Competence conflict over administrative nature of judicial salary orders and applicable jurisdiction for magistrate compensation claims

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă, la data de 29.10.2020, sub dosar nr. x/2020, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, cu citarea Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

I. Obligarea pârâţilor la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare în funcţie de salarizarea aferentă salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor;

II. Emiterea unor ordine de salarizare în vederea stabilirii drepturilor salariate ale reclamanţilor la nivelul salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor;

III. Repararea prejudiciului creat prin neplata diferenţei, în urma stabilirii unei salarizări diferenţiate între procurori şi judecători, reprezentând diferenţa dintre venitul pe care ar fi trebuit să îl obţină reclamanţii conform salarizării stabilite pentru judecători în temeiul Legii nr. 153/2017 şi venitul care le-a fost plătit efectiv, stabilit în urma emiterii ordinelor de salarizare, conform Ordinului procurorului general nr. 247/30.01.2018 privind stabilirea drepturilor salariate ale reclamanţilor, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective;

IV. Obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2. 1 Prin sentinţa civilă nr. 1854/2021 din 29 iunie 2021 a Tribunalului Alba, secţia I civilă, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut că în condiţiile în care se solicită emiterea ordinelor de salarizare, se vorbeşte despre modalitatea de încadrare a reclamanţilor, care se face prin ordin de către Ministerul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Procurorul Şef, după caz.

Reţinând dispoziţiile art. 7 din Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, în contextul în care reclamanţii invocă faptul că încadrarea lor nu este corectă, solicitând încadrarea prin raportare la nivelul salarizării corespunzătoare judecătorilor, criticând practic ordonatorul de credite pentru refuzul de a emite un ordin de salarizare, a apreciat tribunalul că, din raţiuni de simetrie juridică, acţiunea prin care se reclamă refuzul ordonatorului de credite de a emite un nou ordin de salarizare ar trebui să aibă acelaşi regim juridic ca şi acţiunea prin care se contestă ordinul de salarizare emis şi care este considerat legal.

2. 2 Prin sentinţa civilă nr. 367 din 25 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu. A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita şi Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a fost suspendată soluţionarea cauzei şi înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în raport de obiectul principal al acţiunii, respectiv acordarea de drepturi salariale, cu invocarea discriminării ivite în timpul raportului de serviciu al reclamanţilor, litigiul este unul de dreptul muncii.

Cum în cauză reclamanţii nu au formulat o plângere care să se circumscrie dispoziţiilor art. 7, Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, ci au solicitat obligarea pârâtului la plata diferenţelor dintre drepturile salariale primite şi cele pretins cuvenite, invocând o situaţie de discriminare în cadrul raportului de serviciu, a apreciat curtea că aceste dispoziţii speciale nu sunt incidente în cauză şi nu pot fi extinse prin analogie la orice litigiu având ca obiect drepturile salariale ale magistraţilor.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Astfel, instanţa a fost învestită cu o cerere formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita şi Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, prin care au solicitat obligarea pârâţilor la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare în funcţie de salarizarea aferentă salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor; Emiterea unor ordine de salarizare în vederea stabilirii drepturilor salariate ale reclamanţilor la nivelul salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor; Repararea prejudiciului creat prin neplata diferenţei, în urma stabilirii unei salarizări diferenţiate între procurori şi judecători, reprezentând diferenţa dintre venitul pe care ar fi trebuit să îl obţină reclamanţii conform salarizării stabilite pentru judecători în temeiul Legii nr. 153/2017 şi venitul care le-a fost plătit efectiv, stabilit în urma emiterii ordinelor de salarizare, conform Ordinului procurorului general nr. 247/30.01.2018 privind stabilirea drepturilor salariate ale reclamanţilor, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective şi obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare.

În speţă, se constată că reclamanţii nu au criticat conţinutul unuia sau mai multor ordine de salarizare şi indiferent de modalitatea de redactare a acţiunii, aceştia urmăresc recunoaştere unor drepturi salariale, solicitând, prioritar, emiterea unor noi ordine de salarizare.

Cererea reclamanţilor nu se încadrează, astfel, în prevederile art. 7 alin. (2) din Cap. VIII (Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei) al Anexei V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" la Legea nr. 153/2017.

Competenţa materială a Curţii de Apel Bucureşti prevăzută de art. 7 din capitolul VIII din anexa VI la Legea nr. 284/2010 având un caracter special.

Obiectul cererilor soluţionate de Curtea de Apel Bucureşti este limitat la plângerea împotriva hotărârilor organelor de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ale colegiilor de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea - ceea ce nu este cazul în speţă.

Potrivit statuărilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite din Decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008 privind recursul în interesul legii "Magistraţii constituie o categorie specială de personal care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis". Raportului de muncă respectiv îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, care, la art. 1, prevede că "(1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, (…) precum şi jurisdicţia muncii. (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.".

Potrivit art. 74 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, "(…) Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială".

Potrivit art. 8 alin. (2) din cap. VIII, Anexa V din Legea - cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, "Indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale procurorilor (...) se stabilesc, (...), de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, (...), cu excepţia cazurilor în care, prin lege specială sau prin prezenta lege, se prevede altfel".

Potrivit art. 131 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Din normele legale citate, rezultă că salariul procurorilor este stabilit prin act al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, act calificat de lege ca fiind act administrativ.

Cum obiectul prezentei cauzei este reprezentat de cererea de obligare a pârâţilor la emitere unor ordine privind stabilirea drepturilor salariale, în baza cărora să se procedeze la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare în funcţie de salarizarea aferentă salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor, aceste pretenţii intră în competenţa materială de soluţionare a instanţelor de contencios administrativ.

Calificarea pe care legea o dă actului de stabilire a drepturilor salariale, ca fiind un act administrativ, lasă fără valoare, din perspectiva stabilirii competenţei instanţei de contencios administrativ, faptul că pretenţiile sunt formulate în cadrul raportului juridic de muncă.

Aşa fiind, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv obligarea unei autorităţi publice centrale la emiterea unor acte administrative cu caracter individual, având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, precum şi cele ale art. 127 C. proc. civ., pentru înlăturarea oricăror suspiciuni referitoare la imparţialitatea judecătorilor ce urmează să soluţioneze prezenta cauză, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza, în fond, este Curtea de Apel Alba Iulia.

Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 octombrie 2022.