Challenge to procedural delay remedy fails where general complaints substitute for statutory delay grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled that the petitioner's complaint regarding the delay of proceedings was null and void, dismissing the claim and leaving no avenue for appeal. The dispute arose from a petitioner's attempt to invoke a procedural remedy under Article 522 of the Code of Civil Procedure to address alleged delays in a labor-related administrative case, although the filing contained no reference to specific procedural failures or missed deadlines by the court. The court determined that Article 522 strictly applies only to situations involving court passivity, such as the expiration of statutory deadlines for judgment or the failure to enforce procedural obligations, and that the petitioner's general complaints about the post-communist legal system did not constitute a valid legal ground for establishing procedural delay.
Legislator headnote
AI generatedart. 522 C. proc. civ, art. 522 alin. (2) C. proc. civ, art. 402 din C. proc. civ; Challenge to procedural delay remedy fails where general complaints substitute for statutory delay grounds: The dispute arose from a petitioner's attempt to invoke a procedural remedy under Article 522 of the Code of Civil Procedure to address alleged delays in a labor-related administrative case, although the filing contained no reference to specific procedural failures or missed deadlines by the court. The court determined that Article 522 strictly applies only to situations involving court passivity, such as the expiration of statutory deadlines for judgment or the failure to enforce procedural obligations, and that the petitioner's general complaints about the post-communist legal system did not constitute a valid legal ground for establishing procedural delay.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited to mandate the communication of the court's decision to the parties.
Full text
Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2022
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
La data de 22 iunie 2022, s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal dosarul nr. x/2022 având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor.
Cauza a fost repartizată aleatoriu, prin programul Ecris, Completului nr. 18 fond, care a fixat termen de judecată la date de 14 septembrie 2022 pentru verificarea procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată şi a cererii de chemare în garanţie, formulate de reclamant.
La data de 26 august 2022, petentul A. a formulat prezenta contestaţie privind tergiversarea procesului, invocând în drept dispoziţiile art. 522 C. proc. civ.
Examinând cauza în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată nulitatea prezentei contestaţii privind tergiversarea procesului, având în vedere următoarele considerente:
Se constată că, în cauză, petentul A. a formulat o cerere intitulată e privind tergiversarea procesului, întemeiată pe dispoziţiile art. 522 C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 522 C. proc. civ.:
"(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului".
Prin urmare, legea circumstanţiază cu destulă claritate situaţiile în care se poate exercita o contestaţie în temeiul reglementărilor de mai sus prezentate.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată, care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte, sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
În acest context, contestaţia la tergiversarea procesului reprezintă un remediu oferit de normele de procedură, care are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.
Este de observat că, în speţă, contestatorul nu invocă niciuna dintre situaţiile reglementate de textul legal sus-citat, ci îşi exprimă nemulţumirea faţă de situaţia ţării, de perioada postcomunistă şi de legislaţia în vigoare.
În consecinţă, constatând că nemulţumirile la care petentul face referire în cuprinsul contestaţiei nu reprezintă un caz de tergiversare a soluţionării procesului civil care a făcut obiectul dosarului nr. x/2022, nefiind invocate niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 522 alin. (2) C. proc. civ., instanţa urmează a constata nulitatea contestaţiei privind tergiversarea procesului, formulată de petentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea contestaţiei privind tergiversarea procesului, formulată de petentul A. cu privire la dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 27 septembrie 2022.