Negative jurisdictional conflict over annulment of ministry order for salary increase resolved by assigning competence to first instance

Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, a solicitat următoarele:

- în principal: obligarea pârâtelor să nominalizeze şi să comunice actele administrative emise la nivelul acestora, prin care cadrele militare din IJJ Iaşi propuse pentru acordarea majorării de până la 40% din solda funcţiei de bază, li s-au acordat aceste drepturi salariale, pentru munca prestată în semestrul I 2020, precum şi completarea şi modificarea actelor administrative la care a făcut referire, în sensul acordării reclamantului a majorării de până la 40% din solda funcţiei de bază, pentru munca prestată în semestrul I 2020, în conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. S/7/2018 şi ale art. 15 din Anexa nr. 6 la Legea-cadru nr. 153/20172; obligarea pârâtei Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, la plata sumei de 1 RON, reprezentând daune morale.

- în subsidiar, în situaţia în care se va constata că, solicitările principale ale reclamantului, sunt imposibil de îndeplinit, se solicită să se dispună obligarea pârâtelor să nominalizeze şi să comunice actele administrative emise la nivelul acestora, prin care cadrelor militare din IJJ propuse pentru acordarea majorării de până la 40% din solda funcţiei de bază, li s-au acordat aceste drepturi salariale, pentru munca prestată în semestrul I 2020, precum şi să se dispună repararea pagubei cauzate reclamantului prin neacordarea majorării salariale de până la 40% din solda funcţiei de bază, prin obligarea pârâtelor la recalcularea, alocarea şi plata drepturilor băneşti reprezentând drepturile salariale cuvenite pentru lucrările de excepţie efectuate de el în semestrul I 2020.

Prin cererea modificatoare depusă la data de 19.01.2021, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la anularea în tot a actelor administrative emise la nivelul acestora prin care cadrelor militare din IJJ Iaşi propuse pentru acordarea majorării de până la 40% din solda funcţiei de bază, li s-au acordat aceste drepturi salariale pentru munca prestată în semestrul I 2020.

Prin notele scrise depuse pentru termenul din 28 septembrie 2021, reclamantul a precizat că înţelege să conteste ordinul emis la nivelul Ministerului Afacerilor Interne prin care a fost stabilit personalul căruia i se acordă în semestru I 2020 majorarea prevăzută de art. 15 din Anexa nr. 6 la Legea nr. 153/2017, în ceea ce priveşte cadrele militare din competenţa de numire a inspectorului şef al IJJ Iaşi.

Prin încheierea din 28 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Tribunalul Iaşi a luat act că la prezentul dosar a fost conexat dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Iaşi, conexarea fiind dispusă prin Încheirea din 09.10.2021 pronunţată în acest din urmă dosar.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 837/2021/c.a. din 9 noiembrie 2021, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Iaşi invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a capătului de cerere formulat de reclamantul A. având ca obiect obligarea pârâtelor la anularea ordinului ministrului afacerilor interne prin care a fost stabilit personalul căruia i se acordă în semestru I 2020 majorarea prevăzută de art. 15 din Anexa nr. 6 la Legea nr. 153/2017, în ceea ce priveşte cadrele militare din competenţa de numire a inspectorului şef al IJJ Iaşi formulat de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin Direcţia Generală Juridică şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, reprezentată de inspectorul şef, col. dr. B., în favoarea Curţii de Apel Iaşi;

- a disjuns soluţionarea celorlalte capete de cerere având ca obiect " obligaţie de a face, drepturi băneşti, pretenţii" formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, reprezentat de inspectorul şef, col. dr. B., Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin Direcţia Generală Juridică şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, dispunând formarea unui nou dosar pe rolul aceluiaşi complet de judecată şi a acordat termen de judecată la data de 11.01.2022.

A reţinut Tribunalul Iaşi că actul a cărui anulare/modificare/completare se solicită a fost emis de o autoritate centrală, fiind vorba de ordinul ministrului afacerilor interne prin care a fost stabilit personalul căruia i se acordă în semestru I 2020 majorarea prevăzută de art. 15 din Anexa nr. 6 la Legea nr. 153/2017, în ceea ce priveşte cadrele militare din competenţa de numire a inspectorului şef al I.J.J. Iaşi, iar în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se constată că, în cauza de faţă, competenţa materială de soluţionarea a acestui capăt de cerere aparţine unui complet specializat de contencios administrativ din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 32 din 22 martie 2022, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., având ca obiect anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Interne contestat, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

A apreciat Curtea de Apel Iaşi că nu a fost legal învestită prin declinarea de competenţă, deoarece la dosarul nr. x/2020 nu s-a dispus conexarea capătului de cerere având ca obiect anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Interne contestat, cu privire la care s-a dispus disjungerea lui şi formarea unui dosar separat pe rolul aceluiaşi complet, x, în care s-a invocat excepţia necompetenţei materiale, acordându-se termen de judecată la data de 4.11.2021 în vederea dezbaterii şi soluţionării acesteia. În aceste condiţii, completul D 6 CA din cadrul Tribunalului Iaşi, care nu a fost investit cu soluţionarea capătului de cerere având ca obiect anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Interne contestat, nu putea să decline competenţa materială de soluţionare a acestuia în favoarea Curţii de Apel, această măsură putând fi dispusă doar de completul x în dosarul nou format ca urmare a disjungerii

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere considerentele expuse în cele ce urmează.

Înalta Curte urmează a dezlega regulatorul de competenţă în raport cu soluţia adoptată prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin care s-a stabilit că În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Din considerentele deciziei mai sus menţionate rezultă că instanţa care primeşte dosarul îşi poate invoca necompetenţa materială şi poate declina competenţa instanţei iniţial investite pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanţă de control judiciar, căci nu are a analiza aspecte privind nelegala compunere, respectarea principiilor dreptului al apărare şi al contradictorialităţii etc., ci doar întrunirea condiţiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepţiei necompetenţei materiale procesuale.

A stabilit Înalta Curte că instanţa care judecă conflictul de competenţă nu poate ignora faptul că instanţa iniţial învestită a devenit competentă, prin acoperirea necompetenţei sale iniţiale, neinvocate în termen şi va trebui să-i trimită acesteia dosarul.

De asemenea, s-a reţinut că neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă constituie o consolidare a competenţei în favoarea instanţei sesizate, fapt ce nu poate fi ignorat.

Înalta Curte constată că aspectul care a generat soluţia de declinare a competenţei materiale în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2020, după conexarea la acesta a Dosarului nr. x/2021 al aceleiaşi instanţe, l-a constituit precizarea făcută de reclamantul A. prin Notele scrise depuse la dosar pentru ultimul termen de judecată din data de 28.09.2021, în sensul că solicită anularea ordinului ministrului afacerilor interne prin care a fost stabilit personalul căruia i se acordă în semestru I 2020 majorarea prevăzută de art. 15 din Anexa nr. 6 la Legea nr. 153/2017, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Prin aceleaşi note scrise, reclamantul a înţeles să invoce necompetenţa materială a Tribunalului Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de anulare a ordinului ministrului afacerilor interne, conform precizării formulate.

Verificând actele şi lucrările efectuate în cele două dosare conexate, Înalta Curte reţine, mai întâi că prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 9.09.2022 în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Iaşi, raportat la obiectul cauzei, respectiv anulare, completare, modificare a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne prin care a fost stabilit personalul căruia i se acordă în perioada ianuarie- iunie 2021 majorarea prevăzută de art. 15 din Anexa nr. 6 la Legea nr. 153/2017, astfel cum a fost indicat prin cererea de chemare în judecată şi acţiunea de modificare depusă ulterior, a dispus disjungerea cauzei în ceea ce priveşte punctul 1 din cererea de chemare în judecată, respectiv anulare, completare, modificare Ordin Ministru şi întocmirea unui dosar separat cu termen la data de 04.11.2021, la completul D11CA, având ca obiect: anulare, completare, modificare Ordin Ministru şi ca părţi: reclamant A. şi pârâţi Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Juridică şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, unde vor fi ataşate copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinări şi înscrisurile anexate. S-a dispus citarea părţilor cu menţiunea de a răspunde la excepţia necompetenţei funcţionale invocate din oficiu, raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, raportat la obiectul cauzei, respectiv anulare, completare, modificare Ordin Ministru.

În ceea ce priveşte celelalte capete de cerere, instanţa a pus în discuţie competenţa Tribunalului Iaşi, potrivit art. 131 din C. proc. civ. şi, în baza dispoziţiilor art. 95 şi art. 131 C. proc. civ., cu referire la Legea nr. 554/2004, a constatat că Tribunalul Iaşi este competent material, teritorial şi general să soluţioneze cauza.

În continuare, Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2021, a pus în discuţia părţilor excepţia conexităţii acestui dosar, care mai avea ca obiect doar capete de cerere referitoare la stabilirea de drepturi salariale în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, la dosarul nr. x/2020, pe care a admis-o, dispunând conexarea lui la acesta din urmă.

Rezultă că la dosarul nr. x/2020 nu s-a dispus conexarea capătului de cerere având ca obiect anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Interne contestat, cu privire la care s-a dispus disjungerea lui şi formarea unui dosar separat pe rolul aceluiaşi complet, x, respectiv Dosarul nr. x/2021, în care s-a invocat excepţia necompetenţei materiale.

În al doilea rând, Înalta Curte reţine că în Dosarul nr. x/2020, până la termenul de judecată din data de 28 septembrie 2021 nu a fost invocată excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Iaşi, din oficiu sau de către părţi.

De asemenea, după depunerea cererii modificatoare a acţiunii la data de 19.01.2021, de către reclamant, instanţa, prin încheierea din 9 martie 2021 a luat act că s-au depus răspunsuri la interogatoriu şi a dispus comunicare cererii completatoare.

Prin încheierea din 6 aprilie 2021, interlocutorie, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a menţionat:

"Instanţa, verificându-şi din oficiu competenţa, în temeiul dispoziţiilor art. 131 C. proc. civ. constată că este competentă general, material şi teritorial în soluţionarea cauzei de faţă".

Prin urmare, Tribunalul Iaşi şi-a constatat propria competenţă materială în soluţionarea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată la data de 19.01.2021, acela fiind primul termen de judecată în care părţile legal citate au putut pune concluzii.

Situaţia, potrivit căreia, ulterior rămânerii în pronunţare, Tribunalul Iaşi a repus cauza pe rol pentru citarea în cauză şi a Ministerului Afacerilor Interne, nu are relevanţă, având în vedere că reclamantul nu a mai depus, în termen legal procedural, la dosar o altă cerere precizatoare sau modificatoare a acţiunii prin care să solicite expres anularea vreunui ordin emis de Ministerul Afacerilor Interne.

Faptul că prin notele scrise formulate la ultimul termen de judecată, reclamantul a precizat că printre actele administrative contestate se află şi un ordin al Ministerului Afacerilor Interne, în raport de care înţelege să invoce excepţia necompetenţei materiale, nu putea învesti legal Tribunalul Iaşi cu soluţionarea acestei cereri şi, implicit, invocarea excepţiei necompetenţei materiale s-a făcut într-o manieră neprocedurală, cu încălcarea art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., mai ales în condiţiile în care instanţa se constatase, anterior, competentă potrivit art. 131 alin. (1) din acelaşi cod.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte reţine că declinarea de competenţă dispusă de Tribunalul Iaşi în favoarea Curţii de Apel Iaşi, cade sub incidenţa dezlegării date prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, astfel încât, soluţionarea cauzei rămâne câştigată instanţei învestite iniţial prin voinţa însăşi a reclamantului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 septembrie 2022.