Civil enforcement obligations of public authorities fall under civil, not administrative, jurisdiction despite defendant's status as public authority

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva sub dosar nr. x/2022, reclamantul Sindicatul învăţământ Preuniversitar Judeţul Hunedoara în numele membrilor de sindicat, semnatari ai împuternicirii anexate acţiunii, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se dispună:

- obligarea acestui pârât să procedeze, în maximum 10 de zile de la pronunţarea hotărârii, la deblocarea/actualizarea aplicaţiei A., astfel încât aceasta să permită calcularea şi plata lunară a sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15% din salariul de bază al membrilor de sindicat - măsură ce se va aplica până la soluţionarea definitivă a dosarului civil aflat pe rolul Judecătoriei Deva, având ca obiect "obligaţie de a face", nr. 3694/221/2022.

- să se dispună ca executarea să se facă fără somaţie şi fără trecerea unui termen.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2107/CC/2022, Judecătoria Deva a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Deva şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În motivarea acestei soluţii de declinare, Judecătoria Deva a reţinut, în esenţă, două argumente, respectiv că pârâtul Ministerul Educaţiei este o autoritate publică, conform art. 2 alin. (1) lit. din) Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi că, prin prezenta acţiune, reclamantul contestă faptul că nu a primit niciun răspuns de la pârâtă în termenul prevăzut de lege cu privire la o solicitare de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim, acţiune de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

2.2. Prin sentinţa nr. 158 din 08.07.2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale formulată de reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Judeţul Hunedoara, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, în favoarea Judecătoriei Deva.

Constatând că între Curtea de Apel Alba Iulia şi Judecătoria Deva s-a ivit un conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut că obiectul principal al cererii îl reprezintă o obligaţie "de a face", de natură civilă, cum de altfel explicitează şi reclamantul, iniţiată în procesul de executare a unor hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia litigiilor de muncă.

Ca atare, obiectul cauzei nu vizează obligarea pârâtului să emită un răspuns sau să îndeplinească vreun act sau fapt de natură administrativă, în regim de putere publică, ci se reclamă exclusiv îndeplinirea unei obligaţii de executare civilă, astfel că în prezenta cauză nu ne aflăm în sfera unui raport de drept administrativ.

A mai reţinut curtea de apel că între reclamant şi pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale există un raport de drept civil, fundamentat pe disp. art. 1528 C. civ., neexistând un raport de drept administrativ, astfel încât competenţa se stabileşte după dispoziţiile privind soluţionarea cauzelor de drept comun - art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ., şi nu al celor de contencios administrativ.

De asemenea, competenţa instanţei de contencios administrativ nu este determinată strict de cadrul procesual pasiv, respectiv de calitatea de autoritate publică a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale, ci şi de obiectul principal al cererii de chemare cu care a fost investită.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Obiectul cererii deduse judecăţii îl reprezintă obligarea autorităţii publice pârâte să procedeze, în maximum 10 de zile de la pronunţarea hotărârii, la deblocarea/actualizarea aplicaţiei A., astfel încât aceasta să permită calcularea şi plata lunară a sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15% din salariul de bază al membrilor de sindicat - măsură ce se va aplica până la soluţionarea definitivă a dosarului civil aflat pe rolul Judecătoriei Deva, având ca obiect "obligaţie de a face", nr. 3694/221/2022, executarea urmând să se facă fără somaţie şi fără trecerea unui termen.

Curtea de Apel Alba Iulia a avut în vedere precizarea reclamantului, în sensul ca prezenta acţiune să fie analizată ca o acţiune având ca obiect "obligaţie de a face", litigiul fiind unul de drept comun (drept civil) şi nu de contencios administrativ, întrucât nu a solicitat obligarea pârâtului să emită un răspuns sau să îndeplinească vreun act sau fapt de natură administrativă, în regim de putere publică, ci să dispună o operaţiune de deblocare a programului salarial, în urma căreia să se permită inspectoratului şcolar să achite anumite drepturi salariate, personalului din învăţământ, fiind vorba - ca finalitate - despre executarea a unor hotărâri judecătoreşti.

Înalta Curte constată că reclamantul şi-a fundamentat acţiunea pe art. 1527, art. 1528 din C. civ. şi art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011.

Aceste împrejurări atrag incidenţa dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. h) din C. proc. civ., potrivit cărora judecătoriile judecă în primă instanţă cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extra-contractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe.

Prin urmare, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reţine că acesta nu se circumscrie sferei contenciosului administrativ, definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 ca fiind activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul legii, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Simplul fapt că pârât este o autoritate centrală nu este de natură să atragă, prin el însuşi, competenţa instanţei de contencios administrativ, o autoritate publică nefiind angrenată doar în raporturi de drept administrativ, ci şi de drept civil.

Întrucât reclamantul nu a dedus judecăţii un raport juridic de drept administrativ grefat pe un act administrativ tipic sau asimilat, pentru a fi luată în calcul competenţa după materie a instanţelor de contencios administrativ, ci între părţi există raporturi juridice civile, care nu se circumscriu contenciosului administrativ, faţă de caracterul civil al raporturilor juridice deduse judecăţii în cauza de faţă, competenţa de soluţionare a cauzei prezente, în primă instanţă, revine Judecătoriei Deva.

Un argument suplimentar la stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Judecătoriei Deva, îl reprezintă şi dispoziţiile art. 998 din C. proc. civ., potrivit cărora "Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului." Or, acţiunea de fond este înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva, făcând obiectul dosarului nr. x/2022

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Deva.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Judeţul Hunedoara, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, în favoarea Judecătoriei Deva.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 27 septembrie 2022.