Time-barred appeal over refused constitutional referral fails; late filing forfeits challenge, costs awarded.

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 52/F din data de 17 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, s-au respins cererile numitului A., de acordare a ajutorului public judiciar, de intervenţie în interes propriu, de intervenţie accesorie şi de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din O.U.G. nr. 51/2008, precum şi celelalte cereri şi excepţii invocate de acesta.

În baza art. 283 alin. (4) lit. n) C. proc. pen., s-a aplicat numitului A., posesorul cărţii de identitate x nr. x, amendă judiciară de 500 RON, pentru exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şi procedurale, constând în formularea repetată de cereri vădit nefondate şi cu acelaşi conţinut.

S-a respins cererea formulată de contestatorul B. privind strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2022 al Tribunalului Braşov.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe numitul A. la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe contestatorul B., la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, prin cererea înregistrată sub nr. x/2022, petentul B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Braşov.

La termenul de judecată din 17.10.2022 fixat în vederea soluţionării cererii de strămutare, a fost depus la dosar un set de înscrisuri de către numitul A., care a formulat cerere de intervenţie accesorie în susţinerea apărării domnului B., cerere de intervenţie în interes propriu, cerere de acordare de ajutor public judiciar conform O.U.G. nr. 51/2008 şi a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din O.U.G. nr. 51/2008.

Analizând cererile formulate de petentul A., în motivarea dispoziţiei de respingere a cererilor de intervenţie accesorie şi în interes propriu, instanţa a arătat că dispoziţiile C. proc. pen. nu cuprind o reglementare a instituţiei intervenţiei unui terţ în procesul penal.

Având în vedere faptul că din maniera de formulare a cererilor şi excepţiilor şi din motivarea expusă rezultă fără echivoc faptul că niciuna dintre cereri nu este formulată în scopul de a produce efecte sub aspect procedural, nu este orientată spre protejarea unor drepturi sau interese legitime ale petentului şi nu are legătură cu soluţionarea cererii de strămutare formulate de B., concluzia fiind aceea că A. exercită abuziv dreptul de a formula cereri şi excepţii în cadrul procesului penal în care nu are nicio calitate, şi mai mult decât atât, cereri cu conţinut identic au fost formulate şi în cadrul contestaţiei la executare ce formează obiectul dosarului cu privire la care se solicită strămutarea, curtea a dispus amendarea petentului cu suma de 500 RON în temeiul art. 283 alin. (4) lit. n) C. proc. pen., constatând existenţa abuzului de drept constând în exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şi procedurale.

Din cererea de intervenţie accesorie, respectiv în interes personal depusă la dosar nu a rezultat nici măcar aparenţa unui drept sau interes legitim care să justifice participarea la prezenta procedură şi nici la procesul penal ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2022: A. nu a participat în niciun fel în dosarul penal în care s-a pronunţat sentinţa cu privire la care s-a formulat contestaţia la executare de către B.. De asemenea, s-a constatat că acesta nu invocă niciun drept asupra bunurilor supuse executării silite şi niciun interes legitim legat de executarea dispoziţiilor civile ale sentinţei penale, cererea de intervenţie fiind motivată de calitatea sa de "cetăţean european, contribuabil, denunţător al corupţiei instituţionale şi interinstituţionale din România, al terorismului fiscal, terorismului juridic/judiciar şi al torţionarilor din instanţele Ministerului Justiţiei ..."

S-a reţinut că cererile formulate de A. sunt efectul exercitării abuzive a dreptului de a formula cereri şi excepţii.

Astfel, s-a apreciat că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din O.U.G. nr. 51/2008 reprezintă tot o formă de exercitare abuzivă a dreptului de invoca excepţii, astfel încât curtea nu a reţinut existenţa unei legături rezonabile cu soluţionarea cauzei.

Deopotrivă, curtea a constatat că cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale nu îndeplineşte condiţiile esenţiale inserate de legiuitor în cuprinsul alin. (1) al articolului mai sus invocat, respectiv nu este invocată de o parte din proces sau de instanţă şi nu are legătură cu soluţionarea cererii de strămutare în sensul precizat mai sus.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată în cuprinsul Sentinţei penale nr. 52/F din data de 17 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a declarat recurs A.

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii formulării recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, poate fi atacată la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Înalta Curte notează că, în lipsa unor dispoziţii exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac se calculează conform dispoziţiilor procesual penale cu caracter general.

Conform art. 269 din C. proc. pen.: "(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte".

În incidenţa dispoziţiilor legale precitate, Înalta Curte constată că Sentinţa penală nr. 52/F a fost pronunţată la data de 17 octombrie 2022. Dezlegând problema momentului (dies a quo) de la care se calculează termenul procedural pe ore în situaţia în care nu se cunoaşte ora pronunţării actului procedural care a determinat curgerea lui, doctrina şi jurisprudenţa (I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 384/2020) au statuat că, în acest caz, termenul începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care A. putea contesta decizia Curţii de Apel Braşov, sub aspectul soluţiei date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a început să curgă la sfârşitul zilei de 17 octombrie 2022 (luni), ora 24:00 şi s-a împlinit la data de 20 octombrie 2022 (joi), ora 02:00.

În aceste condiţii, devin incidente dispoziţiile art. 268 alin. (1) C. proc. pen., în conformitate cu care, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

Deopotrivă, se constată că, data împlinirii termenului procedural prevăzut de lege nu a căzut într-o zi nelucrătoare, deşi termenele pe ore nu se prorogă, neexistând o dispoziţie legală în acest sens.

În consecinţă, calea de atac formulată de petent, prin e-mail, la data de 21 octombrie 2022, a fost exercitată după expirarea termenului legal.

Pentru aceste considerente, constatând întemeiată excepţia tardivităţii recursului invocată de către reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată în cuprinsul Sentinţei penale nr. 52/F din data de 17 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată în cuprinsul Sentinţei penale nr. 52/F din data de 17 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02 noiembrie 2022.

GGC - ED