Civil dispute over municipal administrative matters: appeal to High Court dismissed as inadmissible due to finality of appellate judgment

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin decizia civila nr. 2317/10.09.2020, definitivă, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins apelul declarat de apelanta A., împotriva sentinţei civile nr. 15210/11.11.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti - Direcţia Relaţii Publice - Compartimentul Relaţii cu Asociaţiile de Proprietari, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta A., înregistrat la data de 02.11.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea recurată

Prin decizia civilă nr. 1723 din 16 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 2317 din data de 10.09.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II - a contencios administrativ şi fiscal‚ în dosarul nr. x/2019.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1723 din 16 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta A..

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 17 martie 2022 recurenta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la soluţiile pronunţate de judecătorie, tribunal şi curtea de apel.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 5 ianuarie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 25 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, cauza fiind ulterior amânată la 21 septembrie 2022 pentru soluţionarea cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de respingere a cererii de ajutor public judiciar.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte urmează să o admită, pentru motivele în continuare arătate.

Argumente de drept şi de fapt relevante

Prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că:

"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei" acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului, iar conform art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "(…) De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Totodată, art. 634 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. stabileşte că sunt hotărâri definitive orice alte hotărârile care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Din cuprinsul textelor de lege antereferite, rezultă, aşadar, că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de faţă, recursul este exercitat împotriva unei decizii definitive prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a soluţionat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 2317 din data de 10.09.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II - a contencios administrativ şi fiscal‚ în dosarul nr. x/2019, nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluţiona litigiul aplicând dispoziţiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalităţii, care constituie o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei.

Prin urmare, reţinând că recurenta a formulat recurs împotriva unei decizii definitive, pronunţate în calea de atac a apelului, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii inadmisibilităţii recursului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) raportat la art. 457 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 1723 din 16 septembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2022.