Budgeted salary funds diverted to unapproved bonuses violate State Budget Law limits

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.07.2019, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând anularea Deciziei 100/P/21.12.2018 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, privind soluţionarea plângerii prealabile nr. 18393/24.10.2018; admiterea plângerii prealabile nr. 18393/24.10.2018; anularea Dispoziţiei obligatorii nr. IEF 1160/21.09.2018 cu privire la pct. 4.1 - măsura de reîntregire a patrimoniului A. cu suma de 496.000 RON reprezentând cheltuieli de natura salariala efectuate peste limita legală; cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 93/CA/2020-P.I. din 28 septembrie 2020, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca şi Ministerul Finanţelor Publice; a anulat Decizia nr. 100/P/21.12.2018 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, privind soluţionarea plângerii prealabile nr. 18393/24.10.2018; a anulat Dispoziţia obligatorie nr. IEF 1160/21.09.2018, emisă de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca, cu privire la pct. 4.1 - măsura de reîntregire a patrimoniului A. cu suma de 496.000 RON, reprezentând cheltuieli de natură salarială efectuate peste limita legală; a obligat pârâţii, în solidar, la plata sumei de 4.810 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 93/CA/2020-P.I. din 28 septembrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În recursul declarat se invocă mai mult aspecte de nelegalitate care privesc soluţia de admitere a acţiunii şi de anulare ca nelegale a actelor contestate.

Se invocă greşita interpretare şi aplicare a normelor de drept material respectiv a dispoziţiilor art. 54 alin. (6) din Legea nr. 339/2015 în sensul că în cursul anului 2016 nu putea legal să aibă loc o creştere a câştigului mediu brut pe salariat faţă de anul 2015, având în vedere că a existat deja o creştere a câştigului mediu brut pe salariat în anul 2015 faţă de anul 2014.

Se arată că în mod nelegal s-a ţinut cont numai de concluzia raportului de expertiză în care se susţin nereal că nu a existat o creştere a câştigului mediu brut pe salariat în 2016 faţă de 2015.

Se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 49 alin. 2 lit. c) din Legea bugetului pe anul 2015.

Conform prevederilor art. 49, alin. (2), lit- c) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, Operatorii economici pot prevedea în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 majorarea cheltuielilor cu salariile peste limita menţionata la alin. (1) astfel:

(...)

c) cu sumele aferente creşterii numărului de personal prognozat la finele anului 2015 fată de cel aprobat în anul precedent corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea si până la finele anului, în condiţii justificate de extinderea activităţii:

In execuţie însă, aşa cum rezultă din Raportul de Inspecţie economico-financiară nr. IEF 647/24.05.2017, numărul mediu efectiv de salariaţi în anul 2015 a fost de 428 de, iar diferenţa de fond de salarii aprobat prin buget pentru un număr de 463 de persoana a fost utilizat pentru acordarea de premii ocazionale angajaţilor, cu toate că prin buget nu au fost prevăzute sume pentru acordarea acestor premii ci doar sume pentru acordarea de salarii.

Pe situaţia legalităţii acordării premiilor care nu a fost aprobată prin buget se mai invocă ca aspect de nelegalitate faptul că premiile nu puteau fi acordate atâta timp cât nu există o anexă la Contractul colectiv de muncă înregistrat la ITM prin care să se stabilească contractele de muncă de acordare a premiilor ocazionale.

Se invocă în cadrul recursului ca având legătură cu prezenta cauză acţiunea anterioară a recurentului-intimat formulată împotriva raportului de inspecţie economico-financiară nr. IEF 647/24.05.2017, ca dispoziţii obligatorii nr. IEF 648/24.05.2017 şi a raportului de urmărire a îndeplinirii măsurilor dispuse nr. 495/4.05.2017.

Prin sentinţa nr. 65/CA/2018-PI-din 18.04.2018 Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondată acţiunea.

S-a reţinut în esenţă încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 119/1999, iar pe situaţia de fapt că pentru anul 2015 diferenţa de buget nu a fost alocată pentru salariile posturilor pe care urma să le suplimenteze, ci în lipsa acestora bugetul de salarii a fost cheltuit pentru acordarea unor prime salariaţilor deja existenţi, lipsind creşterea de personal preconizate la stabilirea bugetului pentru salarii.

Sentinţa civilă nr. 65/2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a rămas definitivă în baza Deciziei nr. 867/16.02.2021 pronunţată de ÎCCJ, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017.

Un alt aspect de nelegalitate constă în faptul că prima instanţă a apreciat nelegal în sensul că premiile pot fi acordate doar în baza Protocolului încheiat între sindicat şi conducere reclamanţii, respectiv în baza art. 64 alin. 1 lit. b) din contractul colectiv de muncă.

Protocolul încheiat între conducerea A. S.A. şi Sindicatul Liber Comunala privind acordarea premiilor ocazionale nu reprezintă un act juridic care să producă efecte între părţi, având în vedere că, conform Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, Contractul colectiv de muncă este actul juridic prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor, ori prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul A. S.A. la art. 64, alin. (1), lit. b), se) precizează că, criteriile de acordare a premiilor se stabilesc prin Anexa la contractul colectiv de muncă.

Dar în anexele la contractul colectiv de muncă pentru anul 2016 înregistrate la ITM Satu Mare nr. 42/18.02.2016 nu figurează o anexă în care să fie prevăzute criteriile de acordare a premiilor ocazionale.

Se arată că actele contestate au fost legal emise fiind nelegală soluţia de admitere a acţiunii pronunţate de instanţa de fond.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiate.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare .

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea apreciază în raport de situaţia de fapt necontestată că prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 54 alin. 6, art. 49 alin. 2 lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, în analiza legalităţii actelor contestate.

Aceste acte care vizau în esenţă legalitatea acordării premiilor, respectiv măsura de reîntregirea patrimoniului reclamantei cu suma de 496.000 RON, reprezentând cheltuieli de natură salarială efectuate peste limita legală, au fost legal emise în condiţiile în care aceste premii au fost acordate nelegal pentru două motive.

Aceste premii nu au fost bugetate, fiind bugetate cheltuieli cu salarii în mod eronat pentru numărul maxim din organigramă cu toate că nu au avut loc angajări la acel nivel maxim şi nu existat bază legală pentru acordarea acestor premii. Protocolul invocat din 22.12.2016 nu a produs efecte juridice, iar în anexele la Contractul colectiv de muncă pentru anul 2016 nu figurează nicio anexă în care să fie prevăzute criteriile de acordare a premiilor ocazionale.

În cauză sentinţa atacată este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 54 alin. 2 şi (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 soluţia fiind întemeiată greşit pe concluziile raportului de expertiză.

La art. 54 alin. 2 din Legea bugetului de stat pentru anul 2016 se precizează că majorarea cheltuielilor prevăzute la art. 54, alin. (1) - (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2016, se evidenţiază distinct în anexele de fundamentare ale bugetului de venituri şi cheltuieli, acest lucru nu a fost realizat

Astfel, în anexele de fundamentare ale bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 nu apare evidenţiată suma aferentă majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru personalul care intră sub incidenţa acestor reglementări şi nici suma aferentă cheltuielilor cu salariile datorate majorării numărului de salariaţi corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea şi până la finele anului.

Astfel, intimata - reclamantă S.C. A. S.A. şi-a fundamentat cheltuielile cu salariile în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016 pentru numărul maxim de salariaţi aprobaţi prin organigramă încă din luna ianuarie 2016. cu toate că, în conformitate cu dispoziţiile art. 54, alin. (1), lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 se pot prevedea în bugetul de venituri şi cheltuieli majorări de cheltuieli cu salariile: "cu sumele aferente creşterii numărului de personal prognozat la finele anului 2016 faţă de cel aprobat în anul precedent, corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea si până la finele anului în condiţii justificate de extinderea activităţii:"

S.C A. S.A. nu a făcut angajări în luna ianuarie 2016. iar în cursul anului nu s-au făcut angajări la nivelul maxim din organigramă, prin urmare, la fundamentarea Bugetului de venituri şi cheltuieli, cheltuielile salariale au fost supradimensionate, iar ulterior, în execuţie aceste sume au fost parţial utilizate pentru acordarea de creşteri salariate şi premii ocazionale.

Conform prevederilor art. 54, alin. (3) din Legea bugetului de stat pentru anul 2016, se pot majora cheltuielile cu salariile peste majorările prevăzute la art. 54, alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 doar în cazul îndeplinirii cumulative a anumitor condiţii, în concluzie, dacă una dintre condiţii nu e deja îndeplinită, nu se pot acorda majorări de salarii în afara celor prevăzute la art. 54 alin, (2) din Legea nr. 339/2015 -legea bugetului de stat pe anul 2016.

Astfel la art. 54, alin. (3) lit. b) din Legea nr. 339/2015 se precizează că una din condiţiile pentru majorarea cheltuielilor cu salariile este ca nivelul rezultatului brut, al plăţilor restante şi al cheltuielilor cu salariile să fi fost realizat conform bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul precedent, ori cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul anului 2016 nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost aprobate, respectiv, pentru remunerarea a 462 de persoane prevăzute în buget, numărul mediu de salariaţi fiind de doar 426 în anul 2015.

In execuţie, diferenţa de cheltuieli cu salariile dintre 462 de posturi bugetate şi 423 (nr. mediu de salariaţi) a fost utilizat pentru acordarea de premii ocazionale (nebugetate în bugetul de veniuri şi cheltuieli aferent anului 2015), cu toate ca ele au fost fundamentate ca şi cheltuieli cu salariile.

S.C. A. S.A. a utilizat în anul 2015 sumele aprobate în Bugetul de venituri şi cheltuieli ca şi cheltuieli cu salariile aferente numărului maxim de salariaţi aprobaţi prin organigramă pentru acordarea de premii.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat apreciat ca întemeiat Curte este faptul că prima instanţă a admis acţiunea şi a anulat actele contestate deşi acordarea premiilor nu a respectat condiţiile legale, neexistând o anexă la contractul colectiv de muncă, anexă prin care să se stabilească criteriile de acordare a premiilor ocazionale şi să fie înregistrate şi la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

In contractul colectiv de muncă, se prevede obligativitatea stabilirii criteriilor de acordare a premiilor ocazionale prin anexa la contract si nu prin Protocoale încheiate între sindicat şi conducerea unităţii.

Protocolul încheiat în data de 22.12.2016 între Conducerea S.C. A. S.A. şi Sindicatul Liber Comunala cu privire la acordarea premiilor ocazionale în conformitate cu art. €4.1 fit- b, alin. (4), din Contractul Colectiv de munca pentru perioada 2016 - 2017, înregistrat la A. S.A. sub nr. x/22.12.2016 reprezintă rezultatul unor negocieri, care, pentru a produce efecte juridice între părţi trebuie preluata aşa cum prevede art. 64. alin. (1). lit. b) din Contractul colectiv de munca la A. S.A. în ANEXA LA CONTRACT (care face parte din contractul colectiv de muncă si produce efecte juridice).

Dar, în Anexele la Contractul Colectiv de muncă pentru anul 2016 înregistrat la I.T.M. Satu Mare sub nr. x/18.02.2016 nu figurează nici o anexă în care să fie prevăzute criteriile de acordare a premiilor ocazionale.

Pe aspectul legalităţii acordării primelor de către reclamant către personalul existent din bugetul de salarii stabilit pentru suplimentarea personalului existat un litigiu anterior soluţionat definitiv prin sentinţa civilă nr. 65/CA/2018 a Curţii de Apel Oradea prin care acţiunea reclamantei a fost respinsă sentinţa definitivă prin respingerea recursului, fiind menţinute ca legale actele contestate.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursul şi va casa sentinţa atacată în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Rejudecând va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă menţinând ca legale Decizia nr. 100/P/21.12.2018 a Ministerului Finanţelor Publice şi actele emise DGRFP Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei nr. 93/CA/2020-P.I. din 28 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A. S.A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 27 septembrie 2022.