European Arrest Warrant execution: mandatory transfer condition for Romanian nationals and criteria for postponement based on domestic criminal investigations

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 95 din 28.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 31.03.2022, de autorităţile judiciare din Austria-Parchetul de pe lângă Tribunalul St Pölten, în Dosarul nr. x pe numele persoanei solicitate A. şi s-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Austria cu respectarea regulii specialităţii, fiind, totodată, menţinută măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 30.04.2022 până la data de 29.05.2022, inclusiv.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut, în esenţă, că, la data de 14.04.2022 a fost înregistrată adresa din 14.04.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care a fost înaintată semnalarea Biroului Naţional Sirene nr. x/SIRENE/DIM din 07.04.2022, transmisă în baza mandatului european de arestare emis la data de 31.03.2022 de către autorităţile judiciare din Austria- Parchetul St Pölten în Dosarul nr. x pe numele persoanei solicitate A., cu propunerea de luarea măsurii arestării.

În cuprinsul semnalării s-a arătat că, pe numele persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare în baza mandatului de arestare naţional emis la data de 31.03.2022 de Biroul Procurorului B., aprobat de Tribunalul Regional St Pölten, în Dosarul nr. x, persoana solicitată fiind cercetată pentru săvârşirea a 7 infracţiuni de jaf armat sau organizat prevăzute de art. 127, art. 128 Abs 1 Z 5, art. 129 Abs 1 Z 1, art. 130 Abs 2, art. 278 Abs 1 al doilea caz din C. pen. austriac, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent fiind de 7 ani şi 6 luni închisoare.

Din descrierea faptelor rezultă că, în urma cercetărilor efectuate de poliţie în Dosarul nr. x, ultima dată la 24.03.2022, persoana solicitată este suspectată că, împreună cu alţi complici, au comis furturi prin efracţie din locaţiile societăţilor comerciale, în calitate de membri ai unei organizaţii criminale, ai unui grup de infractori români, cu scopul de a se îmbogăţi pe sine sau pe un terţ în mod ilicit, valoarea prejudiciului fiind de 173. 244 euro.

Astfel, s-a reţinut că C., A. şi încă un complice, la data de 21.03.2021, în Moedling, au sustras de la societatea comercială D., spărgând geamul, aparatură electronică şi bani în numerar în valoare de 36.520 euro. C., A., E. şi F. au sustras la data de 28.04.2021, în Viena, de la societatea comercială G., aparatură electronică în valoare de 40.000 euro, spărgând geamul; la data de 27.05.2021, în Viena, de la societatea comercială H., aparatură electronică în valoare de 40.000 euro, spărgând geamul; la data de 25.06.2021, în St Pölten, de la societatea comercială G., aparatură electronică şi bani în numerar în valoare totală de 54.727 euro, încercând întâi să spargă geamul, apoi intrând cu autoturismul în vitrina magazinului; la data de 11.07.2021, în Hartberg, de la societatea comercială A1, aparatură electronică în valoare de 27.000 euro, spărgând uşa de la intrare; la data de 16.07.2021, în St Polten, de la societatea comercială G., aparatură electronică în valoare de 15.000 euro, intrând cu autoturismul în vitrina magazinului.

C., A. şi F., la data de 02.08.2021, în Viena şi St Pölten, fiind membrii unei organizaţii criminale, au trecut frontiera în Austria, la Nickelsdorf, cu două autoturisme, cu intenţia de a săvârşi fapte penale, unde au adunat informaţii despre 3 filiale ale societăţii comerciale G. pentru eventuale alte furturi prin efracţie. Au procedat astfel, ştiind că săvârşesc fapte penale în cadrul unei organizaţii criminale sau pentru o organizaţie criminală.

Curtea a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, în sensul că, în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv ordinul de reţinere emis la 31.03.2022 de Parchetul de pe lângă Tribunalul St Pölten, se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată limita maximă a pedepsei prevăzute de legislaţia statului emitent pentru acest tip de fapt, respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare.

S-a constatat, totodată, că infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare se regăsesc printre infracţiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, furt organizat sau armat, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004 şi, aşa cum sunt descrise, constituie infracţiuni şi pe teritoriul naţional.

Deopotrivă, s-a apreciat că nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, prevăzut de dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 302/2004.

În ceea ce priveşte solicitarea de amânare a predării, Curtea a reţinut că aceasta a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, iar prin adresa din 14.04.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a comunicat că numitul A. are calitatea de făptuitor în dosarele aflate în supravegherea acestei unităţi de parchet nr. x/P/2022, în care se efectuează cercetări pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. (1) C. pen. şi nr. x/P/2022, în care se efectuează cercetări pentru infracţiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen.

Totodată, s-a arătat că prin mandatul de percheziţie domiciliară nr. x/26.01.2022 emis în baza încheierii penale nr. 12/26.01.2022, pronunţate în Dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Caracal, a fost autorizată efectuarea percheziţiei domiciliare la imobilul situat în oraşul Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, unde locuieşte fără forme legale numitul A., în scopul descoperirii şi strângerii probelor cu privire la infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen., pentru care s-a început urmărirea penală în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în vederea descoperirii bunurilor sustrase.

Astfel, Curtea a concluzionat că, în prezent, persoana solicitată nu este cercetată de autorităţile judiciare române în calitate de suspect sau inculpat, a cărei prezenţă să fie necesară pentru o bună administrare a justiţiei în ţara al cărei cetăţean este şi care să constituie un impediment la predarea imediată a acesteia.

În acest sens, s-a reţinut că interpretarea prevederilor art. 114 raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prin prisma dispoziţiilor art. 24 parag. 1 din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI impune concluzia că amânarea predării, în situaţia în care persoana solicitată este cercetată penal în statul de executare, are caracter facultativ, context în care instanţa de fond a avut în vedere şi faptul că, potrivit dispoziţiilor din C. proc. pen. român, unul dintre modurile de sesizare a organelor judiciare, care duce la constituirea unui dosar în care se vor efectua cercetări penale, îl reprezintă inclusiv plângerea prealabilă, formulată de persoana vătămată în cazul infracţiunilor expres prevăzut de legiuitor. Or, dacă amânarea predării nu ar putea fi supusă unei examen de temeinicie în cazul persoanelor solicitate, care sunt cercetate penal de către autorităţile judiciare române, s-ar putea ajunge ca persoanele solicitate, cunoscând acuzaţiile ce pot fi formulate împotriva lor pe teritoriile altor state în procedura mandatului european de arestare, în conivenţă cu alte persoane, să poată crea artificial o procedură penală în statul de executare, împiedicând astfel predarea în procedura mandatului european.

În cauză, instanţa de fond, analizând solicitarea formulată de persoana solicitată prin prisma acestor considerente, a apreciat că nu se justifică amânarea predării.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată A.

Prin motivele de contestaţie formulate în scris, contestatorul a susţinut, în esenţă, că sentinţa contestată este neîntemeiată, întrucât se impune amânarea predării sale în Austria în temeiul dispoziţiilor art. 114 alin. (1) raportat la art. art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, motivat de faptul că este cercetat în prezent în trei dosare aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal.

În condiţiile în care s-ar dispune trimiterea sa în Austria, ar fi în imposibilitatea de a-şi formula apărări în aceste dosare.

Concluziile formulate de apărare şi de reprezentantul Ministerului Public, precum şi poziţia contestatorului-persoană solicitată din ultimul cuvânt, au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport de criticile formulate, Înalta Curte reţine următoarele:

Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată prin lege specială, respectiv Legea nr. 302/2004, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

În cauză, se reţine că, faţă de persoana solicitată A., s-a emis mandatul european de arestare la data de 31.03.2022 de către autorităţile judiciare din Austria- Parchetul St Pölten în Dosarul nr. x, cu propunerea de luarea măsurii arestării, persoana solicitată fiind cercetată pentru săvârşirea a unui număr de şapte infracţiuni de jaf armat sau organizat prevăzute de art. 127, art. 128 Abs 1 Z 5, art. 129 Abs 1 Z 1, art. 130 Abs 2, art. 278 Abs 1 al doilea caz din C. pen. austriac.

În ceea ce priveşte natura şi încadrarea juridică a faptelor, astfel cum reiese din conţinutul mandatului european de arestare, Înalta Curte constată că infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate sunt sancţionate şi de legislaţia naţională şi se regăsesc printre infracţiunile enumerate de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, iar durata maximă a pedepsei care poate fi aplicată este de 7 ani şi 6 luni închisoare, conform informaţiilor comunicate de statul emitent.

În continuare, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu sau facultativ al predării persoanei solicitate prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

În ceea ce priveşte solicitarea contestatorului de amânare a predării în raport de dispoziţiile art. 114 alin. (1) cu referire la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte reţine că, potrivit legislaţiei române o persoană este cercetată penal de la momentul în care se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de aceasta, iar până la acest moment urmărirea penală se desfăşoară, potrivit art. 305 alin. (1) C. proc. pen., doar cu privire la fapta săvârşită, respectiv in rem.

Având în vedere că prin adresa din 14.04.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a comunicat că numitul A. are calitatea de făptuitor în dosarele aflate în supravegherea acestei unităţi de parchet, respectiv Dosarul nr. x/2022, în care se efectuează cercetări pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. (1) C. pen., Dosarul nr. x/2022, în care se efectuează cercetări pentru infracţiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen. şi Dosarul nr. x/2021, în care se efectuează cercetări pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen., Înalta Curte constată că persoana solicitată nu are calitatea de inculpat sau de suspect, nefiind cercetată penal de către autorităţile judiciare române în aceste dosare, drept pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune, în temeiul art. 114 alin. (1) cu referire la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, amânarea predării.

În continuare, deşi nu a fost invocat de către contestatorul A. ca un motiv de nelegalitate a hotărârii atacate, în acord cu reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că instanţa de fond a omis ca executarea mandatului european de arestare să fie supus condiţiei speciale statuate în art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, care prevede că, în situaţia punerii în executare a unui mandat european de arestare - emis în vederea urmăririi penale sau a judecăţii - privind pe un cetăţean român, aceasta se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că se impune admiterea contestaţiei declarate de persoana solicitată A. şi desfiinţarea sentinţei penale atacate doar sub acest ultim aspect.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 95 din 28.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, şi pentru cauze cu minori.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, va dispune predarea persoanei solicitate şi sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România.

Totodată, având în vedere că măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării se dispune de la data pronunţării soluţiei de admitere a cererii de executare a mandatului european de arestare, Înalta Curte va remedia şi acest aspect şi va constata că măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării pe o durată de 30 de zile curge de la data de 28.04.2022 şi se va împlini la 27.05.2022.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 253 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 95 din 28.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, şi pentru cauze cu minori.

Desfiinţează în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

Dispune predarea persoanei solicitate şi sub condiţia ca în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România.

Constată că măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării pe o durată de 30 de zile curge de la data de 28.04.2022 şi se va împlini la 27.05.2022.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 253 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 mai 2022.

GGC - ED