COVID-19 alert-state extension annulment vacated; Ministry’s intervention admitted and case remanded

Şedinţa publică din data de 24 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea inregistrată pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a IX-a in data de 08.01.2021, reclamantul A. a chemat în judecâtă pe pârâţii Guvernul României şi Comitetul National pentru Situaţii de Urgentă, solicitând anularea Hotărârii de Guvern nr. 1065/11.12.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul oficial nr. 1215 din 11.12.2020.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 195/16.12.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX- a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de interventie accesorie a petentului Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea pârâtului Guvernul Romaniei, ca inadmisibila in principiu.

A respins exceptiile lipsei de obiect a actiunii şi a lipsei de interes, ca neintemeiate.

A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Pe fond, a admis în parte actiunea, a anulat în parte a H.G. nr. 1065/2020, respectiv art. 1 din anexa nr. 2 şi a mentinut in rest hotararea atacata.

A respins actiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtului Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cu sediul în Bucureşti, ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

3. Cererile de recurs

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâtul Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Interne.

Recurentul - pârât Guvernul României, în motivarea căii de atac întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin(1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ., a susţinut, în esenţă, că prima instanţă în mod nelegal a respins excepţiile lipsei de obiect şi a lipsei de interes, motivând soluţia de respingere din perspectiva interesului general, fără a argumenta îndeplinirea interesului legitim privat încălcat.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 4S8 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., recurentul - pârât susţine că, deşi învestită cu examinarea legalităţii actului administrativ normativ contestat, aceasta a făcut aprecieri asupra oportunităţii măsurilor dispuse de autorităţi, substituindu-se acestora într-o analiză de oportunitate, depăşind astfel limitele controlului jurisdicţional asupra excesului de putere, situaţie în care devine incident, după cum am arătat, motivul de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

În cee ce priveşte nelegalitatea soluţiei date de instanţa fondului, prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul - pârât a susţinut că instanţa de fond şi-a depăşit competenţa privind asigurarea legalităţii cererii de chemare în judecată. Instanţa era datoare să analizeze actul prin prisma "excesului de putere" în emiterea actului administrativ, deci cu reţinerea situaţiei de fapt existentă, a datelor oficiale şi a propunerilor specialiştilor, urmând să concluzioneze dacă emitentul actului administrativ a depăşit limitele oferite de actul normativ de nivel superior în baza căruia a fost emisă hotărârea de Guvern,

Cu toate acestea, instanţa nu numai că nu s-a limitat Ia analiza legalităţii actului, ci s-a substituit specialiştilor şi a depăşit chiar cadrul procesual făcând referiri la aspecte care excedează obiectului cauzei, menţionând în considerente informaţii şi date care vizează aspecte medicale legate utilitatea măştilor de protecţie în contextul pandemiei de Coronavirus, aşadar aspecte ce ţin mai degrabă de oportunitate şi exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice.

Recurentul - pârât Ministerul Afacerilor Interne, în motivarea recursului întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., a susţinut încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 61, art. 63, art. 67 din C. proc. civ., deci norme procedurale, aspecte care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5, cât şl celui prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., raportat la interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), pct. 13 din H.G. nr. 137/2020.

Aplicând prevederile anterior menţionate situaţiei de fapt, rezultă că Ministerul Afacerilor Interne are interesul de a interveni justificat de faptul că în exercitarea prerogativelor prevăzute de lege, a elaborat documentaţia necesară adoptării actului normativ atacat şi, în calitate de autoritate publică iniţiatoare a înaintat-o Guvernului României în vederea supunerii spre aprobare, aşadar Ministerul Afacerilor Interne este o autoritate publică implicată în procesul de adoptare a actului contestat.

Totodată, interpretarea dată de judecătorul fondului textului art. 3 alin. (1) pct. 13 din H.G. nr. 137/2020, text de lege care a constituit şi temeiul invocat în susţinerea admisibilităţii cererii de intervenţie, este una complet eronată din perspectiva faptului că, prin lege organică, respectiv O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ al României, legiuitorul a stabilit, la art. 20 alin. (3) atribuţia de reprezentare a Guvernului în faţa instanţelor judecătoreşti exclusiv în sarcina Sccrctariatului General al Guvernului.

4. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentul Ministerul Afacerilor Interne în raport cu dispoziţiile incidente, Înalta Curte constată că se impune reformarea acesteia, în sensul admiterii în principiu a cererii de intervenţie, pentru considerentele arătate în continuare.

În cauză, reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrative cu o acţiune în anularea Hotărârii de Guvern nr. 1065/11.12.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial nr. 1215 din 11.12.2020.

Verificând admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că art. 3, alin. (1), pct. 13 din H.G. nr. 137/2020, invocat de Ministerul Afacerilor Interne, nu poate constitui temei pentru admiterea in principiu a cererii de intervenţie accesorie.

În ceea ce priveşte textele de drept comun, respectiv art. 61, alin. (1) si (3) C. proc. civ., instanţa de fond a constatat că, sub aspectul justificării unui interes propriu în intervenirea în prezenta cauză, petentul Ministerul Afacerilor Interne, nu a furnizat vreo explicaţie, cererea de intervenţie fiind, sub acest aspect, nemotivată.

Potrivit art. 61 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., normă specială ce reglementează intervenţia voluntară "oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare", "intervenţia este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi".

Prin urmare, intervenientul accesoriu nu are o pretenţie proprie, ci participarea lui la proces este efectul dorinţei proprii de a susţine una dintre părţile care se judecată, situaţie în care intervenientul accesoriu trebuie să justifice un interes ce trebuie raportat la efectele pe care le-ar putea avea asupra drepturilor sale statuarea de către instanţă cu privire la petitele cu care a fost învestită.

Se poate aprecia că susţinând una dintre părţile iniţiale, terţul urmăreşte să preîntâmpine pronunţarea unei hotărâri care ar fi susceptibilă să creeze o situaţie de natură a-i compromite propriile drepturi.

În cauză, Ministerul Afacerilor Interne justifică un interes propriu, legitim în participarea la judecata procesului, motivat de faptul că, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea 55/2020, "starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne"

Potrivit prevederilor art. 16 din Anexa nr. 3 Ia H.G. nr. 1065/2020, unde se specifică faptul că respectarea aplicării măsurilor prevăzute (...) se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.

Prin urmare, Ministerul Afacerilor Interne are atât calitatea de iniţiator al actului normativ contestat, cât şi obligaţia de a pune în executare măsurile dispuse prin acest act.

Aşadar, contrar celor reţinute de instanţa de fond, cererea de intervenţie accesorie formulată de Ministerul Afacerilor Interne este admisibilă în principiu, potrivit art. 61 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ.

Faţă de acestea, găsind întemeiate susţinerile intervenientului Ministerul Afacerilor Interne, recursul declarat în cauză urmează a fi admis, fiind demonstrată incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de fond interpretând şi aplicând greşit dispoziţiile de drept material mai sus-arătate, incidente în cauză, cu consecinţa casării sentinţei recurate şi, rejudecând, în temeiul disp. art. 67 C. proc. civ. se va dispune încuviinţarea în principiu a cererii de intervenţie accesorie.

Faţă de soluţia de admitere a recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi de desfiinţare a hotărârii recurate, recursul declarat de Guvernul României nu va mai fi analizat.

În cadrul rejudecării cauzei, instanţa de fond urmează a analiza şi cererea de intervenţie accesorie în interesul intimatului-reclamant, formulată de B. şi C., a cărei admisibilitate în principiu a fost admisă la acest termen.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, va constata admisibilă cererea de intervenţie accesorie formulată de recurentul - petent Ministerul Afacerilor Interne.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei civile nr. 1950 din data de 16 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza:

Constată admisibilă cererea de intervenţie accesorie formulată de recurentul - petent Ministerul Afacerilor Interne.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 mai 2022.