Material jurisdiction for challenging military officer’s dismissal and security clearance revocation: Law No. 80/1995 vs. Administrative Code

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Serviciul Român de informaţii şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea Deciziei de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate; anularea Ordinului de trecere în rezervă, emis din oficiu la data de 17.01.2020; obligarea pârâţilor să emită acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care să poată fi pus în funcţia deţinută anterior; obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale generate de trecerea în rezervă din oficiu, începând cu data de 17.01.2020 şi până la revenirea în funcţia deţinută anterior, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată generate de litigiu.

În motivarea cererii a susţinut că este cadru militar, angajat al Serviciului Român de Informaţii începând cu luna aprilie 2012, iar din data de 01.10.2011 a fost încadrat în cadrul D.G.P.C.T. unde a urmat un curs de iniţiere timp de aproximativ 3 luni, fiind încadrat ulterior în activitatea propriu-zisă în luna mai a anului 2012, la Sectorul XIII.

A mai susţinut că în urma concursului la care a participat în luna aprilie a anului 2012, începând cu luna mai a aceluiaşi an, a fost transferat la Sectorul VIII, Biroul 3 -Paza obiectivelor diplomatice, iar din luna septembrie a anului 2012 a fost transferat la Biroul nr. 7-Protecţie/Gardare personal diplomatic, din cadrul aceluiaşi sector.

Astfel, din luna septembrie 2012 şi până la data de 17.01.2020, când a fost trecut în rezervă fără a i se comunica motivul acestei decizii, şi-a desfăşurat activitatea în biroul menţionat, unde a obţinut, în medie, calificative de "foarte bine".

Ca urmare, a înţeles să formuleze acţiune în instanţă considerând că operaţiunile administrative care au stat la baza emiterii actelor administrative pe care le contestă sunt nelegale şi neîntemeiate în condiţiile în care nu i-au fost comunicate deciziile luate şi nu i-au fost aduse la cunoştinţă motivele de fapt şi de drept avute în vedere la dispunerea măsurii de retragere a autorizaţiei de acces la documente secrete, apreciind astfel că nu există niciun motiv prevăzut de art. 159-160 din H.G. nr. 585/2002 pentru a se dispune măsura menţionată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin sentinţa nr. 457 din data de 27 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Serviciul Român de Informaţii şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie tribunalul a apreciat, în esenţă, că stabilirea instanţei competente material să soluţioneze prezenta cauză nu se realizează prin raportare la dispoziţiile art. 536 din Codul administrativ, deoarece, pe de o parte, aceste dispoziţii legale fac parte din Titlul II-Statutul funcţionarilor publici, iar, pe de altă parte, pentru că dispoziţiile acestui titlu nu se aplică personalului militar din care fac parte şi ofiţerii Serviciului Român de Informaţii, conform Legii nr. 80/1995.

În contextul în care petitul principal al cererii constă în verificarea legalităţii unui act administrativ individual emis de o autoritate publică centrală, respectiv de către Serviciul Român de Informaţii, a considerat că în cauză devin aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revenind curţii de apel în a cărei circumscripţie se află domiciliul reclamantului.

2.2. Prin sentinţa nr. 1274 din data de 21 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Serviciul Român de Informaţii şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat soluţionarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În esenţă, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că autorizaţia emisă de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calităţii sale de funcţionar public cu statut special, angajat la Serviciul Român de Informaţii, Sectorul VIII, Biroul nr. 7-Protecţie/Gardare personal diplomatic; că această autorizaţie este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului din moment ce efectele revocării avizului privind accesul la informaţii clasificate se răsfrâng asupra raportului de muncă al reclamantului, autorizaţia de acces fiind una dintre condiţiile pentru desfăşurarea activităţii în acel post, astfel încât revocarea autorizaţiei este o măsură ce ţine de raportul de serviciu al funcţionarului public. Ca urmare, a apreciat că în prezenta cauză competenţa de soluţionare a cererii reclamantului se stabileşte în raport de prevederile art. 536 din Codul administrativ.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamantul A. vizează anularea Deciziei de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate; anularea Ordinului de trecere în rezervă, emis din oficiu de către directorul Serviciului Român de Informaţii la data de 17.01.2020; obligarea pârâţilor să emită acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care să poată fi pus în funcţia deţinută anterior; obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale generate de trecerea în rezervă din oficiu, începând cu data de 17.01.2020 şi până la revenirea în funcţia deţinută anterior, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere material să soluţioneze cauza, în raport de obiectul acţiunii, de calitatea părţilor şi de prevederile legale incidente în materie.

Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prima instanţă sesizată, a apreciat că, în condiţiile în care petitul principal al cererii constă în verificarea legalităţii unui act administrativ individual emis de o autoritate publică centrală, respectiv de către Serviciul Român de Informaţii, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revenind curţii de apel în a cărei circumscripţie se află domiciliul reclamantului.

În schimb, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că în prezenta cauză competenţa de soluţionare a cererii reclamantului se stabileşte în raport de prevederile art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora: " Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Înalta Curte reţine că pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial a se stabili atât obiectul cererii de chemare în judecată, cât şi calitatea părţilor.

Astfel, din modalitatea în care reclamantul, care are calitatea de cadru militar, a formulat acţiunea introductivă, rezultă că acesta a înţeles să critice, în principal emiterea Ordinului de trecere în rezervă emis de directorul Serviciului Român de Informaţii ca urmare a retragerii accesului de la informaţiile clasificate, ordinul de trecere în rezervă reprezentând actul administrativ ce a produs efecte în privinţa reclamantului dat fiind faptul că a condus la stingerea raportului juridic dintre părţi, în accepţiunea dispoziţiilor art. 2 alin. (1 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Instanţele aflate în conflict de competenţă au apreciat diferit asupra incidenţei modificărilor legislative produse prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin raportare la obiectul acţiunii deduse judecăţii şi la calitatea reclamantului.

Întrucât reclamantul este cadru militar, aspect necontestat de părţi, se reţine că situaţiei sau raportului său juridic dedus judecăţii îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care nu cuprind dispoziţii speciale referitoare la instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze litigiile având ca obiect raporturile de serviciu ale cadrelor militare, singura referire fiind cuprinsă la art. 3511 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 în sensul că legiuitorul a făcut trimitere la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii speciale în materie, să soluţioneze contestaţia formulată împotriva deciziei emise la finalizarea procedurii de cercetare disciplinară.

Pe de altă parte, se observă că articolul 536 din O.U.G. nr. 57/2019 prevede următoarele: "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe", iar articolul 382 din acelaşi act normativ stipulează că dispoziţiile Titlului II-Statutul funcţionarilor publici nu se aplică mai multor categorii de personal bugetar, la lit. h) fiind menţionat personalul militar.

În acest context, având în vedere că se solicită anularea unor acte administrative emise de către două autorităţi publice centrale care au calitatea de pârâţi în cauză, iar acţiunea formulată de reclamant este întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 8 alin. (2) coroborat cu art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aşadar, demersul judiciar al părţii se circumscrie art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege, competenţa materială de soluţionare a cauzei va fi stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pe cale de consecinţă, ţinând cont de calitatea pârâţilor de autorităţi publice centrale cu sediul în municipiul Bucureşti, precum şi de domiciliul reclamantului situat tot în municipiul Bucureşti, Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a şi alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în aplicarea cărora va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă.

Faţă de considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Serviciul Român de Informaţii şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.