Local councilor's incompatibility report annulled; management contract not an employment contract
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the claimant's appeal, reversed the lower court's decision, and annulled the National Integrity Agency's evaluation report, thereby ruling in favor of the claimant. The dispute concerned a local councilor who was found to be in a state of incompatibility under Article 88(1)(c) of Law No. 161/2003 for simultaneously holding the position of local councilor and a director (manager) under a management contract at a cultural center. The Court held that a management contract governed by O.U.G. No. 189/2008, as amended by O.U.G. No. 68/2013, is not equivalent to an individual employment contract, and since the manager is expressly not a public servant or an employee with an individual labor contract, the incompatibility provision—being of strict interpretation—does not apply. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 C. proc. civ, art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 189/2008, art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 189/2008, art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, art. 496 din C. proc. civ, art. 488 pct. 8 C. proc. civ; Local councilor's incompatibility report annulled; management contract not an employment contract: În mod greşit, s-a respins acţiunea ca neîntemeiată, în persoana reclamantului nefiind întrunite condiţiile pentru reţinerea cazului de incompatibilitate reglementat de dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea 161/2003.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Sesizarea instanţei de fond
Prin Raportul de evaluare nr. x/2 august 2018, s-a constatat că reclamantul a încălcat dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c), cap. III, Titlul IV al Legii nr. 161/2003, prin exercitarea simultan, în perioada 24.06.2012 - 26.10.2016, a funcţiei de consilier local în cadrul Consiliului local al Comunei Vetrişoaia cu cea de referent (director), angajat cu contract individual de muncă în cadrul Căminului Cultural Vetrişoaia.
Prin acţiunea promovată, reclamantul A. a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/2 august 2018.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 144 din 21 noiembrie 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs reclamantul A. întemeiat pe art. 488, alin. (1), pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare admiterea acţiunii şi anularea Raportului de evaluare.
În motivarea căii de atac exercitate recurentul a reţinut următoarele:
În mod greşit, s-a respins acţiunea ca neîntemeiată, în persoana reclamantului nefiind întrunite condiţiile pentru reţinerea cazului de incompatibilitate reglementat de dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea 161/2003.
Apreciază recurentul că judecătorul fondului a greşit atunci când a asimilat contractul de management contractului individual de muncă, extinzând în mod nepermis cazurile de incompatibilitate reglementate de dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea 161/2003, ceea ce conduce la nelegalitatea hotărârii pronunţate.
Precizează recurentul că nu poate fi primită aserţiunea judecătorului fondului potrivit căreia contractul de management încheiat de către reclamant cu Primarul Comunei Vetrişoaia dă naştere unui raport de muncă având în vedere tocmai dispoziţiile art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 189/2008, potrivit cărora " contractul încheiat pe durată determinată între ordonatorul principal de credite şi manager prin care managerul se obligă în schimbul unei remuneraţii să asigure conducerea şi buna administrare a activităţii instituţiei publice de cultură în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă " întrucât, legiuitorul, redefinind noţiunea de manager prin O.U.G. nr. 68/2013, precizează în mod expres că acesta " nu este funcţionar public, nu este angajat cu contract individual de muncă şi nu are statut de funcţie de autoritate publică " (art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 189/2008).
Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
În cauza de faţă, prin hotărârea pronunţată, Curtea de Apel laşi a respins acţiunea reclamantului, invocând în principal următoarele argumente: situatia premisă avută în vedere de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cap.lll Titlul IV are la bază relaţia de subordonare existentă între Consiliul Local din care face parte în calitate de ales şi unitatea de cultură pe care reclamantul o conduce în calitate de director în baza contractului de management; contractul de management încheiat de către reclamant cu Primarul comunei dă naştere unui raport de muncă, în acest sens fiind definiţia legală dată contractului de management prin art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 189/2008, iar din punct de vedere organizatoric, instituţia de cultură Căminul Cultural Vetrişoaia reprezintă un serviciu public înfiinţat în subordinea Consiliului Local Vetrişoaia, conform HCL nr. 22/06.12.2012, HCL nr. 9/14.12.2013, HCL nr. 26/05.09.2013, HCL. nr. 3/21.01.2014; şi fisa postului, retine judecătorul fondului, arată că reclamantul se află într-o relaţie de subordonare faţă de Consiliul Local al Comunei Vetrişoaia.
Instanţa de control judiciar reţine că, dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, aplicabile în cauza de faţă, sunt de strictă interpretare, astfel că judecătorul fondului a greşit atunci când a asimilat contractul de management contractului individual de muncă, extinzând cazurile de incompatibilitate reglementate de dispoziţiile anterior menţionate, ceea ce conduce la nelegalitatea hotărârii pronunţate.
De asemenea, nu poate fi primită aserţiunea judecătorului fondului potrivit căreia contractul de management încheiat de către reclamant cu Primarul Comunei Vetrisoaia dă naştere unui raport de muncă, având în vedere dispoziţiile art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 189/2008, potrivit cărora contractul încheiat pe durată determinată între ordonatorul principal de credite şi manager prin care managerul se obligă în schimbul unei remuneraţii să asigure conducerea şi buna administrare a activităţii instituţiei publice de cultură în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, întrucât, legiuitorul, redefinind noţiunea de manager prin O.U.G. nr. 68/2013, precizează în mod expres că acesta " nu este funcţionar public, nu este angajat cu contract individual de muncă şi nu are statut de funcţie de autoritate publică (art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 189/2008).
Relaţia de subordonare a angajatului faţă de angajator, specifică contractului individual de muncă, nu se regăseşte în cazul contractului de management al cărui regim juridic este total diferit de cel al contractului individual de muncă, dovadă fiind şi reglementarea distinctă prin O.U.G. nr. 189/2008 .
Prin dispoziţiile prevăzute de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea 161/2003 se statuează în mod expres că funcţia de consilier local este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv, Contractul de management, din care decurge calitatea de manager a recurentului-reclamant, nu poate fi asimilat contractului individual de muncă, cu atât mai mult cu cât legiuitorul, prin art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 189/2008, statuează în mod expres că " managerul nu este angajat cu contract individual de muncă şi nu are statut de funcţie de autoritate publică.
Pe cale de consecinţă, concluzia la care ajunge judecătorul fondului în sensul asimilării contractului de management celui de muncă, reprezintă expresia unei interpretări eronate a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea 161/2003.
Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.., va admite recursul declarat de recurentul - reclamant A. şi, casând sentinţa atacată, va admite acţiunea şi va anula Raportul de evaluare nr. 26353/G/II 2.08.2018, emis de A.N.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei nr. 144 din 21 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, admite acţiunea.
Anulează Raportul de evaluare nr. x/2 august 2018, emis de A.N.I.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2021.