 iunie 2022 prin care s-a pus în discuţie excepţia perimării, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care cauza a rămas în nelucrare, recurenta-reclamantă, desi a solicitat repunerea cauzei pe rol nu a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă, aspect ce echivalează cu neefectuarea unui act care să aibă în vedere continuarea judecăţii.

Conform art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire sau orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă. Potrivit art. 420 alin. (1) din C. proc. civ., perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate.

Perimarea este o sancţiune procesuală care se bazează pe prezumţia de desistare a părţii de la cererea făcută, dedusă din faptul nestăruinţei în timpul prevăzut de lege, sancţiune determinată de necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra raporturilor juridice deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din motive imputabile părţii.

Potrivit art. 422 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., perimarea are drept urmare că toate actele de procedură făcute în acea instanţă nu-şi produc efectele, urmând ca, în situaţia în care se face o nouă cerere de chemare în judecată, părţile să poată folosi dovezile administrate în cursul judecăţii cererii perimate, în măsura în care noua instanţă socoteşte că nu este de trebuinţă refacerea lor.

Curtea constată că raportat la momentul suspendării cauzei pentru lipsa nejustificată a părţilor, respectiv data de 30 septembrie 2021, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de şase luni.

Chiar dacă recurenta-reclamantă a solicitat repunerea cauzei pe rol la data de 23 martie 2021, cererea a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 9 iunie 2022 ca urmare a faptului că "prin cererea de repunere pe rol nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi nici prin vreo altă cerere depusă la dosar". Termenul pentru perimare s-a împlinit la data de 01 aprilie 2022.

Fiind îndeplinite condiţiile impuse de lege pentru a se reţine prezumţia de desistare a părţii în raport de cererea formulată, dedusă din faptul nestăruinţei acesteia în judecată pentru o vreme îndelungată, Curtea in baza art. 416 C. proc. civ. va constata perimat recursul formulat de recurenta reclamantă.

Potrivit art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., perimarea lipseşte de efect toate actele de procedură făcute în acea instanţă.

Cum în cauză nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. şi va constata perimat recursul de faţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 64 din 19 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 06 octombrie 2022.