Abuse of power in judicial transfer refusal: violation of constitutional right to work despite statutory discretion

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 21.12.2018, sub nr. x/2018, contestatoarea A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 593/23.10.2018 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori.

Reclamanta a solicitat şi recunoaşterea vechimii efective la parchetul de pe lângă tribunal în sensul art. 46 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată, de la momentul introducerii primei cereri de transfer (iunie 2017), necesară în vederea participării la examenele de promovare efectivă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Prin Decizia nr. 2534/15.05.2019 pronunţată de Î.C.C.J. în dosarul nr. x/2018 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 24.06.2019, sub nr. x/2019.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 315/2019 din 10 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta A. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori.

A fost anulată Hotărârea nr. 593/23.10.2018 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori.

A fost respins capătul de cerere având ca obiect recunoaşterea vechimii efective la parchetul de pe lângă tribunal.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi, după rejudecare, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu greşita interpretare şi aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Astfel, în cauză nu se poate reţine că hotărârea recurată a fost adoptată cu exces de putere, întrucât respingerea cererii de transfer a reclamantei a fost motivată, fiind adoptată în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004, precum şi a prevederilor art. 2 şi 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor.

Secţia pentru procurori a analizat cererea de transfer în considerarea criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament şi a avut în vedere faptul că, în exercitarea atribuţiilor sale privind gestionarea resurselor umane ale parchetelor, trebuie să se asigure un just echilibru între interesul general al societăţii privind buna funcţionare a sistemului judiciar şi interesul personal al magistratului.

Urmărind acest echilibru, secţia pentru procurori a constatat că situaţia unităţilor de parchet implicate nu justifică, la acest moment, vacantarea unui alt post de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, unde există deja trei posturi vacante, în condiţiile unei încărcături de dosare pe procuror peste media naţională în primul semestru din anul 2018. Comparativ, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, deşi există două posturi de execuţie vacante, încărcătura de dosare pe procuror s-a situat în aceeaşi perioadă de referinţă la jumătatea mediei naţionale.

A mai arătat recurentul că respingerea cererii de transfer a contestatoarei ce viza o unitate de parchet situată în aceeaşi localitate cu unitatea de parchet la care aceasta funcţionează nu poate echivala cu vreo atingere adusă dreptului la muncă al acesteia, aceasta beneficiind de gradul profesional aferent parchetului de pe lângă tribunal, obţinut în condiţiile legii şi de salarizarea aferentă, chiar dacă îşi desfăşoară în continuare activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, ca urmare a respingerii cererii de transfer.

4. Apărările intimatei

Intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 593/23.10.2018 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori. Reclamanta a solicitat şi recunoaşterea vechimii efective la parchetul de pe lângă tribunal în sensul art. 46 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată, de la momentul introducerii primei cereri de transfer (iunie 2017), necesară în vederea participării la examenele de promovare efectivă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Soluţia primei instanţe de admitere în parte a acţiunii şi de anulare a Hotărârii nr. 593/23.10.2018 emise de Consiliul Superior al Magistraturii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Înalta Curte apreciază că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat de recurent este nefondat.

Recurentul a susţinut că hotărârea atacată a fost dată cu greşita interpretare şi aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. A apreciat că nu se poate reţine că hotărârea recurată a fost adoptată cu exces de putere, întrucât respingerea cererii de transfer a reclamantei a fost motivată, fiind adoptată în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004, precum şi a prevederilor art. 2 şi 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor. În opinia recurentului, secţia pentru procurori a analizat cererea de transfer în considerarea criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament şi a avut în vedere faptul că, în exercitarea atribuţiilor sale privind gestionarea resurselor umane ale parchetelor, trebuie să se asigure un just echilibru între interesul general al societăţii privind buna funcţionare a sistemului judiciar şi interesul personal al magistratului.

Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile recurentului Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile în care, astfel cum a remarcat instanţa de fond, în situaţia păstrării datelor statistice invocate de acesta pentru o perioadă nedefinită ar însemna ca reclamanta să nu îşi desfăşoare activitatea niciodată conform gradului profesional deţinut, ceea ce ar însemna îngrădirea dreptului la muncă şi o discriminare a reclamantei în raport cu ceilalţi procurori cu grad de parchet de pe lângă tribunal, care îşi desfăşoară activitatea în mod efectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.

Recurentul a mai susţinut că a urmărit justul echilibru între interesul general al societăţii privind buna funcţionare a sistemului judiciar şi interesul personal al magistratului, constatând că situaţia unităţilor de parchet implicate nu justifică, la acest moment, vacantarea unui alt post de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, unde există deja trei posturi vacante, în condiţiile unei încărcături de dosare pe procuror peste media naţională în primul semestru din anul 2018. Comparativ, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, deşi există două posturi de execuţie vacante, încărcătura de dosare pe procuror s-a situat în aceeaşi perioadă de referinţă la jumătatea mediei naţionale.

Înalta Curte reţine că, deşi recurentul-pârât beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte, cum este cel atacat în cauză, nu se poate concluziona că puterea decizională a instituţiei se poate manifesta independent de criterii obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar. Analiza unei cereri de transfer nu trebuie să fie formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care CSM are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.

Or, în cauză, marja de apreciere de care se bucură recurentul-pârât a fost depăşită. Contrar susţinerilor acestuia, hotărârea contestată a fost emisă cu exces de putere, în condiţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, prin încălcarea dreptului la muncă al reclamantei, drept consacrat constituţional, întrucât a îngrădit desfăşurarea activităţii profesionale de către intimata-reclamantă potrivit gradului de procuror de tribunal deţinut.

În concluzie, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat de recurentul-pârât.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori împotriva sentinţei nr. 315/2019 din 10 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori împotriva sentinţei nr. 315/2019 din 10 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 31 martie 2022.