Substantive modification of public works contract scope and disproportionate qualification criteria violating public procurement equal treatment principles

Şedinţa publică din data de 10 martie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare in judecată, înregistrată la data de 24 aprilie 2018, sub nr. x/2018 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Rm. Vâlcea, prin reprezentant legal A. - primar, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Compartimentul Soluţionare Contestaţii, Direcţia Generală POR Bucureşti, A solicitatat anulare Deciziei nr. 1/4.01.2018 emisă de Compartimentul Soluţionare Contestaţii - Direcţia Generală POR din cadrul M.D.R.A.P.F.E., înregistrată la sediul U.A.T. Rm. Vâlcea sub nr. x/8.01.2018, prin care s-a respins contestaţia nr. 46394/29.11.2017 formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/16.10.2017, solicitându-se admiterea contestaţiei, cu înlăturarea corecţiei financiare aplicate.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 106/F-CONT din 8 octombrie 2018, a respins, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de Municipiul Râmnicu Vâlcea, împotriva Deciziei nr. 1/4 ianuarie 2018 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Compartimentul Soluţionare Contestaţii, Direcţia Generală POR.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea - prin Primar, în condiţiile art. 493 C. proc. civ.

Invocând ca temei al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin argumentele prezentate în susţinerea motivelor de nelegalitate, recurentul a făcut trimitere la normele de drept prevăzute de art. art. 178 alin. (1) şi art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Arată recurentul că din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că autoritatea contractantă are dreptul de a impune anumite cerinţe minime de calificare, care sunt stabilite la începutul (momentul) demarării procedurii de achiziţie publică, ce se constituie într-un filtru preliminar, prin care să se asigure că agentul economic are capacitatea şi potenţialul de a duce la îndeplinire contractul, în cazul în care va fi declarat câştigător, astfel încât să satisfacă necesităţile autorităţii contractante.

Aceste cerinţe considerate restrictive de către structura de control, au fost stabilite încă de la început prin Fişa de date a achiziţiei la pct. III 2.2 şi pct. lll 2.3 a), având ca scop asigurarea unei bune calităţi a serviciului prestat. De asemenea, aceste criterii au fost stabilite şi cu respectarea principiului proporţionalităţii, valoarea totală estimată a lucrărilor fiind de 1.196.814,3 RON fără T.V.A.

Mai susţine recurentul că valoarea lucrărilor care trebuiau executate era de o complexitate ridicată şi volum mare este demonstrată şi de oferta constructorului S.C. B. S.R.L., în speţă de 1.099.333,54 RON fără T.V.A.

Nu se poate reţine că aceste cerinţe stabilite de autoritatea contractantă sunt restrictive, din moment ce dreptul autorităţii contractante de a pune în vedere operatorului economic să probeze capacitatea sa tehnică şi/sau profesională, cu condiţia de a indica în documentaţia de atribuire informaţiile pe care acesta urmează a le prezenta, este recunoscut şi de art. 187 din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, aşa cum rezultă din punctul de vedere al proiectantului S.C. C. S.R.L. din 15.12.2015, lucrările de impermeabilizare au avut doar efect parţial, din cauza condiţiilor specific geologice de pe amplasament, staturi cu cu variaţie granulometrică mare-pietriş de terasă cu bolovani şi intercalaţii lenticulare de argilă prăfoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, praf argilos nisipos care se succed într- un mod imprevizibil la distanţe chiar şi de 2 m.

În continuare recurenta a mai arătat că aceste aspecte sunt sesizate si de către S.C. D. S.R.L., societatea ce a asigurat serviciile de monitorizare geotehnica pe parcursul execuţiei lucrărilor de impermeabilizare a incintei în data de 31.01.2016.

Întrucât, aşa cum precizează constructorul, materialul injectat s-a distribuit neuniform în sol, compoziţia (natura) solului şi existenţa bolovanilor ducând la amestecarea neomogenă a soluţiei injectate, amestecul obţinut prin injectare dovedindu-se că a avut eficienţă scăzută, acesta a considerat că aceste lucrări nu mai pot fi continuate, propunând altă soluţie, respectiv impermeabilizarea betonului. De asemenea, şi proiectantul a precizat că în urma analizelor de laborator s-a constatat că era necesară o modificare a reţetei de impermeabilizare, dar care nu putea fi realizată din cauza materialelor care trebuia utilizate şi care sunt dăunătoare mediului. Acesta mai precizează că o continuare a lucrărilor nu poate fi realizată din cauza naturii solului şi nu ar fi sustenabîlă atât din punct $ de vedere al timpilor de execuţie, cât şi al costurilor, deoarece implică utilizare de material în cantităţi care nu pot fi controlate şi chiar dacă s-ar proceda în aceste condiţii succesul procedurii nu poate fi garantat.

Conchide recurentul în sensul că rezultă foarte clar că se aflăm în prezenţa unui caz fortuit, în aceste condiţii lucrarea nu putea fi continuată, pentru lucrările rămase de executat emiţându-se o notă de renunţare.

1.4. Apărările formulate în cauză

Legal citată, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, pe cale de excepţie, nulitatea recursului având in vedere că recurentul -reclamant nu aduce nicio critică, în concret, în susţinerea motivului de casare în discuţie, argumentele expuse vizând în exclusivitate situaţia expusă la fondul cauzei.

În aceste condiţii, a apreciat că recursul întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este nul, neîncadrându-se în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 9 aprilie 2019, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 10 martie 2021, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Referitor la excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de către intimatul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, se constată, la o analiză a considerentelor expuse prin cererea de recurs că, criticile efective se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv "când hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material", astfel că excepţia nulităţii recursului se dovedeşte a fi neîntemeiată şi va fi respinsă în consecinţă.

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar şi faţă de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reţine că este nefondat recursul de faţă, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:

Înalta Curte constată că cele reclamate de către recurentul-reclamant sunt elemente care ţin de temeinicia respingerii acţiunii de către instanţa de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ţinând de aprecierea suverană a instanţelor de fond.

Atributul esenţial al instanţei de recurs îl constituie interpretarea legii, iar, în speţă, nu există critici de nelegalitate în sensul exigenţelor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa de fond a respins cererea reclamantului, ca neîntemeiată, concluzionând în sensul că în cauză schimbările au condus la o modificare substanţială a obiectului contractului, fiind introduse condiţii care, dacă ar fi făcut parte din procedura iniţială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant. Mai reţine instanţa că procedându-se astfel, contestatorul, prin modificările aduse contractului de lucrări, a încălcat dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi (2) lit. d) şi e) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) coroborat cu alin. (2) lit. b) şi f) din acelaşi act normativ, fiind nemotivat restricţionată participarea la procedura de atribuire, fiind încălcat tratamentul egal şi principiul nediscriminării operatorilor economici în atribuirea contractului de achiziţii.

Verificând sentinţa recurată, prin prisma criticilor de nelegalitate formulate de recurent, vizând modalitatea de soluţionare a cererii, Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentei acţiuni în contencios este reprezentat de anularea deciziei nr. 1/4.01.2018 emisă de către Compartimentul Soluţionare Contestaţii-Direcţia Generală POR din cadrul MDRAPFE, prin acre a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Notei de constatare şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 122.734/16.10.2017, prin care s-a aplicat o corecţie de 25% din valoarea finală a Contractului de lucrări nr. x/26.05.2015, încheiat de către contestatoare cu S.C. B. S.R.L. având ca obiect "Execuţie lucrări de impermeabilizare a terenului de fundare în cadrul proiectului Reabilitare şi modernizare baza de agrement Ostroveni din Municipiul Rm. Vâlcea", în sumă de 21.003,38 RON.

În fapt, structura de control, în baza Mandatului nr. x/12.07.2017, emis de Şeful Autorităţii de Management - Programul Operaţional Regional, a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune ce a vizat aspectele menţionate în sesizarea Serviciului Nereguli şi Monitorizare Audit nr. 85810/10.07.2017 conţinând constatări cu implicaţii financiare cu privire la modificarea substanţială a contractului de lucrări nr. x/26.05.2015, reţinându- se următoarele: Procedura aleasă de UATM Râmnicu Vâlcea a fost cerere de ofertă şi a fost lansată pentru atribuirea contractului de lucrări, având ca obiect "Execuţie lucrări de impermeabilizare a terenului de fundare" în cadrul proiectului "Reabilitare şi modernizare bază de agrement Ostroveni în Municipiul Râmnicu Vâlcea".

S-a mai reţinut că a fost depusă doar o singură ofertă de către S.C. B. S.R.L. care a şi fost declarată câştigătoare, ca urmare a fost încheiat contractul nr. x/26.05.2015 cu o valoare de 1.099.333,54 fără T.V.A.

Conform procesului-verbal de recepţie 31522 din 18 august 2016 privind executarea lucrărilor în baza contractului de execuţie 19426 din 26 mai 20915 semnat cu B. S.R.L. s-au executat lucrări in valoare de 176.266,77 RON dispunându-se renunţarea la contităţile rămase de executat, respectiv 923.066,84 RON.

Ca urmare a modificărilor intervenite, respectiv prin renunţarea la cantităţile rămase de executat, în valoare de 923.066,84 RON, preţul contractului a fost diminuat de la 1.099.333,54 RON fără TVA la 176.266,77 RON fără TVA, diminuare care reprezintă 83,97%.

Lucrările de impermeabilizare, realizate în baza contractului nr. x/26.05.2016 şi a documentaţie tehnice aferente a fost întocmită de S.C. C. S.R.L. şi verificată de verificator tehnic atestat. Astfel în urma analizei situaţiei din teren şi a stadiului lucrărilor executate s-a reţinut că că o continuare a impermeabilizârii terenului nu ar mai fi fost sustenabilă atât din punct de vedere al timpilor de execuţie cât şi al costurilor care nu pot fi corect estimate, deoarece implică utilizarea de material în cantităţi care nu pot fi controlate.

Potrivit celor menţionate mai sus, ca urmare a modificărilor intervenite, respectiv prin renunţarea la cantităţile rămase de executat în valoare de 923.066,84 RON, preţul contractului a fost diminuat de la 1.099.333,54 RON fără TVA la 176.266,77 RON fără TVA. Faţă de valoarea atribuită diminuarea reprezintă 83,97%.

Ţinând cont prevederile O.U.G. nr. 34/2006, arată că atribuirea unui contract de achiziţie publică se realizează prin promovarea unui cadru concurenţial în condiţii de tratament egal între operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, acest contract încheindu-se în baza regulilor şi cerinţelor solicitate în documentaţia de atribuire aferentă procedurii.

Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa fondului, raportat la condiţiile iniţiale de atribuire a contractului de lucrări, cu valoarea estimată de 1.196.814,30 RON, fără TVA, conform fişei de date a achiziţiei, se constată faptul că reclamantul a solicitat ca cerinţe minime, o cifră medie de afaceri de minim 1.500.000 RON (cifra medie de afaceri globale aferente anilor 2012-2014) şi o experienţă similară de minim 1.000.000 RON (lucrări similare în ultimii 5 ani la nivelul a maxim 3 contracte).

Ceea ce se impută recurentului- reclamant de către intimatul pârât prin actele contestate în cauză şi confirmate la legale de instanţa de fond, este în esenţă aceea că prin cerinţele impuse ofertanţilor prin documentaţia de atribuire a impus pentru potenţialilor ofertanţi, persoanele juridice străine, criterii de calificare şi selecţie ilegale în conformitate cu prevederile punctului 9 din Decizia Comisiei Europene nr. C(2013) 9527 şi cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

Este de remarcat că la iniţierea procedurii în speţă, organizată în scopul de a asigura, pentru beneficiul oricărui potenţial ofertant, accesul la o piaţa imparţială şi deschisă competiţiei, s-a stabilit un set de cerinţe cu privire la lucrările ce urma a fi realizate, cerinţe care vizau inclusiv anumite cantităţi. Aceste cerinţe, care au fost impuse prin documentaţia de atribuire, au fost aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi, prin intermediul regulilor de publicitate prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

Aşadar, la procedura de atribuire s-au putut prezenta numai acei operatori economici care au considerat că pot îndeplini cerinţele minime solicitate prin documentaţie. Ori, în principiu, în situaţia în care se schimbă cantităţile care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare prezentate, s-ar putea ajunge la încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, în special a principiului tratamentului egal şi al transparenţei, ceea ce s-a întâmplat în cauza de faţă.

Astfel, în măsura în care necesităţile autorităţii contractante, şi implicit şi cerinţele iniţiale, ar fi fost altele (şi anume: o cantitate mai mică de lucrări), situaţia trebuie analizată din perspectiva existenţei unei aprecieri cu privire la modificarea substanţială în raport de probabilitatea ca şi alţi operatori economici să fi fost interesaţi şi să fi avut posibilitatea efectivă de a prezenta oferte avantajoase pentru autoritatea contractantă.

Aşadar, situaţia de existenţă a unei modificări substanţiale trebuie interpretată prin prisma punctului de vedere al Comisiei Europene, transmis prin Notificarea Directoratului General de piaţă Internă MARKT/C3/EP/kr/(2012}677516/21.05.2012, adresată Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice potrivit căreia, dacă modificarea avuta în vedere nu este substanţială, respectiv nu sunt în situaţia în care: a)-modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi făcut parte din procedura iniţială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidaţi decât aceia iniţial selectaţi sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant;

b)modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului;

c)modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii sau lucrări neacoperite iniţial.

Este mai mult decât evident, că modificările în cauză, au condus la o modificare substanţială a obiectului contractului, astfel că modificările produse au introdus condiţii care, dacă ar fi făcut parte din procedura iniţială de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidaţi decât aceia iniţial selectaţi sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertan.

Or, art. 33 alin. (1) şi alin. (2) lit. d) şi lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006 invocat anterior, prevede că autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire ta modul de aplicare a procedurii de atribuire.

De altfel şi art. 3 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006, stipulaeză că documentaţia de atribuire reprezintă documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte constată că, procedând în acest fel şi condiţionând participarea la procedura de atribuire, reclamantul, prin modificările aduse contractului de lucrări, a încălcat dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi (2) lit. d) şi e) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) coroborat cu alin. (2) lit. b) şi f) din acelaşi act normativ, fiind nemotivat restricţionată participarea la acesată procedură, fiind încălcat tratamentul egal şi principiul nediscriminării operatorilor economici în atribuirea contractului de achiziţii.

Într-adevăr, art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 nu interzice autorităţii contractante să impună cerinţe minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi. Potrivit art. 178, "(1) În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/anunţului de participare.".

Art. 178 alin. (2) prevede, însă, că "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.", iar conform art. 179, "(1) Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit. (2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi nivelul cerinţelor minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească."

În acest sens, conform art. 8 alin. (1) din H.G.. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, " (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit."

Alin. (2) al art. 8 precizează că "Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei."

Or, se reţine faptul că la iniţierea procedurii din speţa de faţă, recurenta a stabilit un set de cerinţe cu privire la lucrările ce urmau a fi realizate, cerinţe care vizau inclusiv anumite cantităţi, cerinţe impuse prin documentaţia de atribuire, aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi, prin publicitatea prevăzută din legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

Recurentul,condiţionând participarea la procedura de achiziţii de respectarea în viitor a legislaţiei fiscale, a impus o condiţie restrictivă în afara obiectului contractului, încălcând scopul prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006 la art. 2 alin. (1) lit. a) şi anume "promovarea concurenţei între operatorii economici" cât şi principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ.

De altfel, nici în cuprinsul motivelor de recurs, recurentul reclamant nu aduce argumente care să facă dovada relevanţei criteriilor de calificare şi selecţie indicate în documentaţia de atribuire, în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică atribuit.

Având în vedere principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, respectiv, nediscriminarea, tratamentul egal şi eficienţa utilizării fondurilor publice, recurenta reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, avea obligaţia să permită participarea la competiţie a unui număr cât mai mare de operatori economici, prin adoptarea aceloraşi criterii de calificare şi selecţie atât pentru persoanele juridice române cât şi pentru persoane juridice străine, în condiţii de concurenţă reală, criterii care însă să aibă legătură cu executarea contractului.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, prin excluderea participării de la procedura de atribuire pentru orice posibil ofertant interesat, s-a generat implicit un posibil prejudiciu, restricţionându-se astfel posibilitatea depunerii unor oferte financiare mai bune decât cele prezentate de operatorii economici participanţi la procedura de atribuire.

Faptul că diverse instituţii au făcut verificării ale procedurii prin prisma atribuţiilor lor, nu înseamnă că procedura de atribuire a fost conformă şi nici nu exonerează autoritatea contractantă de răspundere, aceasta fiind singura responsabilă pentru desfăşurarea procedurii de atribuire cu nerespectarea dispoziţiilor legale aplicabile.

Cu privire la susţinerea recurentului referitoare la existenţa unui caz fortuit, acweasta nu poate fi primită în contextul modificării succesive a soluţiei tehnice privind lucrările de impermeabilizare cauzată de compoziţia geologică a solului şi de nivelul pânzei freatice şi având în vedere că aceste probleme au fost semnalate de la bun început, în memoriul de arhitectură aferent proiectului tehnic care a stat la baza lansării în SEAP a primului contract de lucrări, pentru considerentele arătate anterior.

Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corectă, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamant.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea - prin Primar împotriva sentinţei nr. 106/F-CONT din 8 octombrie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 martie 2021.