Repayment claim for feasibility study barred by amendment rules; appeal rejected.

Şedinţa publică din data de 18 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti la data de 13.10.2017, reclamantul Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale - Unitatea de Management a solicitat obligarea pârâtei Primăria Municipiului Aiud la plata sumei de 12.300 RON, reprezentând contravaloarea studiului de fezabilitate, plată efectuată în data de 27.02.2014, la care se adaugă o dobândă legală de 145,82 euro, echivalent în RON conform cursului BNR din ziua plăţii şi la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 181 din 25 septembrie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului Aiud şi, în consecinţă, a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale - Unitatea de Management a Proiectului în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Aiud, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - Unitatea de Management a Proiectului, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În motivarea recursului s-a arătat că prin cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 204 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul a precizat că înţelege să se judece cu Municipiul Aiud, prin Primar, precum şi că renunţă la judecata cu Primăria Municipiului Aiud, aceasta neavând calitatea de persoană juridică de drept public. Conform dispoziţiilor art. 204 alin. (1) anterior menţionat, reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

Recurentul a apreciat că primul termen de judecată în care părţile au fost legal citate a fost termenul de judecată din data de 25.09.2018, respectiv primul terrnen de judecată de la Curtea de Apel Aba Iulia, întrucât la termenul din 19.06.2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a declinat cauza spre soluţionate altei instanţe.

Este socotită drept prima zi de înfăţişare, aceea în care părţile, legal citate, pot pune concluzii. Prima zi de înfăţişare nu se confundă cu primul termen de judecată. Primul termen constituie însă şi prima zi de înfăţisare, dar numai dacă sunt întrunite cumulativ cele două cerinţe esenţiale: părţile să fi fost legal citate şi ele să poată pune concluzii.

Având în vedere cele mai sus menţionate, recurenta a apreciat că se impune înlăturarea dispoziţiilor primei instanţe prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată.

4. Apărările formulate de intimaţi

Intimaţii Primăria Municipiului Aiud şi Municipiul Aiud, prin primar, au depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului promovat şi menţinerea ca legală a sentinţei primei instanţe.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale - Unitatea de Management a învestit instanţa de contencios administrativ cu solicitarea de obligare a pârâtei Primăria Municipiului Aiud la plata sumei de 12.300 RON, reprezentând contravaloarea studiului de fezabilitate, plată efectuată în data de 27.02.2014, la care se adaugă o dobândă legală de 145,82 euro, echivalent în RON conform cursului BNR din ziua plăţii şi la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţa de fond a constatat că pretenţiile deduse judecăţii izvorăsc din contractul de finanţare nr. x/6.11.2013 încheiat de reclamant cu Municipiul Aiud, având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile în sumă de 80.000 de Euro la care se adaugă valoarea impozitelor aferente, conform ordinului ministrului nr. 522 din data de 19.03.2013 în baza H.G. nr. 928/2007pentru ratificarea Acordului Cadru de împrumut F/P 1566/2006 între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru implementarea subproiectului intitulat Centrul de îngrijire de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc "Sf. Nicolae" şi, date fiind dispoziţiile art. 36 teza 1 din noul C. proc. civ., art. 8 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, a respins acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu ocazia dezbaterilor din şedinţa publică din data de 25 septembrie 2018, astfel cum reiese din partea introductivă a sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, instanţa a constatat că "potrivit art. 204 alin. (1) din C. proc. civ., modificarea cererii de chemare în judecată se poate face de reclamant până la primul termen de judecată la care a fost legal citată. Din punct de vedere al normelor de procedură primul termen de judecată a fost cel din faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, motiv pentru care la termenul din 19.06.2018 modificarea cererii de chemare în judecată, sub aspectul părţilor putea fi formulată numai cu acordul părţilor; luând în considerare punctul de vedere exprimat de pârâţi prin concluziile orale, cu privire la Primăria Municipiului Aiud şi prin întâmpinare de partea nou introdusă în cauză, Municipiul Aiud, Curtea a constatat că cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată este inadmisibilă şi a respins-o, instanţa rămânând legal sesizată cu litigiul dedus judecăţii între Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Primăria Municipiului Aiud."

Fiind învestită cu recursul promovat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate în cauză, Înalta Curte constată că argumentele acestuia vizează modul de soluţionare a cererii de modificare a acţiunii iniţiale, prin nerespectarea procedurii prevăzute de art. 204 C. proc. civ., susţineri pe care le-a apreciat că pot fi încadrate în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Dispoziţiile art. 204 C. proc. civ. statuează că "(1) Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. … (3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor."

În prezenta cauză, contrar susţinerilor recurentului, instanţa nu s-a raportat la prima zi de înfăţişare ca fiind termenul până la care poate fi depusă cererea modificatoare a acţiunii.

Noul C. proc. civ. a înlocuit noţiunea de "prima zi de înfăţişare" cu cea a "primului termen de judecată", iar dispoziţiile art. 204 anterior enunţate sunt de strictă interpretare - modificarea cererii de chemare în judecată poate fi realizată (fără acordul celorlalte părţi) numai până la primul termen la care doar reclamantul este legal citat.

Acest termen a fost cel din faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, din data de 30.01.2018, astfel încât, în mod corect, în lipsa acordului expres al pârâtei, Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea depusă de reclamant la data de 19.06.2018, de modificare a cererii de chemare în judecată, în sensul că acesta înţelege să se judece, în calitate de pârât şi cu Municipiul Aiud, prin primar.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa primei instanţe nu este pronunţată cu încălcarea vreunei reguli de procedură a cărei nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - Unitatea de Management a Proiectului împotriva sentinţei nr. 181 din 25 septembrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2021.