Jurisdiction for compulsory execution of administrative judgment: general civil court vs. specialized administrative court under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 26.04.2022 pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, secţia civilă sub dosar nr. x/2022, A. şi Asociaţii în cauza privind pe creditorul B. S.A. şi debitorul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului a solicitat în temeiul art. 666, art. 651 alin. (3) şi art. 903 C. proc. civ. încuviinţarea executării silite a titlului executoriu - decizia civilă nr. 2370/08.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -, prin toate modalităţile prevăzute de lege.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 4265/28.04.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, secţia 1 Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004 şi art. 651 C. proc. civ., a reţinut că, având în vedere că art. 25 alin. (1) din Legea 554/2004 prevede că "Instanţa de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ţ), instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ, (...)", în prezenta speţă, instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ este Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal. Astfel, constatând caracterul derogatoriu de la dreptul comun al acestor dispoziţii, a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti.

2.2 Prin sentinţa civilă nr. 927 din 19 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (nouă), s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ. şi art. 24 şi art. 2 alin. (1) lit. ţ) din Legea nr. 554/2004, reţinând că cererea introductivă nu are ca obiect aplicarea sancţiunii, respectiv acordarea penalităţilor prevăzute la art. 24 din Legea nr. 554/2004, ci încuviinţarea executării silite, sunt incidente dispoziţiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prin care se conferă prerogativa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite judecătoriei în a cărei circumscripţie se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, astfel că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă să soluţioneze cauza.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de A. şi Asociaţii privind încuviinţarea executării silite, prin toate modalităţile prevăzute de lege, a titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 2370/08.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015, solicitată în dosarul de executare silită nr. x/2022.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 651 alin. (3), art. 666 şi art. 903 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 666 alin. (1) C. proc. civ., "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.".

Aceste norme juridice reglementează procedura de executare silită de drept comun, în cadrul căreia executarea silită presupune exercitarea competenţei ce revine executorului judecătoresc.

Totodată, art. 651 din C. proc. civ. prevede că:

"(1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. (...)

(3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe. (...)"

Ca regulă generală, în scopul executării silite reglementate de dreptul comun, instanţa de executare este reprezentată de o anumită judecătorie, sub rezerva ca legea să nu prevadă altfel.

Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile legale antereferite, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost promovat demersul procedural în dosarul de executare nr. 1022/2022 (încuviinţarea executării silite, prin toate modalităţile prevăzute de lege), Înalta Curte, în acord cu opinia curţii de apel, apreciază că instanţa competentă să soluţioneze cauza, în fond, este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în raport de sediul debitorului.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care poartă denumirea marginală de "instanţa de executare", şi definiţia legală a "instanţei de executare" astfel cum este prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. ţ) din aceeaşi lege, Înalta Curte apreciază că acestea nu pot fi circumscrise decât procedurii speciale prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004.

4. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe creditorul S.C. B. S.A. în contradictoriu cu debitorul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.