Tax execution challenge; nullity of cassation appeal for failure to invoke statutory grounds of illegality

Şedinţa publică din data de 29 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea denumită "contestaţie la executare" şi înregistrată iniţial la Judecătoria Braşov sub numărul de dosar x/2018, reclamantul A. a arătat că se îndreaptă împotriva deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/27.06.2018 şi solicită suspendarea procedurii de executare silită şi desfiinţarea în întregime a actelor administrative fiscale atacate.

Prin sentinţa civilă nr. 1073/12.02.2019, Judecătoria Braşov: a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Braşov, invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.

Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la rândul său, prin sentinţa civilă nr. 393/CA/17.04.2019, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Braşov.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 104/F din data de 28.11.2019, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., fără a indica vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La data de 27.01.2022, recurentul - reclamant a depus la dosar motive suplimentare de recurs.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Analizând cu prioritate excepţiile invocate în cauză, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia nulităţii recursului invocată de intimata - pârâtă Administraţia Prezindenţială.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Altfel spus, prin motivarea recursului se înţelege expunerea prin cererea de recurs a unor critici pertinente şi concrete la adresa sentinţei recurate, care să poată fi încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de textul legal, iar în măsura în care recursul nu este motivat, ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În speţă, se constată că prin cererea de recurs nu a fost invocat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi nu conţine critici care să poată fi încadrate în textul indicat, recurentul -reclamant limitându-se la a relua în integralitate acţiunea formulată în faţa instanţei de fond.

În concluzie, cum recurentul-reclamant nu a expus critici pertinente şi concrete la adresa sentinţei recurate, care să poată fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia şi va constata nulitatea recursului.

În ceea ce priveşte motivele suplimentare de recurs depuse la data de 27 ianuarie 2022, Înalta Curte constată că acestea au fost depus cu depăşirea termenului legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanţei de fond, potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

Prin urmare, sancţiunea pentru invocarea motivelor de recurs cu depăşirea termenului legal este anularea recursului iar această nulitate nu este condiţionată de vreo vătămare întrucât intervine pentru nerespectarea cerinţelor expres prevăzute de lege, potrivit art. 176 pct. (6) coroborat cu art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 104/F/2019 din 22 octombrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 martie 2022.