One-month revision deadline runs from decision's finality, not service, when no further ordinary appeal is available

Şedinţa publică din data de 29 martie 2022

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj, la 3 august 2018, sub dosar nr. x/2018, reclamanta A. S.A. Lugoj, în contradictoriu cu intimata Administraţia Bazinală de Apă Banat, a solicitat instanţei de judecată anularea procesului-verbal de constatare a depăşirii concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate nr. x, întocmit la 29 iunie 2018 de către A.B.A.B.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1.353 şi art. 1.358 C. civ., dispoziţiile Ordinului nr. 798/2002, şi art. 328 şi art. 329 C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată la 31 octombrie 2018, reclamanta A. S.A. Lugoj a formulat cerere de intervenţie forţată - chemare în judecată a altor persoane, care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi, respectiv a Ministerului Mediului, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Apelor şi Pădurilor, Administraţiei Naţionale "Apele Române", Municipiului Lugoj şi Consiliului Local al Municipiului Lugoj.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 68 C. proc. civ.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2018, s-a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată în contradictoriu cu Ministerul Mediului, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională "Apele Române". Totodată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie forţată - chemarea în judecată a altei persoane, respectiv a Municipiului Lugoj şi Consiliului Local al Municipiului Lugoj, formulată de reclamantă.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020, pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2018, având în vedere cererea de recuzare a preşedintelui completului de judecată, formulată de către petenta A. S.A., s-a dispus înaintarea dosarului către completul competent în vederea soluţionării cererii de recuzare; prin încheierea din 6 februarie 2020, pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată.

Prin sentinţa civilă nr. 507/2020 din 13 februarie 2020, pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă excepţia de nelegalitate a avizului de gospodărire a apelor nr. 26 din 9 februarie 2009, ca inadmisibilă; totodată, a fost respinsă şi excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 384 din 31 octombrie 2016, ca inadmisibilă.

De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimata Administraţia Bazinală de Apă Banat.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a luat act de renunţarea petentei la judecarea cererii de chemare în judecată a altor personae, formulată în contradictoriu cu Ministerul Mediului, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională "Apele Române".

De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva încheierii din 29 ianuarie 2020 şi a sentinţei civile nr. 507/2020 din 13 februarie 2020, ambele pronunţate de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2018, reclamanta a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 991 din 27 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respins apelul reclamantei.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia a II-a civilă, la 1 octombrie 2020, sub dosar nr. x/2020, solicitând declinarea competenţei către Curtea de Apel Timişoara, fiind în prezenţa unor hotărâri cu situaţii de fapt repetitive şi care se încadrează în prevederile art. 431 alin. (2), art. 430 alin. (1), art. 430 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu interpretarea făcută de I.C.C.J. prin Decizia nr. 3028/2012, privind prezumţia puterii de lucru judecat.

În drept, au fost invocate prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1, 5 şi 8 C. proc. civ.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a disjuns cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 396 C. proc. civ., s-a dispus amânarea pronunţării pentru 8 decembrie 2020.

Prin decizia civilă nr. 1808 din 8 decembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Timiş cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenta A. S.A., în contradictoriu cu intimata Administraţia Bazinală de Apă Banat (A.B.A.B.), împotriva deciziei civile nr. 991 din 27 iulie 2020, pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, cu referire la hotărârile pronunţate în dosarele nr. x/2018 şi nr. y/2018 ale Tribunalului Timiş.

Totodată, s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Curţii de Apel Timişoara, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la 15 decembrie 2020.

Prin decizia civilă nr. 58 din 27 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost anulată ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 991 din 27 iulie 2020, pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

La 18 martie 2021, revizuenta A. S.A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 58 din 27 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că în mod greşit a fost anulată ca tardivă cererea de revizuire, având în vedere că decizia atacată cu revizuire i-a fost comunicată la 28 august 2020, iar cererea de revizuire a fost transmisă Tribunalului Timiş, la 26 septembrie 2020, deci cu mai puţin de 30 de zile de la comunicarea motivelor de apel instanţei de apel. Astfel, în opinia recurentei, termenul de revizuire curge de la comunicarea hotărârii atacate.

La 19 mai 2021, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, arătând că, potrivit art. 513 alin. (5) şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ., recurenta nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii date în revizuire, deoarece nici împotriva hotărârii supuse revizuirii nu are deschisă calea de atac a recursului.

Intimata invocă şi excepţia nulităţii recursului, având în vedere că recurenta nu a criticat decizia din perspectiva motivului de nelegalitate invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ci l-a indicat formal.

Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei recurate ca fiind legală şi temeinică.

La 11 iunie 2021, recurenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, admiterea recursului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 12 octombrie 2021, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 1 februarie 2022, au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului invocate de intimata Administraţia Bazinală de Apă Banat şi a fost admis în principiu recursul.

La termenul din 29 martie 2022, analizând recursul în limitele controlului de legalitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondat, pentru considerentele ce succed:

Prin cererea de revizuire a recurentei, formulată împotriva deciziei civile nr. 991 din 27 iulie 2020, pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin decizia recurată, cererea de revizuire a fost anulată ca tardivă, reţinându-se faptul că decizia civilă împotriva căreia a fost formulată cererea de revizuire a rămasă definitivă la data pronunţării sale, respectiv la 27.07.2020, nefiind susceptibilă de recurs, avându-se în vedere decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 14/2018, considerente necriticate de recurentă şi că a fost depăşit termenul prevăzut de lege, calculat de la data pronunţării acestei hotărâri.

Recurenta a susţinut că termenul procedural de formulare a cererii de revizuire curge de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire s-a solicitat, criticile fiind încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 184 alin. (1) C. proc. civ. care fundamentează calea de atac, prevăd că termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.

Critica este nefondată şi nu este cazul încălcării unei reguli de procedură, având în vedere dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cu care termenul de revizuire este de o lună, care se va socoti, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Decizia a cărei revizuire se solicită a rămas definitivă, potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 şi alin. (2) C. proc. civ., la data pronunţării respectiv la data de 27.07.2020, termenul de revizuire expirând la 27.08.2020.

Cererea de revizuire a fost formulată la data de 25.09.2020, aşadar în mod corect s-a reţinut că a fost depăşit termenul legal peremptoriu, a cărui încălcare atrage decăderea din exercitarea dreptului de formulare a căii extraordinare de atac, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de considerentele reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de revizuenta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 58/A din 27 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 58/A din 27 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2022.