Peremption of suspended proceedings: burden on party to monitor status of prerequisite case
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal as unfounded and rejected the nullity exception, thereby upholding the lower court's judgment that declared the initial lawsuit perempted. The dispute arose from a civil procedure where the Court of Appeal suspended proceedings in June 2018 pending the resolution of a separate, pending case before the Supreme Court; after that prior case was decided in December 2018, no party initiated procedural acts for more than six months, leading the Court of Appeal to declare the action perempted in September 2019. The appellant, a technical college, argued that the peremption was erroneous because it was not a party to the suspending case and thus could not be aware of its resolution date; however, the Supreme Court held this defense invalid, ruling that the appellant was aware of the suspension order and the specific case number, placing the burden on it to monitor the status and take necessary steps to resume proceedings. The decisive legal basis for the decision was Article 416 of the Civil Procedure Code, which establishes that a claim is perempted ex lege if it remains in dormancy for six months due to the fault of the parties, and Article 496 for the final rejection of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ; Peremption of suspended proceedings: burden on party to monitor status of prerequisite case: Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 31 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
În cadrul dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la termenul de judecată din data de 12 iunie 2018, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., instanţa a dispus suspendarea judecăţii, până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzei nr. 717/45/2014.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 111/2019 din 24 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 a fost admisă excepţia perimării. S-a constatat perimată acţiunea formulată de reclamantul Colegiul Tehnic Ghe. Asachi Iaşi în contradictoriu cu pârâtul Centrul National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic - Organism Intermediar POSDRU.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia.
În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond a dispus suspendarea judecăţii până la soluţionarea dosarului nr. x/2014, în care recurentul nu a fost parte, astfel că nu a luat cunoştinţă de soluţia pronunţată de acesta şi nici de data pronunţării deciziei.
Raportat la acest aspect, a apreciat recurentul că în mod greşit curtea de apel a aplicat sancţiunea procesuală care se bazează pe prezumţia de desistare, astfel că a solicitat să se constate temeinicia recursului şi să se dispună trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii.
4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Potrivit art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni, iar potrivit alin. (2) termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.
În speţă, prin încheierea din data de 12.06.2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzei nr. 717/45/2014.
Dosarul nr. x/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost soluţionat definitiv prin decizia nr. 4284/03.12.2018.
Cum s-a arătat anterior, pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii.
Aceasta este şi situaţia în speţa dedusă judecăţii, părţile lăsând să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii recursului, de la data pronunţării deciziei nr. 4284/03.12.2018 în dosarul nr. x/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Nu poate fi primită susţinerea recurentului în sensul că, nefiind parte în dosarul nr. x/2014, nu a putut lua cunoştinţă de data soluţionării acestuia.
Recurentul este parte în dosarul nr. x/2017 şi are cunoştinţă de soluţia pronunţată prin încheierea din 12.06.2018 prin care Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzei nr. 717/45/2014.
În aceste condiţii, având în vedere că avea cunoştinţă de numărul dosarului până la a cărui soluţionare a fost dispusă suspendarea în dosarul nr. x/2017, în care era parte, putea face demersuri pentru a afla soluţia pronunţată şi a lua măsurile pe care le considera necesare.
În consecinţă, Înalta Curte constată nefondate criticile aduse de recurent sentinţei atacate.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Colegiul Tehnic "A." Iaşi împotriva sentinţei nr. 111/2019 din 24 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului.
Respinge recursul declarat de Colegiul Tehnic "A." Iaşi împotriva sentinţei nr. 111/2019 din 24 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 31 martie 2022.