Disciplinary sanction challenge: appeal declared null for lack of specific legal criticism, upholding the dismissal of the action.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's appeal null and void, thereby upholding the prior appellate decision that dismissed the employee's challenge to a disciplinary warning imposed by the General Inspectorate for Emergency Situations. The dispute concerned the administrative legality of a disciplinary sanction within the public sector, where the employee had successfully overcome a procedural timeliness objection in an earlier cassation but subsequently lost on the merits in remand. The decisive legal basis for this final outcome was the failure of the appeal to satisfy the formal requirements of Article 486(1)(d) of the Code of Civil Procedure, specifically because the appellant merely reiterated initial arguments without concretely articulating the specific illegalities or erroneous applications of law required under Article 488(1)(8), triggering the sanction of nullity under Article 489(2) for a lack of valid grounds for cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 11 din Legea nr. 554/2004, art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, art. 248 C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ; Disciplinary sanction challenge: appeal declared null for lack of specific legal criticism, upholding the dismissal of the action: The dispute concerned the administrative legality of a disciplinary sanction within the public sector, where the employee had successfully overcome a procedural timeliness objection in an earlier cassation but subsequently lost on the merits in remand. The decisive legal basis for this final outcome was the failure of the appeal to satisfy the formal requirements of Article 486(1)(d) of the Code of Civil Procedure, specifically because the appellant merely reiterated initial arguments without concretely articulating the specific illegalities or erroneous applications of law required under Article 488(1)(8), triggering the sanction of nullity under Article 489(2) for a lack of valid grounds for cassation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the operative order as the legal basis for concluding the nullity of the appeal due to non-compliance with formal requirements.
Cited in the operative order as the specific procedural sanction applied for the insufficient motivation of the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2022
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată. Primul ciclu procesual
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal la data de 02.04.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgentă, anularea Ordinului Inspectorului General nr. 155033 din 09.08.2017 privind aplicarea sancţiunii disciplinare, prin care s-a dispus măsura sancţionării sale cu "avertisment".
1.2. Prin sentinţa civilă nr. 171 din 26 iunie 2018, Curtea a admis excepţia tardivităţii acţiunii, ridicată din oficiu, şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ca tardiv formulată.
1.3. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Reclamantul a învederat că în mod greşit a apreciat instanţa de fond că cererea a fost formulată tardiv, încălcându-se astfel prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004.
1.4. Prin decizia civilă nr. 6926 din 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de reclamantul A., a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
A constatat instanţa de control judiciar că reclamantul a respectat termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 pentru contestarea ordinului atacat.
2. Al doilea ciclu procesual. Hotărârea primei instanţe în rejudecare după casare
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 05.02.2021, sub nr. x/2018*.
Prin sentinţa civilă nr. 84 din 18 martie 2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul A..
3. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, rejudecând pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.
În susţinerea recursului, recurentul-reclamant a reiterat argumentele prezentate în cuprinsul acţiunii introductive de instanţă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii şi excepţia netimbrării recursului.
În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte, constatând că recurentul a depus la dosar un exemplar semnat al recursului şi dovada timbrării căii de atac, urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului ridicată din oficiu.
5.1. Instanţa de control judiciar apreciază că recursul reclamantului A. nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. se sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).
Înalta Curte are în vedere faptul că noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele1-8 C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
5.2. Raportat cu cele reţinute, Înalta Curte constată că, deşi recurentul-reclamant A. susţine că argumentele sale s-ar circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestui motiv.
Textul de lege menţionat se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Înalta Curte reţine că prima instanţă a răspuns, punctual, argumentelor invocate prin acţiune, în raport cu actele depuse la dosar şi cu conţinutul ordinului atacat.
Însă, după cum s-a expus la pct. 2 al prezentei decizii, recurentul nu a combătut şi nu şi-a circumstanţiat în niciun mod criticile de nelegalitate în raport cu considerentele hotărârii recurate, ci s-a limitat la a-şi exprima nemulţumirea faţă de soluţia pronunţată şi la a reitera argumentele din acţiune.
În actuala reglementare a C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.
Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii, instanţa de control judiciar, în analiza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având competenţa de a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual.
O astfel de abordare nu satisface exigenţele art. 486 C. proc. civ., astfel că devin aplicabile dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
5.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 84 din 18 martie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 15 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.