Reduction of financial correction for public procurement procedural breaches: ISO certification justification, clarification obligations, and evaluation deadline.

Şedinţa publică din data de 13 ianuarie 2021

Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a solicitat suspendarea executării Notei de constatarea a neregulilor nr. 2410/2017, anularea acesteia, precum şi a Deciziei nr. 801/2017.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1713 din 05 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

A anulat în parte Decizia nr. 801/31.05.2017 şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului de convergenţă nr. 2410/27.03.2017, în sensul că a redus valoarea corecţiei financiare de la 10% la 5%.

A admis în parte cererea de suspendare a executării, respectiv pentru suma de 3.651,63 RON.

A respins în rest acţiunea.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotârâri, a declarat recurs reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Referitor la recursul formulat împotriva soluţiei date cererii de suspendare, recurenta reclamantă a arătat că, în calitate de agenţie de finanţare a cercetării, similar cu agenţii internaţionale de prestigiu, organizează competiţii şi ulterior monitorizează implementarea proiectelor acceptate la finanţare. Prin programele din PNCDI III coordonate, gestionează aproximativ 22% din fondurile publice alocate activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Recurenta a apreciat că, raportat la modul de finanţare şi competenţele sale, lipsa unei suspendări a actului de creanţă contestat ar fi de natură să conducă la imposibilitatea punerii în aplicare a prevederilor legale specifice activităţii A., împrejurare ce se încadrează în noţiunea de argumente "bine justificate".

Totodată, recurenta a considerat că şi condiţia existenţei pagubei iminente este îndeplinită în cauză, întrucât modul de finanţare a instituţiei reclamante este cel de tip finanţat de la bugetul de stat, în mod direct şi/sau prin fonduri atrase, recurenta fiind o instituţie publică care nu realizează profit. Prin urmare, orice sumă pe care recurenta ar putea fi obligată să o achite fără o hotărâre judecatoareasca definitivă, ar genera în mod automat periclitarea activităţii instituţiei şi implicit ar atrage alte sancţiuni legale şi financiare ce ar putea fi dispuse de alte instituţii abilitate ale statului, fapt ce ar periclita, în cele din urmă un întreg sistem de administrare şi finanţare a domeniului cercetării la nivel naţional.

Pe fondul cauzei, recurenta reclamantă a susţinut că deficienţele constatate la procedura de achiziţie publică privind acordul cadru nr. 35 din 03.08.2012 sunt tendenţioase şi nefondate.

Cu privire la cerinţa ISO, recurenta a arătat că documentaţia de atribuire a fost verificată de către ANRMAP, fiind respinsă de 4 ori (respectiv Fişa de date nr. x respinsă în data de 29.02.2012, Fişa de date nr. x respinsă în data de 19.03.2012, Fişa de date nr. x respinsă în data de 11.04.2012, Fişa de date nr. x respinsă în data de 03.05.2012), iar ANRMAP a avut observaţii/completări privind Nota justificativa privind cerinţele minime de calificare şi selecţie nr. 35 din 16.01.2012, dar la nicio respingere nu a avut în vedere includerea justificării certificatului ISO 9001 în cadrul notei, deoarece, potrivit art. 8 din H.G. nr. 925/2006, se elaborează o notă justificativă atunci când se impun cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) O.U.G. nr. 34/2006 situaţia economică şi financiară şi lit. d) capacitatea tehnică şi/sau profesională. Or, nota justificativă privind cerinţele minime de calificare şi selecţie nr. 35 din 16.01.2012 cuprinde toate aceste informaţii.

Solicitarea privind standardele de asigurare a calităţii se regăsesc la art. 176 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru care însă nu exista obligativitatea de a fi menţionate în Nota justificativă privind cerinţele minime de calificare şi selecţie.

Mai mult, conform principiului transparenţei, toate cerinţele minime de calificare şi selecţie au fost precizate în cadrul Documentaţia de atribuire nr. 38 din 21.01.2012, precum şi în cadrul anunţului de participare. La capitolul Standarde de asigurare a calităţii se menţionează cerinţa privind prezentarea certificatului ISO 9001 sau echivalent, recurenta urmărind să minimalizeze riscul de a achiziţiona servicii slab calitative.

Chiar şi prima instanţă a înteles faptul că nu este o cauză gravă, nefiind produs vreun prejudiciu, introducerea cerinţei ISO 9001. La fel nici ANRMAP nu au avut obiecţiuni cu privire la cerinţă, în condiţiile în care este vorba despre o obligaţie a fiecărei agenţii care comercializează bile, să deţină acest certificat.

În ceea ce priveşte răspunsurile la clarificări, răspunsurile ofertanţilor B. şi C. S.R.L. la solicitările de clarificare sunt înregistrate la sediul A., iar numerele de înregistrare au fost scrise pe plic. Recurenta a ataşat dovezi în acest sens.

Referitor la oferta tehnică C., modelul de Acord-cadru a fost prezentat în anunţul de participare, iar ofertanţii, prin depunerea ofertei şi participarea la procedură, şi-au însuşit şi acceptat toate condiţiile autorităţii contractante inclusiv formatul Acordului-Cadru.

Procedura de atribuire servicii transport aerian a fost selectată în vederea verificării aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică de către Ministerul Finanţelor Publice - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice în baza Deciziei de verificare nr. 926/135357/10.12.2012.

Observatorii UCVAP desemnaţi prin decizia de verificare au fost prezenţi la şedinţa de deschidere a ofertelor, la toate şedinţele de evaluare, precum şi la şedinţa privind întocmirea raportului procedurii. În cazul în care legislaţia ar fi fost încălcată de către membrii comisiei de evaluare, observatorii UCVAP ar fi menţionat aceste aspecte în procesele-verbale de evaluare şi în raportul procedurii, însă toate documentele precizate sunt semnate cu menţiunea "Fără observaţii, cu privire la respectarea aspectelor procedurale".

Prin urmare, în mod greşit a reţinut instanţa de fond că din probele depuse lipsesc documente din caietul de sarcini.

Cu privire la oferta D., recurenta a arătat că în urma etapei de licitaţie electronică, toţi ofertanţii au prezentat un preţ (taxa de serviciu) 0.01 RON, fără TVA.

Potrivit Fişei de date cap. II 1.4. Informaţii privind acordul- cadru - Acord-cadru cu 3 agenţi economici şi cap. IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare, în cazul în care, după finalizarea etapei de licitaţie electronică vor exista preţuri egale, Autoritatea contractantă va solicita operatorilor economici în cauză, noi propuneri financiare, care se vor depune în plic închis, la sediul acesteia.

Comisia de evaluare a transmis solicitarea privind reluarea competiţiei, această reluare fiind doar o formalitate, deoarece 0,01 RON este cel mai mic preţ posibil.

Ofertanţii E. S.R.L., C. S.R.L. si B. S.R.L. au răspuns solicitării de reofertare indicând acelaşi preţ prezentat în etapa finală de licitaţie electronică, respectiv preţul (taxa de serviciu de 0,01 RON, fără TVA). D. a prezentat un preţ de 0.001 RON.

Această eroare este inclusă în cadrul viciilor de formă în sensul art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006.

Informaţia privind preţul pentru taxa de serviciu este susţinută în mod neechivoc şi de alte documente prezentate de ofertant, respectiv etapa finală de licitaţie electronică, unde preţul ofertat de D. S.R.L. este de 0,01 RON, fără TVA.

Comisia de evaluare nu a creat niciun avantaj, având în vedere că, în urma raportului de atribuire, A. a încheiat acordul-cadru cu toţi ofertanţii, care au beneficiat de un sistem concurenţial, corect şi transparent pentru procedurile de reofertare, contractul subsecvent urmând a fi încheiat cu operatorul economic raportat la preţul cel mai scăzut al valorii totale al biletelor solicitate în invitaţia de participare la reofertare, şi nu doar la valoarea Taxei de Serviciu.

Recurenta a precizat că procedura de atribuire servicii transport aerian a fost selectată în vederea verificării aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică de către Ministerul Finanţelor Publice - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice în baza Deciziei de verificare nr. 926/135357/10.12.2012.

În final, referitor la depăşirea perioadei de evaluare, recurenta reclamantă a arătat că termenul între data deschiderii ofertelor, respectiv 21.06.2012, şi data întocmirii Raportului procedurii de către comisia de evaluare, adică data stabilirii ofertelor câştigătoare, respectiv 04.07.2012, este de 14 zile. Raportul procedurii (în care se precizează data întocmirii: 04.07.2012) semnat şi asumat de către comisia de evaluare a fost transmis spre aprobare către Directorul General UCVAP şi, ulterior, către Directorul General A.. În urma aprobărilor şi obţinerii semnăturilor, s-au transmis comunicările rezultatului către ofertanţi.

Prin urmare, perioada evaluării ofertelor în cadrul procedurii de atribuire servicii de transport aerian este de 14 zile, iar termenul de 20 zile prevăzut de art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 nu a fost depăşit.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu privire la recursul formulat împotriva soluţiei date cererii de suspendare, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, hotărârea prin care se pronunţă suspendarea poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că hotărârea atacată a fost comunicată reclamantei Unitatea executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării la data de 11 septembrie 2018, iar recursul a fost declarat la data de 25 septembrie 2018, când cererea de recurs a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, deşi, conform dispoziţiilor citate, termenul în care legea permitea exercitarea căii de atac s-a împlinit la data de 17 septembrie 2018.

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 din C. proc. civ.:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Cum în cauză recurenta reclamantă Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac, se va constata că recursul declarat de aceasta împotriva soluţiei privind suspendarea actului contestat este tardiv formulat, cu depăşirea termenului legal instituit de dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, şi se va respinge ca atare.

Referitor la recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva sentinţei civile nr. 1713 din 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu privire la soluţia dată acţiunii în anulare, Înalta Curte reţine că între Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", în calitate de ordonator de credite, şi reclamanta Unitatea executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanţare nr. x, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului intitulat "Pregătiţi pentru a inova, pregătiţi pentru a răspunde mai bine nevoilor locale. Calitate şi diversitate a universităţilor din România".

În executarea acestui proiect, reclamanta a derulat o procedură de achiziţie prin licitaţie deschisă prin acord cadru cu fază finală de licitaţie electronică offline, în vederea achiziţionării de servicii de transport aerian de pasageri (rezervarea şi emiterea de bilete pentru destinaţii interne şi internaţionale), fiind încheiat la data de 03.08.2012 Acordul - cadru nr. 35 cu S.C. D. S.R.L., S.C. C. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L.

În urma verificării suspiciunii de fraudă şi a documentelor aferente contractului de finanţare nerambursabilă, a fost întocmită Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare stabilindu-se în sarcina reclamantei un debit de 7.157,21 RON, pentru următoarele deficienţe:

- în documentaţia de atribuire - fişa de date nr. 38/21.01.2012, s-a solicitat ISO 9001 sau echivalent, iar în Nota justificativă privind stabilirea criteriilor de calificare nr. 35/16.01.2012, nu se face nicio referire la cerinţele ISO;

- solicitările de clarificări transmise de S.C. B. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012 şi de S.C. C. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012 nu au fost înregistrate la sediul beneficiarului (nu au număr şi dată de înregistrare), astfel că nu se poate verifica dacă s-au transmis în perioada precizată de comisia de evaluare;

- conform evidenţelor din procesul-verbal de evaluare nr. x, oferta tehnică depusă, a operatorului economic S.C. C. S.R.L. nu face nicio referire la cap. III "Informaţii privind propunerile financiare şi criteriul de atribuire" şi cap. IV "Metodologia de lucru pentru atribuirea contractelor subsecvente"; se constată faptul că oferta tehnică a operatorului nu răspunde cerinţelor exprese ale caietului de sarcini; comisia de evaluare nu a solicitat clarificări în acest sens operatorului economic; ofertă potenţial neconformă;

- ofertantul S.C. D. S.R.L. ca răspuns la invitaţia de ofertare a preţului, indică preţul (taxa de serviciu) de 0,001 menţionarea în litere "zero virgulă zero zero RON", fapt ce contravine fişei de date:

"Taxa de serviciu nu poate fi 0"; având în vedere că valoarea acestei taxe ofertate nu este reală, neexistând posibilitatea facturării unui preţ cu mai mult de două zecimale, comisia de evaluare avea posibilitatea solicitării de clarificări; solicitarea de clarificări nu a fost făcută şi oferta operatorului economic nu a fost descalificată, aşa cum prevedea cerinţa eliminatorie din documentaţie, astfel că prin încheierea contractului cu ofertantul a cărui ofertă era potenţial inacceptabilă, se consideră că a fost aplicat un tratament preferenţial acelui ofertant;

- a fost depăşit numărul de 20 de zile pentru evaluare, fără ca în dosarul de achiziţie să se regăsească nota de prelungire a perioadei de evaluare; în termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse; doar în cazuri temeinic justificate autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare.

Urmare a respingerii contestaţiei formulate împotriva notei de constatare a neregulilor, instituţia reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu soluţionarea cererii de anulare a actelor administrative prin care s-a stabilit şi menţinut debitul de 7.157,21 RON.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamantei, apreciind că neregulile constatate în cauză nu au o gravitate accentuată, relevantă în acest sens fiind (fără a avea caracter exonerator) şi împrejurarea că ANRMAP a aprobat conţinutul documentaţiei de atribuire, motiv pentru care a procedat la reducerea valorii corecţiei financiare de la 10/% la 5/%.

Prin recursul formulat împotriva acestei soluţii pronunţate de prima instanţă, recurenta reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., însă a expus critici care se încadrează în ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., motiv pentru care sentinţa atacată va fi analizată numai din perspectiva acestui din urmă motiv de casare.

Referitor la omisiunea de a întocmi o notă justificativă pentru instituirea unei cerinţe minime de calificare şi selecţie, recurenta a susţinut că documentaţia de atribuire a fost verificată de ANRMAP, care nu a avut obiecţiuni cu privire la introducerea cerinţei privind existenţa certificatului ISO 9001, în condiţiile în care solicitarea privind standarde de asigurare a calităţii se regăsesc la art. 176 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006, astfel că nu există obligaţia de a fi menţionate în Nota justificativă privind cerinţele minime de calificare şi selecţie. De asemenea, cerinţa privind prezentarea certificatului ISO 9001 sau echivalent a fost menţionată în documentaţia de atribuire, fiind respectat principiul transparenţei.

Instanţa de recurs constată că susţinerile recurentei privind existenţa girului ANRMAP, ca element exonerator, sunt contrazise de dispoziţiile art. 344 alin. (2) din H.G. nr. 457/2008 potivit cărora activitatea autorităţii de management nu e condiţionată sub aspectul stabilirii corecţiilor financiare de concluziile la care au ajuns ANRMAP şi UCVAP în exercitarea atribuţiilor reglementate de art. 342 din H.G. nr. 457/2008 raportat la art. 49 din O.U.G. nr. 34/2004, respectiv de art. 343 din H.G. nr. 457/2008.

Cu toate acestea, prima instanţă în mod corect a reţinut faptul că ANRMAP a aprobat conţinutul documentaţiei de atribuire, împrejurare de natură a cirscumstanţia gravitatea faptelor reţinute în sarcina reclamantei, cu consecinţa reducerii valorii corecţiei financiare de la 10/% la 5/%.

Nefondate sunt şi susţinerile recurentei cu privire la inexistenţa obligaţiei de a întocmi o Notă justificativă întrucât cerinţa privind standardele calităţii se regăseşte în enumerarea de la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006.

Contrar susţinerilor recurentei, prin introducerea cerinţei referitoare la deţinerea de către potenţialii ofertanţi a unui certificat ISO 9001, autoritatea contractantă a instituit un criteriu de calificare, în sensul art. 176 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, "Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei."

Împrejurarea că recurenta reclamantă a menţionat în documentaţia de atribuire cerinţa posedării de către potenţialii ofertanţi a certificatului ISO 9001, cu respectarea principiului transparenţei, nu poate conduce la concluzia nerespectării prevederilor legale anterior citate, astfel că în situaţia concretă din speţă era necesară întocmirea unei note justificative.

Nu pot fi primite nici criticile referitoare la omisiunea de a înregistra cu număr şi dată la sediul beneficiarului solicitările de clarificări transmise de S.C. B. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012 şi de S.C. C. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012. Verificând actele depuse la dosarul de fond, instanţa de control judiciar constată că în mod corect prima instanţă a reţinut lipsa copiilor plicurilor pe care reclamanta a susţinut că le-a ataşat cererii de chemare în judecată, pentru a demonstra că solicitările de clarificări au fost înregistrate la sediul A..

În ceea ce priveşte omisiunea autorităţii contractante de a solicita clarificări cu privire la oferta tehnică depusă de operatorul economic S.C. C. S.R.L., recurenta reclamantă a suţinut că prin depunerea ofertei şi participarea la procedură, toţi ofertanţii şi-au însuşit şi acceptat toate condiţiile autorităţii contractante, inclusiv formatul acordului cadru. Totodată, observatorii UCVAP desemnaţi să participe la procedură nu au semnalat existenţa vreunei nereguli.

Instanţa de recurs constată, aşa cum în mod corect a reţinut şi judecătorul fondului, că participarea la procedura de achiziţie nu are semnificaţia unei acceptări tacite sau a întrunirii condiţiilor din caietul de sarcini.

În condiţiile în care din oferta S.C. C. S.R.L. lipsesc referiri la capitole întregi din caietul de sarcini, recurenta reclamantă trebuia să solicite clarificări, obligaţie ce decurge din interpretarea art. 36 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 potrivit căruia "Pe parcursul analizării şi verificării documentelor prezentate de ofertanţi, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceştia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă, sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate."

În continuare, Înalta Curte constată omisiunea autorităţii contractante de a solicita clarificări cu privire la oferta tehnică depusă de operatorul economic S.C. D. S.R.L., în condiţiile în care acesta a indicat preţul (taxa de serviciu) de 0,001 RON.

Contrar susţinerilor recurentei, nu este vorba de o simplă eroare materială în sensul art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, întrucât nu există informaţii anterioare în documentaţia de atribuire, prin raportare la care să se stabilească caracterul eronat al preţului de 0,001 RON.

Potrivit art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006 "viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire".

Or, recurenta nu invocă informaţii preexistente în documentaţia de atribuire, ci informaţii depuse ulterior, indicând ca element de referinţă preţul propus în etapa finală de licitaţie electronică.

Susţinerea recurentei în sensul că nu s-a creat niciun avantaj ofertantului D. S.R.L. în raport cu ceilalţi participanţi la procedură nu poate acoperi omisiunea autorităţii contractante de a solicita clarificări, întrucât acest aspect se verifică după solicitarea de clarificări în vederea stabilirii caracterului de eroare materială.

Recurenta a invocat şi faptul că reprezentanţii UCVAP desemnaţi să participe la procedură nu au semnalat existenţa vreunei nereguli referitor omisiunea autorităţii contractante de a solicita clarificări cu privire la ofertele tehnice depuse de operatorii economici S.C. D. S.R.L şi S.C. C. S.R.L. Aceste apărări nu pot fi primite, întrucât, aşa cum s-a arătat anterior, activitatea autorităţii de management nu e condiţionată sub aspectul stabilirii corecţiilor financiare de concluziile la care au ajuns reprezentanţii UCVAP în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.

În sfârşit, în mod corect a reţinut judecătorul fondului depăşirea numărului de 20 de zile pentru evaluare, fără ca în dosarul de achiziţie să se regăsească nota de prelungire a perioadei de evaluare.

Dispoziţiile art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevăd că "În termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse."

Totodată, conform art. 206 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, "Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa operatorii economici implicaţi în procedura de atribuire despre deciziile referitoare la rezultatul selecţiei, la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică sau de încheiere a acordului-cadru, la admiterea într-un sistem de achiziţie dinamic, la rezultatul concursului de soluţii ori, după caz, la anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri, în scris şi cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora, înăuntrul termenului prevăzut la art. 200."

Recurenta a susţinut că a fost respectat termenul prevăzute de lege pentru evaluarea ofertelor, întrucât între data deschiderii ofertelor, 21.06.2012, şi data întocmirii raportului procedurii de către comisia de evaluare, 04.07.2012, au trecut 14 zile, nefiind depăşit termenul de 20 de zile.

Prin raportare la prevederile art. 200 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 206 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, instanţa de recurs reţine că desemnarea ofertantului câştigător implică şi comunicarea rezultatului procedurii, demers pe care însă recurenta reclamantă nu l-a îndeplinit în termenul de 20 de zile.

Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

5. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca fiind tardiv recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva soluţiei pronunţate cu privire la cererea de suspendare şi ca nefondat recursul formulat de aceeaşi reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 1713 din 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia dată acţiunii în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca fiind tardiv recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva soluţiei pronunţate cu privire la cererea de suspendare.

Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva sentinţei civile nr. 1713 din 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia dată acţiunii în anulare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 ianuarie 2021.