Timbre de reexaminare: calculul termenului de depunere pe zi nelucrătoare și erorile materiale în contestația în anulare

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 2 martie 2022, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva încheierii din 3 februarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, apreciind că soluţia dată cererii de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este rezultatul unei erori materiale, care a condus la aplicarea sancţiunii tardivităţii.

In motivarea contestaţiei în anulare s-a arătat că cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru a fost depusă în termen, întrucât data de 24 ianuarie 2022 este zi liberă, fiind Ziua Unirii Principatelor Române. Astfel, în condiţiile în care termenul de 3 zile, calculat de la data de 19 ianuarie 2022 se împlinea în data de 24 ianuarie 2022, într-o zi nelucrătoare, apreciază că cererea de reexaminare a fost depus în termen la data de 25 ianuarie 2022.

În drept cererea a fost întemeiată pe depoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.

2. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la data de 17 mai 2022, intimata Inspecţia Judiciară a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, faţă de faptul că hotărârea a fost pronunţată de instanţă în procedura de verificare şi regularizare a cererii de recurs, iar potrivit art. 200 C. proc. civ., această procedură este una nepublică, necontradictorie şi anterioară fixării primului termen de judecată.

Totodată, consideră că faţă de această procedură, Inspecţia Judiciară nu are la dispoziţie vreo prevedere procedurală care să îi permită sau să o îndreptăţească în a formulat apărări sau a invoca excepţii, calitatea sa procesuală fiind validată la momentul finalizării procedurii de verificare şi regularizare.

Intimata a mai arătat că cererea contestatorului este fundamentată pe motive şi argumente incompatibile cu obiectul şi motivele contestaţiei în anulare, încheierea a cărei anulare se solicită nefiind în niciuna dintre situaţiile precizate de art. 503 C. proc. civ.

3. Hotărârea instanţei de recurs

Prin încheierea din data de 3 februarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea formulată de petentul A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 1431 din 15 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulată.

Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa a reţinut că adresa prin care a fost adusă la cunoştinţa recurentului-reclamant obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 de RON a fost comunicată la data de 19 ianuarie 2022, conform dovezii de înmânare aflate la dosarul nr. x/2021 iar cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru a fost depusă de acesta la data de 25 ianuarie 2022, cu depăşirea termenului de 3 zile prevăzut de dispoziţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu titlu prealabil Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, astfel cum a fost invocată de intimata Inspecţia Judiciară în cuprinsul întâmpinării, întrucât singura condiţie de admisibilitate ce se impune a fi îndeplinită în cadrul contestaţiei în anulare speciale prevăzute de art. 503 alin. (2) C. proc. civ. este aceea ca hotărârea atacată să fie pronunţată de instanţa de recurs, condiţie îndeplinită în prezenta cauză, încheierea din 3 februarie 2022 fiind fiind pronunţată de instanţa de recurs în cadrul recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 1431 din 15 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal.

Examinând contestaţia în anulare, în raport cu motivele invocate şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, îndreptată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greşite din cauza unor inadvertenţe de ordin formal.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) C. proc. civ..: Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale (…).

În accepţiunea textului de lege menţionat, motivul de contestaţie referitor la săvârşirea unei greşeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În acest sens, doctrina şi jurisprudenţa constantă în materie a statuat că prin eroare materială ca temei al unei contestaţii în anulare se înţelege orice eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecăţii în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, deşi la dosar se găsesc dovezi din care rezultă că a fost depus în termen, a fost legal timbrat, ori formulat de o persoană îndreptăţită a-l declara şi, pentru verificarea acestor situaţii nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speţă, ne aflăm tocmai într-o asemenea situaţie în care instanţa de recurs, prin încheierea contestată a respins ca tardivă cererea formulată de petentul A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente recursului promovat, reţinând că adresa prin care a fost adusă la cunoştinţa recurentului-reclamant obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru a fost comunicată la data de 19 ianuarie 2022, iar cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru a fost depusă de acesta la data de 25 ianuarie 2022, cu depăşirea termenului prevăzut de lege.

Se constată însă că instanţa a omis a observa că termenul de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru formularea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru se împlinea pe data de 24 februarie 2022, într-o zi nelucrătoare, fapt ce atrage incidenţa prevederilor art. 181 alin. (2) C. proc. civ., astfel că termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează, respectiv 25 ianuarie 2022.

Având în vedere aceste considerente, se constată că eroarea materială invocată de contestator se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., de natură să justifice contestaţia în anulare pendinte.

Faţa de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., va admite contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A. şi va dispune anularea încheierii din 3 februarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.

Totodată va stabili termen la data de 21 septembrie 2022, în camera de consiliu, pentru soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare.

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul A..

Anulează încheierea din 3 februarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.

Acordă termen în camera de consiliu pentru soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru la data de 21 septembrie 2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2022.