Jurisdictional threshold for challenging EU fund financial corrections: applicability of the 3,000,000 RON value limit under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 13 septembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.05.2021 reclamanta A. S.A., a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI FONDURILOR EUROPENE DIRECŢIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE INFRASTRUCTURĂ MARE-AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor şi a Deciziei nr. 113735/14.12.2020 şi consecutiv anularea corecţiei financiare stabilite în sarcina sa în valoare de 6.766.558,84 RON, respectiv a creanţei bugetare rezultate din nereguli în cuantum de 1.355.266,89 RON, stabilite prin Nota de constatare a neregulilor, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 1634 din data de 12 noiembrie 2021 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat, în esenţă că, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, precum şi la suma care face obiectul prezentei acţiuni, ce se află sub pragul de 3.000.000 RON prevăzut de lege, fiind vizate corecţii financiare în sumă de1.355.266,89 RON, astfel cum se arată în cererea reclamantei şi cum s-a confirmat în faţa instanţei la primul termen de judecată, având în vedere, deopotrivă, şi faptul că valoarea actului contestat reprezintă finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal este competent să judece cauza având în vedere şi sediul pârâtului.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 12 ianuarie 2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub acelaşi număr de dosar.

Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 2474 din 05 mai 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale, invocată de reclamantă şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă, că, la data de 05.05.2022 reclamanta A. S.A. a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, faţă de valoarea corecţiei financiare stabilite în sarcina acesteia, respectiv 6.766.558,84 RON.

Astfel, faţă de conţinutul acţiunii iniţiale şi al notelor scrise depuse la dosarul cauzei la data de 05.05.2022, tribunalul a constatat că valoarea corecţiei financiare contestate şi stabilite în sarcina reclamantei este de 6.766.558,84 RON, reclamanta contestând atât valoarea corecţiei financiare, cât şi a creanţei bugetare.

Pe cale de consecinţă, în raport de criteriul valoric, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (11) teza I din Legea nr. 554/2004, Tribunalul Bucureşti a reţinut că nu este competent să soluţioneze cauza, competenţa în acest caz aparţinând Curţii de Apel Bucureşti.

Prin urmare, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, constatând deopotrivă existenţa conflictului negativ de competenţă.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunţarea regulatorului de competenţă, judecând în conformitate cu dispoziţiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va stabili competenţa materială de soluţionare a prezentului litigiu în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.05.2021 reclamanta A. S.A., a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI FONDURILOR EUROPENE DIRECŢIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE INFRASTRUCTURĂ MARE-AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor şi a Deciziei nr. 113735/14.12.2020 şi consecutiv anularea corecţiei financiare stabilite în sarcina reclamantei în valoare de 6.766.558,84 RON, respectiv a creanţei bugetare rezultată din nereguli, în cuantum de 1.355.266,89 RON, stabilite prin Nota de Constatare a neregulilor.

În cadrul Notelor Scrise, ataşate la dosarul Tribunalului Bucureşti, reclamanta, invocând dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a menţionat că valoarea corecţiei financiare stabilite prin Nota de constatare contestată în cauza dedusă judecăţii este de 6.766.558,84 RON, aceasta fiind suma ce face obiectul judecăţii, iar suma de 1.355.266,89 RON, stabilită în cadrul aceluiaşi act administrativ cu titlu de creanţă bugetară, reprezintă doar o parte din sancţiunea stabilită în sarcina sa.

Astfel, Înalta Curte, în regulator de competenţă, având în vedere că prin Nota de Constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financire nr. 87564/01.10.2020, ce face obiectul litigiului, s-a stabilit în sarcina reclamantei atât o corecţie financiară în sumă de 6.766.558,84 RON cât şi o creanţă bugetară în cuantum de 1.355.266,89 RON, iar prin cererea dedusă judecăţii reclamanta contestă atât valoarea corecţiei cât şi a creanţei bugetare, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1)1 teza I din Legea nr. 554/2004 şi criteriul valoric prevăzut la art. 10 din acelaşi act normativ, stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, suma ce face obiectul acţiunii fiind mai mare de 3.000.000 RON.

Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (11) teza I din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, actualmente Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 septembrie 2022.