Tax appeal barred by lack of interest following administrative annulment of impugned tax decisions

Şedinţa publică din data de 5 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice, suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x din 04.03.2021, astfel cum aceasta este întemeiată pe concluziile Raportului de inspecţie fiscală nr. x din 04.03.2021, prin care s-au stabilit sume suplimentare de plată în sarcina societăţii în cuantum total de 50.640.758 RON, rezultate din stabilirea suplimentară de contribuţii sociale şi impozit pe profit, la care se adaugă şi accesorii.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 731 din 7 mai 2021, a admis cererea formulată de reclamantă, dispunând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x_19/04.03.2021 şi a Deciziilor referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/22.03.2021 şi nr. x/22.03.2021 până la soluţionarea în fond a acţiunii în anularea actelor administrativ fiscale. În cazul în care reclamanta nu introduce acţiunea în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ atacat.

În privinţa condiţiei existenţei unui caz bine justificat, contrar celor reţinute de prima instanţă, a apreciat că împrejurările invocate nu sunt semnificative şi necesită o analiză pe fond a însăşi raportului juridic dedus judecaţii, aşa încât nu se poate reţine o puternică îndoială asupra legalităţii actului atacat.

Referitor la condiţia producerii unei pagube iminente, a arătat că întrucât actul administrativ emis se bucură de prezumţia de legalitate,executarea acestuia nu poate fi considerată ca producătoare a unei pagube iminente.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

4. Apărarea intimatei-reclamante

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă A. S.R.L.a invocat excepţiile privind tardivitatea, nulitatea, rămânerii fără obiect şi lipsa de interes în promovarea recursului, iar pe fond a solicitat respingerea căii de atac exercitată, cu cheltuieli de judecată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării recursului, invocată prin întâmpinare, se constată că este neîntemeiată, având în vedere data declarării căii de atac (14.07.2021) în raport cu data comunicării sentinţei atacata (08.07.2021), rezultă că a fost respectat termenul prevăzut de lege.

Referitor la excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, se constată că este neîntemeiată, întrucât susţinerile recurentei pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului, Înalta Curte constată că este întemeiată.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x din 04.03.2021, prin care s-au stabilit sume suplimentare de plată în sarcina societăţii în cuantum total de 50.640.758 RON, rezultate din stabilirea suplimentară de contribuţii sociale şi impozit pe profit, la care se adaugă şi accesorii.

Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea formulată de reclamantă, dispunând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x_19/04.03.2021 şi a Deciziilor referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare nr. x/22.03.2021 şi nr. x/22.03.2021 până la soluţionarea în fond a acţiunii în anularea actelor administrativ fiscale.

Instanţa de control judiciar reţine că, prin Decizia nr. 167/03.06.2021, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a desfiinţat Decizia de impunere nr. x/04.03.2021 şi deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, a căror executare a fost suspendată prin sentinţa atacată în cauză.

Aşa fiind, în cauză se pune problema subzistenţei interesului în promovarea căii de atac exercitate.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.

Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurenta nu mai justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, în condiţiile în care actele administrative atacate, a căror executare a fost suspendată în prezenta cauză, au fost desfiinţate prin Decizia nr. 167/03.06.2021 de soluţionare a contestaţiei administrative fiscale, dispunându-se, totodată, refacerea inspecţiei fiscale.

De asemenea, se reţine că, urmare a refacerii inspecţiei fiscale, organele din cadrul autorităţii pârâte au emis Decizia de impunere nr. x S2 130_30.09.2021 prin care s-au stabilit în sarcina societăţii obligaţii fiscale în cuantum de 50.640.758 RON, iar prin Decizia nr. 81/22.03.2022 a fost admisă contestaţia reclamantei şi anulată decizia de impunere menţionată.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge excepţia tardivităţii formulării recursului şi excepţia nulităţii acestuia.

De asemenea, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca lipsit de interes, ţinând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

Totodată, va aplica prevederile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora " Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursului, invocate prin întâmpinare.

Respinge recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 731 din 7 mai 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Obligă recurenta-pârâta la plata sumei de 2390,57 RON către intimata-reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.