Contract rescission for failure to consult client on valuation utility and opportunity in evaluation services
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to rescind a service contract for the preparation of evaluation reports. The dispute concerned a breach of contract where the defendant, acting as an expert evaluator, was sued by the plaintiff for failing to consult the beneficiary regarding the utility and opportunity of the proposed valuation solutions, despite correctly following standard methodological guidelines. While the lower courts confirmed that the expert fulfilled the technical obligation of applying the prescribed ANEVAR methodology, the decisive legal basis for the final outcome was Article 1021 of the Civil Code, which permits contract rescission due to non-performance; the court held that the absence of documentary evidence proving the required consultation constituted a failure to fulfill the specific contractual obligation under Article 6(b) of the agreement, and that the payment or acknowledgment of an invoice did not create a presumption of compliance with the consultation requirement.
Legislator headnote
AI generatedart. 1021 C. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Contract rescission for failure to consult client on valuation utility and opportunity in evaluation services: Împotriva deciziei menționate, pârâtul C.M. a declarat recurs și a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că instanța a aplicat greșit legea dispunând rezoluțiunea contractului deși obligațiile asumate prin contract au fost respectate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 11 septembrie 2003 reclamanta D.G.F.P. Gorj a chemat în judecată pe pârâtul C.M. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună rezoluțiunea contractului de prestare de servicii nr. 14457 încheiat de părți la 3 iunie 2003.
În susținerea acțiunii reclamanta a arătat, că pârâtul-expert juridic evaluator s-a obligat prin contractul încheiat la 3 iunie 2003, să elaboreze rapoarte de evaluare pentru bunurile prevăzute în anexa 1 (parte integrantă din contract) în conformitate cu normele metodologice interne și internaționale în vigoare, dar nu a respectat această obligație, nici după restituirea documentației pentru refacere.
De asemenea, pârâtul nu a consultat beneficiarul asupra oportunității și utilității soluției propuse, limitându-se a prezenta rapoarte la întocmirea cărora nu au fost respectate principiile de elaborare conform standardelor de evaluare. În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 1020 și art. 1021 C. civ.
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Târgu Jiu a respins ca nefondată cererea reclamantei prin sentința civilă nr. 6857 din 7 noiembrie 2003.
A reținut judecătoria, pe baza probelor administrate, că pârâtul și-a respectat întrutotul obligațiile asumate prin contractul încheiat la 3 iunie 2003, în sensul că în toate rapoartele de expertiză acesta a arătat, că pentru evaluare s-a folosit metoda costurilor standard, metodă ce corespunde metodologiei ANEVAR.
Referitor la obligația pârâtului de a consulta beneficiarul cu privire la utilitatea și oportunitatea soluției propuse, judecătoria a reținut afirmația acestuia că l-a consultat pe directorul general și a conchis, că reclamanta trebuia să facă dovada contrară, lucru care nu s-a întâmplat.
Apelul reclamantei a fost admis prin decizia nr. 774 din 7 aprilie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, sentința a fost schimbată, iar pe fond s-a admis acțiunea introdusă de reclamantă și s-a dispus rezoluțiunea contractului nr. 14457 încheiat între părți la data de 3 iunie 2003.
Pentru a pronunța decizia, curtea de apel a reținut, că pârâtul a întocmit lucrarea de evaluare, în conformitate cu obligația asumată în art. 6 lit. a din contract, dar nu a consultat directorul instituției cu privire la oportunitatea și utilitatea soluției propuse.
Împotriva deciziei menționate, pârâtul C.M. a declarat recurs și a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că instanța a aplicat greșit legea dispunând rezoluțiunea contractului deși obligațiile asumate prin contract au fost respectate.
Astfel, a susținut recurentul, că validarea de către instanțele de fond și de apel a rapoartelor de expertiză în sensul că au fost întocmite cu respectarea metodologiei ANEVAR, conduce la prezumția că beneficiarul a fost consultat cu privire la oportunitatea și utilitatea soluției propuse.
Recurentul consideră confirmarea primirii facturii, care nu a fost achitată nici până la ora actuală ca o dovadă a colaborării directe cu beneficiarul.
Recursul nu este fondat.
Așa după cum în mod corect a reținut instanța de apel confirmând parțial constatările instanței de fond, lucrarea a fost întocmită de recurent cu respectarea întocmai a criteriilor din normele metodologice ANEVAR în care nu se includ determinări privitoare la vecinătăți, amplasament, zonare în cadrul localității, eventuale dotări etc.
Instanța a ajuns la această concluzie confruntând criteriile de evaluare cuprinse în normele metodologice ANEVAR (fila 38 dosar fond), cu situația privind determinarea valorii actualizată a bunurilor evaluate, redată în anexa 1 la raport (filele 56, 60, 64, 67 bis, 71, 75, 79, 83, 87, 91, 95, 99 și filele 105-106 dosar fond).
În acest context, corect s-a reținut că executantul (recurentul-pârât) și-a îndeplinit obligația asumată în art. 6 lit. a) din contractul nr. 14457 din 3 iunie 2003.
Acesta însă nu a respectat cea de a doua obligație asumată în art. 6 lit. b) din contract, respectiv consultarea beneficiarului asupra utilității și oportunității soluției propuse.
Reclamantul a afirmat în mod constant că a consultat directorul unității cu privire la utilitatea și oportunitatea soluțiilor propuse prin rapoarte, dar nu s-au făcut dovezi în acest sens, documentația întocmită necuprinzând procese-verbale care să ateste prezentarea soluțiilor către beneficiar și punctul de vedere al acestuia asupra oportunității și utilității lor.
Sub acest aspect sunt de menționat și prevederile art. 7 lit. b) din contract potrivit cărora la solicitarea executantului beneficiarul se obligă să se pronunțe asupra utilității și oportunității soluțiilor propuse de executant.
Cum, documentația întocmită de executant nu cuprinde nici o dovadă că acesta l-a consultat pe beneficiar asupra utilității și oportunității soluției propuse, rezultă că nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractul încheiat cu reclamanta, care i-a restituit rapoartele de evaluare apreciind că prețurile stabilite de evaluator nu pot fi acceptate ca prețuri de pornire în valorificarea bunurilor sechestrate.
Confirmarea de primire a facturii emisă de executant, nu poate fi considerată ca o dovadă a consultării beneficiarului, iar concluzia instanțelor de fond și de apel în sensul că rapoartele de expertiză au fost întocmite cu respectarea metodologiei ANEVAR, nu poate conduce la prezumția îndeplinirii de către executant a obligației asumate privind consultarea beneficiarului.
Potrivit art. 1021 C. civ. partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat, are posibilitatea de a cere desființarea contractului, cu daune interese.
În raport de considerentele menționate, decizia pronunțată de curtea de apel este legală și temeinică.
În consecință, recursul declarat de pârâtul C.M. urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C.M. împotriva deciziei nr. 774 din 7 aprilie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2005.