Exam grading challenge inadmissible; legality review cannot substitute examiner's judgment

Şedinţa publică din data de 10 martie 2021

Asupra recursuului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 01.03.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei, a solicitat instanţei anularea parţială a Hotărârii nr. 99/21.12.2017 prin care a fost validata nota obţinută la "Examenul de definitivat pentru executori judecătoreşti stagiari" din data de 28.11.2017, organizat de către Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti şi, în consecinţă, recorectarea lucrării la proba "Organizarea profesiei de executor judecătoresc" ţinând cont si de articolele care lipsesc din baremul de corectare si care au influenţat decisiv media finală; validarea rezultatului obţinut în urma recorectarii lucrării; emiterea unei opinii cu privire la faptul ca lipsa articolelor invocate din baremul de notare a influenţat decisiv rezultatul examenului.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 248 din 10 octombrie 2018, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei.

De asemenea, a admis excepţia inadmisibilităţi acţiunii şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

Totodată, a respins excepţia lipsei procedurii prealabile.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva senţinţei pronunţate de Curtea de Apel Cluj a promovat recurs reclamantul A., în condiţiile art. 483 C. proc. civ.

Criticile prezentate pot fi poate fi încadrate într-un din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., respectiv punctul 8.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum fost formulată.

În motivarea recursului, în esenţă, s-a arătat greşita interpretare a modului în care a fost evaluată lucrarea din perspectiva răspunsurilor formulate, aspect care este total greşit. A arătat recurentul că la termenul de judecată din 12.09.2018 a precizat că nu contestă punctarea acestor subiecte ci faptul ca unul dintre subiecte a fost notat cu 6 pct iar altul cu 3 pct, comisia putând sa le noteze si cu 8 respectiv 1 pct, aceasta fiind la aprecierea ei.

În dezvoltarea criticii, recurentul a susţinut că nu a contestat modul de punctare a subiectelor de concurs ci aspectul că nu au fost cuprinse în baremul de notare toate articolele care trebuiau să se regăsească în cuprinsul baremului.

A arătat că, prin această greşeala gravă a comisiei de a nu introduce în barem toate articolele, au fost avantajaţi în mod clar cei care au învatat doar Legea 188/2000 şi nu s-au atins de Statut si Regulament. Consideră că a fost trimis pe o pistă greşita, fiindu-i răpit din timpul de învăţat pentru celelalte materii.

Totodată, arată că i-a fost încălcat dreptul de a-şi exprima cunoştinţele raportat la tematica examenului, astfel existând motive de nelegalitate în procedura de examinare.

În opinia recurentului, în ceea ce priveşte aprecierea Curţii de apel cu privire la faptul că excepţia inadmisibilităţii invocate de pârâta Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este întemeiată întrucât au fost criticate doar aspecte de drept material şi nu aspecte de nelegalitate, considerând argumentarea instanţei de fond total greşită.

Procedând, în continuare, la detalierea subiectelor, prezentând pe larg tematica stabilită pentru anumite discipline, precum şi notele obţinute, recurentul a menţionat că potrivit tematicii stabilite de Ministerul Justiţiei si Consiliul UNEJ, drepturile executorului judecătoresc sunt cuprinse atât în Legea nr. 188/2000 (art. 36-4l) cât si în Statutul UNEJ şi al profesiei de executor judecătoresc - Capitolul IV, Secţiunea I - Drepturile executorilor judecătoreşti (art. 53 lit. a), h), c), d), f), e)1, h).

În fine, recurentul a susţinut că, contestarea baremului există şi este prevăzută în mod special si distinct înainte de posibilitatea contestării notării lucrării în cadrul legilor sau procedurilor de organizare a concursurilor organizate pentru admiterea în I.N.M., în profesia de avocat sau notar public, dar nu este prevăzută şi în cazul admiterii în profesia de executor judecătoresc.

A solicitat a se observa argumentele principale pentru care a contestat baremuli exista si este prevăzuta în mod special si distinct înainte de posibilitatea contestării notării lucrării în cadrul legilor sau procedurilor de organizare a concursurilor organizate pentru admiterea în I.N.M., în profesia de avocat sau notar public, dar nu este prevăzuta şi în cazul admiterii în profesia de executor judecătoresc.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinările formulate intimaţii-pârâţi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei, prin întâmpinările formulate au

solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările formulate în faţa instanţei de fond.

În dezvoltarea apărărilor, intimata-pârâtă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a punctat faptul că recursul este nul sens în care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

La rândul său, recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 9 aprilie 2019, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 10 martie 2021, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Criticile recurentului, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., vizează greşita admitere a excepţiei inadmisibilităţii invocată de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

Curte de apel Cluj a reţinut că că nu au criticate aspecte de nelegalitate ci doar aspecte de drept material referitoare la modul în care comisia, de altfel competentă, a procedat la verificarea lucrării întocmită de către reclamant, precum şi la modul în care ulterior comisia de contestaţii a soluţionat contestaţia formulată de către reclamant.

De asemenea, reţinerea instanţei de fond a fost şi în sensul că, împrejurarea că reclamantul nu a putut formula contestaţie la barem nu poate fi apreciată ca un motiv de nelegalitate ce ar putea să conducă în direcţia solicitată de către reclamant, în condiţiile în care lipsa acestei căi de atac rezultă dintr-un act normativ, respectiv, cu alte cuvinte, din lege în sens general.

În litigiul pendinte, cauza juridică înţeleasă ca fundament al pretenţiei deduse judecăţii - astfel cum a fost menţionată în cererea introductivă, într-o redactare neechivocă şi, respectiv, analizată în calea de atac o reprezintă nemulţumirea recurentului privind modalitatea în care comisia, de altfel competentă, a procedat la verificarea lucrării întocmită de către reclamant, precum şi la modul în care ulterior comisia de contestaţii a soluţionat contestaţia formulată de către reclamant.

Practic, recurentul reclamant critică, punctual, modul în care a fost evaluată lucrarea la această probă a examenului atât din perspectiva răspunsurilor formulate de către acesta cât şi a baremului de corectare stabilit de către comisia aferentă.

Altfel spus, se observă că reclamantul, prin acţiunea promovată, tinde la o modificare a evaluării lucrărilor sale din concurs, în condiţiile în care notele obţinute la disciplinele de concurs nu i-au permis să fie declarat admis.

Or, este esenţial de subliniat că instanţa judecătorească nu se poate substitui celor două comisii şi nici să reevalueze o lucrare de concurs, deoarece acestea constituie exclusiv atribuţiilr comisiei respective.

În aceste cazuri, controlul judecătoresc se exercită doar în ceea ce prive ş te modalitatea în care a fost respectată procedura de concurs.

Evaluarea conţinutului ştiinţific al subiectelor şi al baremului nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ, întrucât, în caz contrar, s-ar aduce atingere stabilităţii, caracterului definitiv al rezultatelor oricărui concurs.

O atare abordare se regăseşte şi în jurispruden ţa C.E.D.O., care a decis că atunci când litigiul priveşte verificarea legalităţii procedurii în faţa unei comisii de admitere şi reexaminarea îndeplinirii de către candidaţi condiţiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, aspectele care pot fi cenzurate pe cale jurisdicţională sunt arbitrariul, deturnarea de putere şi viciile de procedură.

Mai mult decât atât, este locul aici a aminti faptul că regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 nu prevede posibilitatea contestării de către participanţii la examen a baremului de corectare.

Pe de o parte, Curtea constată că art. 29 din Regulament stabileşte următoarele:

"(1) După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţă, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteză a candidatului.

(2) Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării concursului sau examenului şi va fi afişat la sfârşitul duratei concursului sau examenului pentru consultare de către candidaţi."

Pe de o parte, legea nu a prevăzut o cale de atac împotriva baremului de notare, astfel că instanţa apreciază că nici aceste aspecte nu pot fi invocate în faţa sa.

Pe de altă parte, Curtea apreciază că o eventuală contestaţie împotriva baremului ar fi lipsită de efecte juridice, câtă vreme stabilirea modului de punctare a răspunsurilor este o chestiune de oportunitate lăsată la aprecierea membrilor comisiei, care au singura obligaţie de a aplica acest barem în mod corect tuturor candidaţilor.

În acest context, este de observat, aşa cum în mod corect a punctat şi instanţa fondului că, în condiţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, persoanele fizice sau juridice interesate sau vătămate într-un drept recunoscut de lege, au posibilitatea de a se adresa instanţei de contencios administrativ, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce le-a fost cauzată.

Textul legal menţionat anterior permite concluzia că pot fi supuse atenţiei instanţelor de contencios administrativ elementele de nelegalitate a emiterii actelor administrative.

Or, recurentul-reclamant nu critică aspecte de legalitate a examenului la care a participat din perspectiva modului de notare a lucrării întocmită pentru proba organizarea profesiei de executor judecătoresc ci doar nota efectiv acordată. "întocmirea baremelor de corectare este de competenţa exclusivă a comisiei de concurs, instanţa neputându-se substitui acesteia.

Cu atât mai mult cu cât, recurentul se referă la lipsa baremului de corectare pentru fiecare subiect în parte, care nu poate fi cenzurat de instanţă şi care s-a aplicat tuturor celorlalţi candidaţi, astfel că în mod corect instanţa de fond a reţinut că neprevederea în Regulament a posibilităţii constestării baremului nu reprezintă un element de nelegalitate, ci doar exprimarea voinţei emitentului de a stabili anumite condiţii procedurale pentru desfăşurarea efectivă a examenului.

De altfel, nu există niciun temei legal pentru ca instanţa să dispună recorectarea lucrării recurentului şi validarea rezultatului obţinut în urma recorectării.

Raţionamentul expus de prima instanţă urmează a fi validat de instanţa de control judiciar, întucât aspectele invocate de recurentul-reclamant exced controlului instanţei de contencios administrativ.

Faţă de cele enunţate, instanţa de fond a analizat cererea reclamantului din ambele puncte de vedere, respectiv şi din punct de vedere al baremului, precum şi din punct de vedere al modalităţii de corectare, şi nu poate fi vorba de un tratament superficial al cauzei aşa cum afirmă recurentul.

În atare condiţii, instanţa fondului in mod corect a reţinut că, instanţa de judecată nu se poate substitui evaluatorului, acesta având competenţa exclusivă, determinată de normele de reglementare a activităţii desfăşurate în cadrul examenului în cauză, însă,în speţă, aşa cum rezultă din acţiunea introductivă, nu a fost criticată, din perspectiva legalităţii, activitatea desfăşurată în cadrul examenului ci doar modalitatea de notare a lucrării, aspect ce nu poate fi supus cenzurii instanţei de judecată.

Celelalte nemulţumiri expuse în memoriul de recurs, aduc în discuţie exclusiv împrejurări de fapt, aspecte care prezintă, după cum s-a arătat în cele ce preced, valenţele unui veritabil control judiciar de temeinicie, incompatibil cu structura recursului.

Concluzionând asupra criticilor de nelegalitate, în baza argumentelor expuse, Înalta Curte reţine că este nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, apreciind că în cauză nu este incident motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de fond interpretând şi aplicând corect dispoziţiile de drept material incidente în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi (2) şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de reclamantul A., ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 248 din 10 octombrie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 martie 2021.