Untimely appeal against refusal to refer constitutionality exception forfeits peremptory 48-hour deadline

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 30 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2020, printre altele, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale raportat la art. 29 alin. (1) din aceeaşi lege, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) teza finală C. proc. pen., formulată de inculpatul A.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat că, deşi Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale invocate, cerinţa privind legătura cu fondul nu este îndeplinită.

Curtea a avut în vedere că a fost iniţial învestită cu soluţionarea atât a acţiunii penale, cât şi a acţiunilor civile alăturate acţiunii penale, iar disjungerea laturii civile a cauzei, prin Sentinţa penală nr. 115/F/23. VI.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din Dosarul nr. x/2012, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 266/A/2.VIII.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2012, nu conduce la modificarea caracterului accesoriu al acţiunii civile faţă de acţiunea penală.

S-a arătat că, acţiunea civilă, odată alăturată acţiunii penale, rămâne în competenţa instanţei penale şi după disjungere, fiindu-i aplicabile normele C. proc. pen., care stabilesc expres atât cadrul procesual, cât şi calităţile participanţilor din procesul penal, care rămân neschimbate. Astfel, s-a notat că, potrivit dispoziţiilor art. 19, alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen., acţiunea civilă în cadrul procesului penal se exercită de persoanele vătămate constituite părţi civile împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.

Curtea a menţionat că acţiunea civilă din cauză nu este o simplă acţiune civilă, în răspundere civilă delictuală sau în revendicare şi nicidecum de fond funciar, fiind o acţiune în repararea unui prejudiciu care îşi are sursa într-o faptă penală, care s-a dovedit, în mod definitiv, că întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de rezultat. S-a mai reţinut că, în cauză, a fost stabilit, în mod definitiv, pe latură penală, că, în înţelegere cu inculpatul B. şi cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, inculpatul C., prin acţiunile sale proprii, care au întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, a implicat unitatea de învăţământ, la care era angajat şi care deţinea doar dreptul de administrare asupra imobilului teren, într-o asociere frauduloasă, în scopul scoaterii terenului din proprietatea Statului Român şi trecerea acestuia, în mod succesiv, în proprietatea altor entităţi. În acest context, s-a reţinut că acţiunea civilă priveşte repararea prejudiciilor aduse, în acest mod, Statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului teren, precum şi Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, în calitate de titular al dreptului de administrare a imobilului teren.

Aşadar, Curea a constatat că, până la finalizarea întregului proces penal, se justifică să se aplice regulile de procedură penală, de către instanţa specializată în materie penală. S-a arătat că, implicit, inculpaţii păstrează toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de C. proc. pen., inclusiv dreptul la asistenţă judiciară obligatorie, prevăzut de art. 90 C. proc. pen., care reprezintă o garanţie, în plus, a dreptului la un proces echitabil.

Aşadar, fiind în situaţia unei acţiuni civile alăturate acţiunii penale, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, raportat la art. 29 alin. (1) din aceeaşi lege, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) teza finală C. proc. pen., din cuprinsul încheierii din data de 30 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2020 a declarat recurs inculpatul A., la data de 03 octombrie 2022, conform menţiunilor de pe înscrisul aflat la dosar ÎCCJ.

Examinând, cu prioritate, excepţia tardivităţii recursului declarat de recurentul A., invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată, "dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Conform dispoziţiilor art. 268 alin. (1) C. proc. pen., "când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen".

În fine, dispoziţiile art. 269 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., prevăd că:

(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.

În incidenţa dispoziţiilor legale precitate, Înalta Curte constată că hotărârea prin care Curtea de Apel Bucureşti, printre altele, a respins ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost pronunţată la data de 30 septembrie 2022, ora 11:30.

Termenul de 48 de ore în care recurentul A. putea recura încheierea Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, sub aspectul soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a început să curgă la data de 30 septembrie 2022, ora 12:30 şi s-a împlinit pe data de 02 octombrie 2022, ora 13:30 fiind, în mod evident, depăşit în ziua de 03 octombrie 2022, când s-a declarat prezentul recurs.

Având în vedere redactarea neechivocă a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 şi caracterul lor de strictă interpretare şi aplicare, rezultă că termenul de 48 de ore în care poate fi declarat recursul, curge de la pronunţare, aşa încât calea de atac formulată de recurentul A. la data de 03 octombrie 2022, a fost exercitată după expirarea termenului legal de 48 de ore de la pronunţare, fiind tardivă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) teza finală C. proc. pen., din cuprinsul încheierii din data de 30 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) teza finală C. proc. pen., din cuprinsul încheierii din data de 30 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2022.

GGC - ED