Withdrawal from litigation in appeal and invalidity of revocation without special mandate
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal on its merits, ordered the cancellation of the lower instance's decision, and formally accepted the appellants' withdrawal from the litigation, thereby rendering the dismissal of the original administrative claim final. The dispute concerned a challenge to a government decree that registered a specific urban land plot as public property, which the appellants, as successors to a deceased owner, sought to have partially annulled. The decisive legal basis was the principle of availability under the civil procedure code, where the court treated the withdrawal as a dispositive act requiring no judicial review on the merits; the court admitted the appeal solely to annul the appealed judgment and record the withdrawal, noting that a subsequent attempt to retract the withdrawal was invalid due to the lack of a special legal mandate for such a dispositive act.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (8) C. proc. civ, art. 406 alin. (1) C. proc. civ, art. 22 alin. (6) din C. proc. civ, art. 9 C. proc. civ, art. 406 alin. (5) C. proc. civ; Withdrawal from litigation in appeal and invalidity of revocation without special mandate: The dispute concerned a challenge to a government decree that registered a specific urban land plot as public property, which the appellants, as successors to a deceased owner, sought to have partially annulled. The decisive legal basis was the principle of availability under the civil procedure code, where the court treated the withdrawal as a dispositive act requiring no judicial review on the merits; the court admitted the appeal solely to annul the appealed judgment and record the withdrawal, noting that a subsequent attempt to retract the withdrawal was invalid due to the lack of a special legal mandate for such a dispositive act.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the operative outcome of taking act of the withdrawal from litigation and annulling the appealed judgment.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 mai 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2019, la data de 18.12.2019, reclamanţii A., în nume propriu şi în calitate de succesor (fiu) al defunctului B. şi C., în nume propriu şi în calitate de succesor (soţie supravieţuitoare) al defunctului B., în contradictoriu cu Guvernul României au solicitat anularea parţială a prevederilor cuprinse în H.G. 1016/29.09.2005, emisă de Guvernul României, în ceea ce priveşte atestarea ca aparţinând domeniului public al Municipiului Timişoara a suprafeţei de 372 mp din imobilul (teren intravilan) având CF x şi Top: x Timişoara, cu cheltuieli de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 120 din data de 29 mai 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei nr. 120 din data de 29 mai 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii A., în nume propriu şi în calitate de succesor (fiu) al defunctului B. şi C., în nume propriu şi în calitate de succesor (soţie supravieţuitoare) al defunctului D., invocând critici ce pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (8) C. proc. civ.
4. Soluţia instanţei de recurs
Prin cererea înregistrată la dosarul de recurs la data de 07 septembrie 2020, recurenţii - reclamanţi au formulat cerere de renunţare la calea la judecata cauzei, întemeiată pe dispoziţiile art. 406 -407 din C. proc. civ.
Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă în sensul de a se renunţa la judecată reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.
Potrivit prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ.,
"Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţa de judecată, fie prin cerere scrisă".
Conform alin. (5) şi (6) ale aceluiaşi articol,
"Când renunţare la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."
Potrivit art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al reclamantului care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
Având în vedere considerentele anterior arătate, Înalta Curte constată că nu poate lua în considerare cererea formulată de recurenţii - reclamanţi la data de 11.05.2022, prin care aceştia revin asupra cererii de renunţare la judecată, întrucât cererea este semnată de avocat, fără a fi însoţită de un mandat special, necesar pentru efectuarea unui act de dispoziţie.
Faţă de cererea recurenţilor -reclamanţi de renunţare la judecata cauzei, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor legale anterior citate, constată că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a admite recursul, a anula hotărârea recurată şi a lua act de renunţarea reclamanţilor la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ., ia act de cererea de renunţare la judecată formulată reclamanţii A. şi C., în nume propriu şi în calitate de succesori ai defunctului B..
Anulează sentinţa civilă nr. 120 din data de 29 mai 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 mai 2022.