Jurisdictional conflict over clerk's salary dispute: exclusion from public service rules and application of Law No. 554/2004 central authority criteria

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Argeş:

- obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului privind aprobarea modificării statului de funcţii al Judecătoriei Piteşti, în sensul transformării postului pe care îl ocupă în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare, începând cu data de 27.10.2020;

- obligarea Curţii de Apel Piteşti la emiterea deciziei de încadrare pe postul de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 27.10.2020;

- repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor constând în plata diferenţei dintre suma care i s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să i se plătească, începând cu data de 27.10.2020, prin luarea în considerare a funcţiei de grefier-arhivar cu studii superioare;

- actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie şi aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să îmi fie achitate (datele la care s-au efectuat plăţile salariilor pentru activitatea desfăşurată începând cu data de 27.10.2020) până la plata efectivă a sumelor solicitate.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 7 din 10 ianuarie 2022, Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reţinând că sunt incidente prevederile art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, întrucât reclamanta face parte din categoria personalului salarizat potrivit art. 1 Cap. 8 din Anexa V a Legii 153/2017, respectiv din cadrul personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti.

2.2. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 639 din 23 martie 2022, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de reclamantă prin notele scrise formulate, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că, întrucât raportul juridic dedus judecăţii priveşte raporturile de serviciu ale funcţiei publice, în cauză sunt incidente prevederile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care stabilesc, în favoarea tribunalelor, competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local.

Or, legiuitorul a prevăzut competenţa materială şi teritorială exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal doar în cazul litigiilor având ca obiect plângerile formulate de personalul vizat, împotriva hotărârilor prin care se soluţionează contestaţia împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, în cauză reclamanta nu a formulat o astfel de plângere.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecăţii vizează obligarea autorităţilor publice pârâte la emiterea ordinului privind aprobarea modificării statului de funcţii al Judecătoriei Piteşti, în sensul transformării postului pe care îl ocupă în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare, respectiv la emiterea unei decizii de încadrare a reclamantei în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare şi la repararea prejudiciului produs, cu actualizarea sumelor astfel stabilite.

Se reţine că, la data de 26.10.2020, Curtea de Apel Piteşti a organizat un examen, în condiţiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, iar reclamanta, invocând promovarea acestui examen înrucât sunt îndeplinite condiţiile art. 28 alin. (1) şi art. 291 din Hotârărea C.S.M. nr. 181/2007, a solicitat numirea sa în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare în cadrul Judecătoriei Piteşti, în raport cu dispoziţiile art. 41 comborate cu cele ale art. 29 şi art. 39 din Hotârărea C.S.M. nr. 187/2007.

În cauză, este de menţionat că reclamanta face parte din categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, însă nu sunt incidente prevederile art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, întrucât nu este în discuţie o plângere formulată împotriva hotărârilor prin care se soluţionează contestaţia împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, şi nu este vorba nici despre un raport de serviciu al unui funcţionar public, având în vedere categoria profesională din care face parte reclamanta, care are statut separat de cel al funcţionarilor publici (Legea 188/1999) reglementat de Legea nr. 567/2004.

Prezentul demers judiciar priveşte cenzurarea refuzului nejustificat al autorităţilor pârâte de a emite acte administrative, prin care să fie valorificat examenul de promovare susţinut de reclamantă, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ este definit ca fiind "activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim."

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată, în raport cu obiectul cererii deduse judecăţii, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, care prevăd:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Pentru stabilirea competenţei materiale, prevederile menţionate instituie două criterii, respectiv criteriul poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice şi criteriul valoric, astfel cum s-a reţinut, cu caracter unitar, în jurisprudenţa Înaltei Curţi.

În cauză, este relevant criteriul rangului autorităţii publice, având în vedere că se invocă refuzul nejustificat al pârâţilor de a valorifica examenul de promovare susţinut de reclamantă şi obligarea autorităţilor la emiterea unor acte administrative, respectiv se solicită, în principal, obligarea Ministerului Justiţiei (autoritate publică centrală) la emiterea unui ordin privind modificarea statului de funcţii al Judecătoriei Piteşti, conform art. 135 din Legea nr. 304/2004, şi, în consecinţă, obligarea Curţii de Apel Piteşti la emiterea unei decizii de încadrare a reclamantei în funcţia astfel transformată.

Prin urmare, în raport cu prevederile legale menţionate, competenţa materială de soluţionare a cauzei revine, aşadar, în primă instanţă, Curţii de Apel Piteşti, în a cărei circumscripţie domiciliază şi reclamanta, fiind incidente, totodată, sub aspectul competenţei teritoriale, prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Piteşti

şi Tribunalul Argeş, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.