Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3882/2022 AI generated

Waiver of appeal in administrative disciplinary challenge: applicability of Civil Procedure Code disposition rules to Bar Association contestation

Case Number Decizia nr. 3882/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome struck_off

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice accepted the appellant’s unilateral waiver of the appeal, rendering the appellate court’s dismissal of the appellant’s *contestație în anulare* (specifically, the lower court’s ruling that the objection was inadmissible) final and effective. The dispute originated from an administrative challenge by a member of the National Bar Association regarding disciplinary decisions issued by the local and national bar councils, which had been rejected by the Court of Appeal on the merits and subsequently by the High Court on appeal; the subject matter involved the procedural validity of the bar association's internal disciplinary acts. The court’s operative decision relied on the principle of party disposition under the Civil Procedure Code, specifically citing Article 406(1) and (6) for the right to waive the trial and the legal basis for accepting such a waiver, along with Articles 9 and 22 regarding the limits of judicial review and the obligation to rule on claims, noting that the waiver constitutes an irrevocable act of disposition.

Legislator headnote

AI generated

art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 493 C. proc. civ, art. 201 din C. proc. civ, art. 406 C. proc. civ, art. 406 alin. (4) C. proc. civ, art. 9 C. proc. civ; Waiver of appeal in administrative disciplinary challenge: applicability of Civil Procedure Code disposition rules to Bar Association contestation: The dispute originated from an administrative challenge by a member of the National Bar Association regarding disciplinary decisions issued by the local and national bar councils, which had been rejected by the Court of Appeal on the merits and subsequently by the High Court on appeal; the subject matter involved the procedural validity of the bar association's internal disciplinary acts. The court’s operative decision relied on the principle of party disposition under the Civil Procedure Code, specifically citing Article 406(1) and (6) for the right to waive the trial and the legal basis for accepting such a waiver, along with Articles 9 and 22 regarding the limits of judicial review and the obligation to rule on claims, noting that the waiver constitutes an irrevocable act of disposition.

Keywords

AI generated
Civil Procedure Code waiver of right disciplinary proceedings procedural objections limits of judicial review challenge of administrative decisions

Cited Legislation

AI generated
art. 20 din Legea nr. 554/2004
212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art.
art. 493 C. proc. civ
554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr.
art. 201 din C. proc. civ
(2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin.
art. 406 C. proc. civ
The sole legal basis cited in the dispositive to accept the appellant's waiver of the appeal and render the previous judgment final.
art. 406 alin. (4) C. proc. civ
Raportat la momentul formulării cererii de renunţare şi la dispoziţiile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., cererea de renunţare a fost comunicată de către instanţă celor doi intimaţi, pentru a-şi exprima poziţia cu privire la aceasta.
art. 9 C. proc. civ
Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentului, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
art. 406 alin. (1) C. proc. civ
civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunţe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în şedinţa de judecată ori prin cerere scrisă.
art. 22 alin. (6) din C. proc. civ
Instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 406 C. proc. civ.

The sole legal basis cited in the dispositive to accept the appellant's waiver of the appeal and render the previous judgment final.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 13 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 08.10.2018 sub nr. x/2018 reclamantul, A., a formulat, în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România - Consiliul Uniunii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România - Baroul Constanţa, contestaţie împotriva deciziei nr. 390/24.08.2018, emisă de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea deciziei nr. 390/24.08.2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia administrativă formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 21/16.04.2018, emisă de Baroul Constanţa, anularea deciziei nr. 21/16.04.2018, cu toate consecinţele ce derivă din lipsirea de eficienţă juridică a actului administrativ.

Prin sentinţa nr. 31/07.02.2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea promovată de reclamant, ca nefondată.

Împotriva sentinţei nr. 31/07.02.2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamantul A., apreciind că hotărârea recurată este nelegală, supusă casării prin prisma motivelor prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1329/03.03.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost respins recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

Împotriva sentinţei nr. 31/07.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, reclamantul A. a formulat şi contestaţie în anulare, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021.

Hotărârea ce face obiectul recursului

Prin sentinţa civilă nr. 141/2021 din 5 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România - Consiliul Uniunii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România - Baroul Constanţa.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 141/2021 din 5 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea analizării cererii sale în fond.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs

Intimaţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Constanţa au formulat o întâmpinare comună la recursul promovat de reclamant, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia preşedintelului completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului, din data de 15 noiembrie 2021, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 13 septembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La data de 08 septembrie 2022, recurentul-contestator A. a transmis pe e-mail la instanţă "cerere de renunţare la judecata prezentei cauze", întemeiată pe dispoziţiile art. 406 C. proc. civ.

Raportat la momentul formulării cererii de renunţare şi la dispoziţiile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., cererea de renunţare a fost comunicată de către instanţă celor doi intimaţi, pentru a-şi exprima poziţia cu privire la aceasta.

La data de 11 septembrie 2022 s-a transmis prin e-mail, din partea intimaţilor Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Constanţa, o "Cerere" în cadrul căreia îşi exprimă acordul faţă de renunţarea recurentului la judecata recursului.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Cu privire la cererea de renunţare la judecata recursului. Soluţia instanţei de recurs.

Înalta Curte, având de analizat "cererea de renunţare la judecata prezentei cauze", astfel cum a fost formulată de recurentul -contestator, reţine că procesul civil porneşte la iniţiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul şi limitele procesului, iar asupra acestuia, în condiţiile legii, are un drept de dispoziţie, drept reglementat prin dispoziţiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunţe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în şedinţa de judecată ori prin cerere scrisă.

Instanţa constată că, în cauză, recurentul - contestator A. a formulat cerere de renunţare întemeiată pe dispoziţiile art. 406 C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă."

Înalta Curte reţine deopotrivă aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziţie al părţilor, dispoziţii în conformitate cu care obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar partea poate oricând renunţa la judecată, în condiţiile legii.

Instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentului, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere acordul expres al intimaţilor cu privire la cererea de renunţare formulată de recurentul - contestator, reţinând deopotrivă, că renunţarea este un act de dispoziţie unilateral şi irevocabil, dând eficientă principiului disponibilităţii, instanţa va lua act de renunţarea recurentului la judecata recursului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., republicat, urmează ca Înalta Curte să ia act de renunţarea recurentului la judecata recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 141/2021 din 5 iulie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 406 C. proc. civ. ia act de renunţarea recurentului A. la judecata recursului formulat împotriva sentinţei civile nr. 141/2021 din 5 iulie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 septembrie 2022.