Member challenge to branch president election procedures rejected for lack of standing; costs awarded to professional body

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 19.08.2019 sub nr. de dosar x/2019, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, anularea procesului-verbal privind analizarea declaraţiilor de candidatură la funcţia de preşedinte al Consiliului filialei CECCAR Bihor, mandatul 2020-2024 nr. 1263/10.02.2019, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul a depus la dosar cerere adiţională completatoare, solicitând, pe lângă petitele iniţiale, anularea Hotărârii nr. 19/509 din 19.02.2019 emisă de pârâtă şi invocând excepţia de nelegalitate a Anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR în ceea ce priveşte reglementările ce vizează înfiinţarea, dizolvarea, structura, mandatele, responsabilităţile, autoritatea şi procedurile de funcţionare ale comitetului de nominalizare pentru alegerile pentru consiliile filialelor.

În data de 19.02.2020 la dosar a formulat cerere de intervenţie principală şi accesorie intervenientul B. solicitând anularea întregii proceduri şi a actelor întocmite cu ocazia alegerilor efectuate în luna martie 2019 şi constatarea nulităţii absolute a calităţii de preşedinte exercitată de doamna C. pentru perioada 2018-2020, la zi, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 04.03.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 instanţa a calificat cererea de intervenţie formulată ca fiind una principală şi a încuviinţat-o în principiu, pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă din acea dată.

La solicitarea instanţei, intervenientul a depus, în data de 27.05.2020, o precizare a cererii depuse iniţial, intitulată "cerere de intervenţie principală" şi semnată ulterior prin care a arătat că înţelege să solicite anularea absolută a procesului-verbal din martie 2019 al Adunării Generale a C.E.C.C.A.R. - Filiala Bihor, constatarea nulităţii absolute a actului emis de pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România prin care a fost desemnată în anul 2018 preşedinte interimar al filialei Bihor a pârâtului, doamna C. şi nulitatea absolută a actelor semnate de aceasta în calitate de preşedinte. Intervenientul a arătat că îşi susţine cererea de intervenţie atât în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cât şi cu pârâta D..

La termenul din data de 27.05.2020 instanţa a disjuns din dosarul nr. x/2019 cererea de intervenţie principală formulată de intervenient şi a dispus formarea unui nou dosar, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă menţionată.

Ca urmare a pronunţării încheierii menţionate, pe rolul instanţei a fost înregistrat prezentul dosar, având nr. x/2020

La dosar au depus întâmpinare pârâţii invocând nulitatea cererii de intervenţie, excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, excepţia tardivităţii formulării acţiunii, excepţia lipsei de interes, iar, pe fond, solicitând respingerea acţiunii ca nefondată.

2. Hotărârea recurată

Prin sentinţa nr. 133/CA/2020 din 9 decembrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-au hotărât următoarele:

- admite excepţia inadmisibilităţii petitului privind anularea actelor semnate de pârâta D., invocată din oficiu,

- respinge ca inadmisibilă cererea privind anularea actelor semnate de pârâta D. formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D.,

- admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la capătul de cerere privind anularea Procesului-verbal nr. x/19.03.2019 emis de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - Filiala Bihor, excepţie invocată de pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,

- respinge petitul privind anularea Procesului-verbal nr. x/19.03.2019 emis de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - Filiala Bihor, formulat de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

- respinge ca nefondată excepţia tardivităţii acţiunii invocată de pârâţi.

- respinge ca nefondată acţiunea formulată de către reclamantul B. în contradictoriu cu pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D.,

- obligă pe reclamant la plata în favoarea pârâtului Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a sumei de 5950 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 14 octombrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost unită cu fondul cauzei excepţia tardivităţii petitului 2 al cererii; a fost unită cu fondul cauzei excepţia inadmisibilităţii petitului privind anularea actelor semnate de către pârâta D. în calitate de preşedinte al CECCAR - Filiala Bihor, invocată din oficiu; s-a respins ca nefondată excepţia lipsei de interes a reclamantului, invocată de pârâta CECCAR; s-a admis excepţia decăderii reclamantului din dreptul de a-şi modifica acţiunea, invocată din oficiu; s-a admis excepţia decăderii reclamantului din dreptul de a solicita probe, invocată de către pârât şi constată că reclamantul este decăzut din dreptul de a solicita probele indicate prin cererea de completare probatoriu.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 133/CA/2020 din 9 decembrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a încheierii din 14 octombrie 2020 a aceleiaşi instanţe, reclamantul B. a declarat recurs, iar pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D. au formulat recurs incident.

Recurentul-reclamant, prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a susţinut că, deşi a arătat instanţei de fond că tot ce au făcut adversarii s-a petrecut într-un secret desăvârşit aceştia refuzând tacit orice formă de colaborare din care să se vadă transparenţa deciziilor, care ar fi putut duce la inexistenţa acestui proces, aceasta s-a limitat doar la ceea ce au de gând adversarii să depună în probaţiune, instanţa încălcând unul dintre rolurile sale de a dovedi un rol activ şi să dispună intrumentarea oricăror probe care ar duce la aflarea adevărului, deşi solicitase o serie de înscrisuri care se aflau la adversari şi nu avea cum să iau cunoştinţă de ele. Pe această cale i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

Pe de alta parte, în conformitate cu art. 161, după ce adversarii au depus în final actele cu pricina-cu 2-3 ani întârziere- instanţa de fond avea obligaţia imperativă să pună în discuţia părtilor necesitatea introducerea în cauză a filialei CECCAR Bihor.

Faţă de această situaţie, respectiv că judecatorul de la fond nu a pus in discuţie necesitatea introducerii in cauza a filialei CECCAR Bihor, instanţa de fond a pus recurentul-reclamant în situaţia să nu se poată apăra eficient încălcându-i dreptul la apărare, principiul egalităţii armelor, dreptul la un proces echitabil, prin faptul că a încălcat această normă procedurală prevăzută de lege, soluţia finală dată fiind una nelegală.

Aceasta a dus la pronunţarea unei soluţii greşite data cu aplicarea greşita a legii fapt ce i-a adus prejudicii deoarece i s-a respins acţiunea pe o excepţie procedurala ce putea fi acoperita daca instanţa de fond aplica corect legea.

Desi a invocat că Hotărârea nr. 17/79 din 08.04.2017 data de Conferinţa Naţionala a CECCAR este nelegala in parte in privinţa propunerii organizării la filiala CECCAR Bihor a unei Adunări Generale Extraordinare, instanţa a făcut denegare de dreptate prin faptul ca nu a judecat motivele de nelegalitate care aveau o înrâurire covârşitoare asupra soluţionării cauzei.

Instanţa si-a încălcat propria constatare din încheierea din 16.09.2020 când corect a constatat ca Hotărârea nr. 17/79 din 08.04.2017 a Conferinţei Naţionale, data in baza Raportului Direcţiei juridice nr. x/03.04.2017 privind modul de organizare si desfăşurare a Adunării generale la filiale in perioada 19-31.03.2017 filiale, nu prevedea niciun motiv de invalidare a alegerilor de la filiala Bihor.

Prin faptul ca instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra acestor motive, aceasta nu a judecat fondul cauzei, fapt ce impune admiterea prezentului recurs si casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare.

Recurenţii-pârâţi, prin recursul incident întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., au solicitat admiterea recursului propriu procedând la casarea în parte a sentinţei recurate cu privire la respingerea excepţiei tardivităţii formulării acţiunii şi la casarea în parte a încheierii de şedinţă din data de 14.10.2020 prin care s-a procedat la respingerea excepţiei lipsei de interes a petentului-recurent, dispunând admiterea celor două excepţii, respectiv a excepţiei lipsei interesului petentului-recurent în formularea prezentei acţiuni şi excepţia tardivităţii formulării prezentei acţiuni.

Recurenţii-pârâţi au reiterat excepţia lipsei interesului petentului-recurent în formularea prezentei acţiuni, arătând, în esenţă, că reclamantul nu dovedeşte un interes determinat, legitim, personal, născut si actual, respectiv un folos efectiv, practic si imediat pentru admiterea cererii sale, în sensul art. 32, art. 33 si art. 40 C. proc. civ., şi nici interes privat, în sensul noţiunii reglementate de Legea contenciosului administrativ, întrucât acesta nu a candidat la alegerile organizate pentru conducerea filialei CECCAR Bihor nici în anul 2017 şi nici la cele organizate în anul 2018 şi în 2019.

Totodată, au reiterat excepţia tardivităţii formulării acţiunii, având în vedere momentul adoptării actelor atacate: 18.09.2018 (Hotărârea nr. 18/482 a Consiliului Superior a CECCAR şi Hotărârea nr. 18/46 a Consiliului Filialei CECCAR Bihor) şi data depunerii cererii de intervenţie principală: 19.02.2020. Din punctul său de vedere, cele două acte sunt acte administrative de autoritate cu caracter individual, faţă de care termenul în care se putea cere anularea este de 1 an de la data emiterii. conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, termen depăşit de petentul-recurent.

În fine, au apreciat că admiterea oricăreia din aceste două excepţii peremptorii fac inutilă analiza oricăruia dintre motivele de pretinsă nelegalitate invocate de către petentul-recurent, sens în care solicită admiterea recursului incident.

4. Apărările formulate în cauză

Recurentul-pârât Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cu titlu prealabil, a invocat excepţia nulităţii recursului faţă de nesemnarea olografă şi excepţia nulităţii recursului, având în vedere că, în opinia sa, argumentele invocate nu se încadrează în cazurile de casare art. 488 C. proc. civ.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 martie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 19 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

În şedinţa publică din data de 19 mai 2022, recurentul-pârât a apreciat că excepţia nulităţii recursului pentru motivul nesemnării cererii a rămas fără obiect.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a invocat excepţia de nelegalitate a următoarelor acte:

1. Hotărârea nr. 17/79 din 08.04.2017 a Conferinţei Naţionale a CECCAR şi partial a Raportului Direcţiei juridice nr. x/03.04.2017 privind modul de organizare şi desfăşurare a Adunării generale la filiale în perioada 19-31.03.2017, ce nu prevedea niciun motiv de invalidare a alegerilor de la filiala Bihor,

2. Hotărârea Consiliului Superior CECCAR nr. 18/482 din 18.09.2018 prin care era aleasa preşedinte interimar la filiala Bihor dna C. şi Hotărârea Consiliului Filialei CECCAR Bihor nr. 18/46 din 18.09.2018 prin care se propunea ca dna C. sa fie preşedinte interimar al filialei,

3. Procesul-verbal nr. x/16.03.2019 al filialei CECCAR Bihor prin care a fost aleasa preşedinte in mod nelegal dna C. apare ca fiind nelegal în condiţiile în care există un preşedinte ales din martie 2017 în persoana dlui E., conform principiului frauda corupe totul.

În esenţă, a susţinut că cele doua Hotărâri sunt lovite de nelegalitate deoarece, în opinia sa, au fost date cu exces de putere si, în condiţiile în care nu exista reglementare, atribuţiile Consiliului filialei si a Consiliului Superior fiind stabilite clar la art. 32 din Ordonanţa 65/1994.

Contestarea pe cale incidentală a legalităţii, indiferent de data la care au fost emise actele administrative, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate fără de care soluţia pronunţată de instanţă riscă să fie fondată pe un act ilegal. Din această perspectivă, posibilitatea contestării legalităţii unui act administrativ unilateral cu caracter individual pe cale de excepţie apare ca o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Acesta este şi motivul pentru care nu a fost limitat în timp dreptul de a ridica o asemenea excepţie.

Prin întâmpinarea la cererea de recurs, recurentul-pârât a solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate, invocând inadmisibilitatea pct. 2 şi 3, cu privire la punctul 1 invocând atât inadmisibilitatea, cât şi caracterul nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul incident formulat de pârâţi este fondat, în limitele şi pentru considerentele expuse în continuare, urmând să respingă ca nefondat recursul formulat de reclamant.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin Procesul-verbal nr. x/19.03.2019 emis de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - Filiala Bihor s-a desemnat candidatul pentru funcţia de preşedinte al consiliului filialei în persoana pârâtei D., ca urmare a procesului de vot desfăşurat în perioada 14-19 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 18/482 din 18.09.2018 pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a luat act de Hotărârea Consiliului Filialei C.E.C.C.A.R. Bihor nr. 18/46 din 18.09.2018 şi a aprobat propunerea privind desemnarea pârâtei D. în funcţia de preşedinte interimar al filialei Bihor.

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, anularea procesului-verbal privind analizarea declaraţiilor de candidatură la funcţia de preşedinte al Consiliului filialei CECCAR Bihor, mandatul 2020-2024 nr. 1263/10.02.2019, iar, prin cererea adiţională completatoare, a solicitat, pe lângă petitele iniţiale, anularea Hotărârii nr. 19/509 din 19.02.2019 emisă de pârâtă şi invocând excepţia de nelegalitate a Anexei nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR în ceea ce priveşte reglementările ce vizează înfiinţarea, dizolvarea, structura, mandatele, responsabilităţile, autoritatea şi procedurile de funcţionare ale comitetului de nominalizare pentru alegerile pentru consiliile filialelor.

Prin cererea de intervenţie principală şi accesorie intervenientul B. a solicitat anularea întregii proceduri şi a actelor întocmite cu ocazia alegerilor efectuate în luna martie 2019 şi constatarea nulităţii absolute a calităţii de preşedinte exercitată de doamna C. pentru perioada 2018-2020, la zi, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 04.03.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 instanţa a calificat cererea de intervenţie formulată ca fiind una principală şi a încuviinţat-o în principiu.

Prin precizarea cererii depuse iniţial, depusă la solicitarea instanţei, intervenientul B. a arătat că înţelege să solicite anularea absolută a procesului-verbal din martie 2019 al Adunării Generale a C.E.C.C.A.R. - Filiala Bihor, constatarea nulităţii absolute a actului emis de pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România prin care a fost desemnată în anul 2018 preşedinte interimar al filialei Bihor a pârâtului, doamna C. şi nulitatea absolută a actelor semnate de aceasta în calitate de preşedinte. Intervenientul a arătat că îşi susţine cererea de intervenţie atât în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cât şi cu pârâta D..

La termenul din data de 27.05.2020 instanţa a disjuns din dosarul nr. x/2019 cererea de intervenţie principală formulată de intervenient şi a dispus formarea unui nou dosar, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă menţionată, pe rolul instanţei a fost înregistrat prezentul dosar, având nr. x/2020

Prin sentinţa recurată pronunţată în sus-menţionatul dosar, s-a admis excepţia inadmisibilităţii petitului privind anularea actelor semnate de pârâta D., invocată din oficiu şi s-a respins ca inadmisibilă cererea privind anularea actelor semnate de pârâta D. formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D.; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la capătul de cerere privind anularea Procesului-verbal nr. x/19.03.2019 emis de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - Filiala Bihor, excepţie invocată de pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi s-a respins petitul privind anularea Procesului-verbal nr. x/19.03.2019 emis de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - Filiala Bihor, formulat de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; s-a respins ca nefondată excepţia tardivităţii acţiunii invocată de pârâţi; s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de către reclamantul B. în contradictoriu cu pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D. şi a fost obligat reclamantul la plata în favoarea pârâtului Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a sumei de 5950 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Totodată, prin încheierea din 14 octombrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost unită cu fondul cauzei excepţia tardivităţii petitului 2 al cererii; a fost unită cu fondul cauzei excepţia inadmisibilităţii petitului privind anularea actelor semnate de către pârâta D. în calitate de preşedinte al CECCAR - Filiala Bihor, invocată din oficiu; s-a respins ca nefondată excepţia lipsei de interes a reclamantului, invocată de pârâta CECCAR; s-a admis excepţia decăderii reclamantului din dreptul de a-şi modifica acţiunea, invocată din oficiu; s-a admis excepţia decăderii reclamantului din dreptul de a solicita probe, invocată de către pârât şi constată că reclamantul este decăzut din dreptul de a solicita probele indicate prin cererea de completare probatoriu.

Împotriva acestor hotărâri, reclamantul B. a declarat recurs, formulând critici din perspectiva motivelor de nelegalitae prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., iar pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D. au formulat recurs incident, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, reclamantul B. a invocat şi excepţia de nelegalitate a actelor enumerate în cerere, iar, prin recursul incident, recurenţii-pârâţi au reiterat excepţia lipsei interesului petentului-recurent în formularea prezentei acţiuni şi excepţia tardivităţii formulării acţiunii.

2. Înalta Curte constată că recursul incident formulat de pârâţi este fondat.

În temeiul art. 248 C. proc. civ., care reglementează regula potrivit căreia instanţa trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, urmează să analizeze cu prioritate excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii invocată de recurenţii-pârâţi prin recursul incident, având în vedere efectul pe care admiterea excepţiei îl produce, respectiv faptul că devine inutilă analizarea celorlalte excepţii şi, implicit, a fondului cauzei.

Astfel, aminteşte instanţa de control judiciar că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

Aşadar, prin interes se înţelege folosul practic imediat pe care urmăreşte a-l obţine o persoană prin iniţierea/continuarea unui demers judiciar, fiind necesar ca acesta să fie născut şi actual (art. 33 C. proc. civ.), în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune, iar acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea/continuarea acţiunii, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii sale, iar, în măsura în care promovarea unei acţiuni nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

Totodată, pentru promovarea oricărei acţiuni judiciare, reclamantul trebuie să justifice un interes propriu, invocarea interesului public nefiind suficientă.

Astfel, contenciosul administrativ subiectiv pus la dispoziţia persoanelor fizice presupune ca drepturile sau interesele lor juridice sa fie afectate prin actul administrativ atacat sau prin refuzul nejustificat al autorităţilor administrative. Contenciosul administrativ obiectiv prin care se urmăreşte protejarea interesului public se exercită prin subiectele de sesiză expres identificate de legiuitor: Prefectul, Avocatul Poporului, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, şi nu de către persoanele fizice, indiferent de nivelul lor de implicare civică. Acest principiu este consacrat expres de mai recentul articol introdus, art. 81 din Legea nr. 554/2004 care condiţionează orice acţiune în contencios administrativ de încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat.

Or, în speţă, recurentul-reclamant nu justifică nici un astfel de interes privat, întrucât acesta nu a candidat la alegerile organizate pentru conducerea filialei CECCAR Bihor nici în anul 2017 şi nici la cele organizate în anul 2018 şi în 2019.

Simpla calitate de membru al CECCAR nu se constituie într-un interes legitim care să poată fundamenta contestarea numirii pârâtei în calitatea de preşedinte interimar sau alegerile organizate la nivelul filialei Bihor. Intervenientul trebuie să invoce şi să probeze interesul său subiectiv legitim, în lipsa căruia nu are interesul în a formula prezenta cerere.

Prin urmare, reclamantul nu dovedeşte un interes determinat, legitim, personal, născut si actual, respectiv un folos efectiv, practic si imediat pentru admiterea cererii sale, în sensul art. 32, art. 33 si art. 40 C. proc. civ., îndeplinirea unei cerinţe sine qua non, cum este interesul trebuind a fi invocată, apreciată si dovedită în concret.

În plus, în condiţiile în care persoana care a fost aleasă în această funcţie şi invalidată ulterior, a formulat acţiune şi a renunţat la judecată, nu poate o altă persoană să întreprindă un astfel de demers şi nu se poate pretinde vătămarea altei persoane şi efectuarea demersurilor pe care însăşi persoana vătămată nu a înţeles să le mai urmeze.

O interpretare în sens contrar ar putea conduce la validarea în funcţia de conducere a unei persoane care nu a efectuat demersuri în acest sens.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că soluţia pronunţată de instanţa de fond se impune a fi reformată în sensul admiterii excepţiei lipsei de interes şi a respingerii acţiunii ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes, urmând să fie menţinute în rest dispoziţiile hotărârilor recurate.

3. În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-reclamant, Înalta Curte constată că aceasta priveşte următoarele acte:

- Hotărârea nr. 17/79 din 08.04.2017 a Conferinţei Naţionale a CECCAR şi partial a Raportului Direcţiei juridice nr. x/03.04.2017 privind modul de organizare şi desfăşurare a Adunării generale la filiale în perioada 19-31.03.2017, ce, în opinia recurentului-reclamant, nu prevedea niciun motiv de invalidare a alegerilor de la filiala Bihor,

- Hotărârea Consiliului Superior CECCAR nr. 18/482 din 18.09.2018 prin care era aleasa preşedinte interimar la filiala Bihor dna C. şi Hotărârea Consiliului Filialei CECCAR Bihor nr. 18/46 din 18.09.2018, prin care se propunea ca dna C. sa fie preşedinte interimar al filialei,

- Procesul-verbal nr. x/16.03.2019 al filialei CECCAR Bihor prin care a fost aleasa preşedinte in mod nelegal dna C., care apare ca fiind nelegal în condiţiile în care există un preşedinte ales din martie 2017 în persoana dlui E., conform principiului frauda corupe totul.

Instanţa de control judiciar aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu ori la cererea părţii interesate."

Astfel, în raport de aceste dispoziţii, ca instanţă de contencios administrativ, Înalta Curte are de verificat concordanţa actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea cărora a fost emis, ţinând seama de principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că excepţia de nelegalitate invocată de reclamant şi motivele invocate în susţinerea acesteia privesc chestiuni de fond.

Or, în raport de soluţia de admitere a excepţiei lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii, excepţia de nelegalitate putea fi relevantă doar cu privire la soluţionarea pe fond a cauzei, această excepţie urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

3. Referitor la recursul formulat de recurentul-reclamant, Înalta Curte constată că argumentele invocate prin memoriul de recurs privesc încălcarea normelor de procedură, care, în opinia recurentului, atrag sancţiunea nulităţii, faptul că hotărârea conţine motive contradictorii, precum şi că a fost dată cu greşita aplicare şi interpretare a legii, astfel, că excepţia nulităţii recursului invocată de recurenţii-pârâţi urmează să fie respinsă, aspectele antereferite circumscriindu-se motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază însă că nu se mai impune analizarea recursului formulat de recurentul-reclamantului, în condiţiile admiterii excepţiei lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii şi a efectului produs de această soluţie, având în vedere că argumentele invocate prin memoriul de recurs privesc chestiuni de fond.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., care prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte urmează să oblige recurentul-reclamant la plata către recurentul-pârât Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la plata cheltuielilor de judecată în cuantm de 8330 RON, conform dovezilor de la dosar.

5. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul incident formulat de pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D., va casa în parte încheierea din data de 14 octombrie 2020 şi sentinţa nr. 133/CA/2020 şi, rejudecând, va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge acţiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes, va menţine în rest dispoziţiile hotărârilor recurate; va respinge excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr. 17/79 din 08.04.2017 a Conferinţei Naţionale a CECCAR şi partial a Raportului Direcţiei juridice nr. x/03.04.2017 privind modul de organizare şi desfăşurare a Adunării generale la filiale în perioada 19-31.03.2017, a Hotărârii Consiliului Superior CECCAR nr. 18/482 din 18.09.2018, a Hotărârii Consiliului Filialei CECCAR Bihor nr. 18/46 din 18.09.2018 şi a Procesului-verbal nr. x/16.03.2019 al filialei CECCAR Bihor, ca inadmisibilă; va respinge excepţia nulităţii recursului formulat de reclamant invocată de recurentii-pârâti; va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat; va obliga recurentul-reclamant la plata către recurentul-pârât Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la plata sumei de 8330 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul incident formulat de pârâţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi D. împotriva sentinţei nr. 133/CA/2020 din 9 decembrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a încheierii din 14 octombrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2020.

Casează în parte încheierea din data de 14 octombrie 2020 şi sentinţa nr. 133/CA/2020 şi, rejudecând:

Admite excepţia lipsei de interes şi respinge acţiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.

Menţine în rest dispoziţiile hotărârilor recurate.

Respinge excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr. 17/79 din 08.04.2017 a Conferinţei Naţionale a CECCAR şi partial a Raportului Direcţiei juridice nr. x/03.04.2017 privind modul de organizare şi desfăşurare a Adunării generale la filiale în perioada 19-31.03.2017, a Hotărârii Consiliului Superior CECCAR nr. 18/482 din 18.09.2018, a Hotărârii Consiliului Filialei CECCAR Bihor nr. 18/46 din 18.09.2018 şi a Procesului-verbal nr. x/16.03.2019 al filialei CECCAR Bihor, ca inadmisibilă.

Respinge excepţia nulităţii recursului formulat de reclamant invocată de recurentii-pârâti.

Respinge recursul formulat de reclamantul B. împotriva sentinţei nr. 133/CA/2020 din 9 decembrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi încheierii din 14 octombrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2020, ca nefondat.

Obligă recurentul-reclamant la plata către recurentul-pârât Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la plata sumei de 8330 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.