Revision for conflicting res judicata: failure to prove triple identity between security measure orders

Şedinţa publică din data de 29 martie 2022

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă la data de 06.08.2021, sub numărul x/2016/a11, reclamanţii A.., în calitate de lichidator Judiciar al debitoarei B. Two S.R.L. - în faliment, şi B. S.R.L. - în insolvenţă, au solicitat judecătorului sindic instituirea măsurilor asigurătorii asupra: bunurilor mobile şi imobile aflate în patrimoniul pârâtului C., în posesia pârâtului sau în posesia unor terţi; sumelor aflate în conturile bancare deschise pe numele C., la oricare societăţi bancare, inclusiv filiale, sucursale, agenţii şi orice alte subsidiare ale acestora, având sediul social principal/secundar în România, în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele nemembre ale Uniunii Europene până la concurenţa sumei de 4.836.486,95 RON.

Prin încheierea nr. 447/13.08.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2016 11 s-a admis cererea de chemare în judecată având ca obiect sechestru asigurător - poprire asiguratorie, cerere formulată de reclamanţii- A.., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei B. Two S.R.L. - în faliment şi B. S.R.L. - în insolvenţă, prin Administrator Special D. S.R.L.,în contradictoriu cu pârâtul C., declarat în procedura de faliment a B. Two S.R.L şi s-a dispus instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor aflate în conturile bancare deschise pe numele C., la oricare societăţi bancare, inclusiv filiale, sucursale, agenţii şi orice alte subsidiare ale acestora, având sediul social principal/secundar în România, în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele nemembre ale Uniunii Europene; înfiinţarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile urmăribile aflate în patrimoniul pârâtului C., indiferent dacă acestea se află în posesia pârâtului sau în posesia unor terţi, în ambele cazuri, până la concurenţa sumei de 4.836.486,95 RON şi până la soluţionarea definitivă a cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă sub nr. x/2016/a1, la care au fost conexate dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016

Împotriva acestei încheieri intimatul C. a formulat apel, iar prin decizia nr. 426 din 13 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016 a fost admis apelul, a fost schimbată în tot încheierea apelată în senul că a fost respinsă cererea, pentru existenţa în cauză a autorităţii de lucru judecat.

Prin cererea de revizuire formulată, revizuentele A.., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei B. TWO S.R.L., şi B. S.R.L., în insolvenţă, prin administrator special D. S.R.L., susţin că această decizie este potrivnică deciziei nr. 216/29.04.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, prin care s-a dispus instituirea măsurilor asiguratorii sub forma sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul pârâţilor C. şi B. II GMBH, aflate pe teritoriul României precum şi pe teritoriul altor state membre sau nemembre ale Uniunii Europene la data introducerii cererii (21.02.2020) în posesia acestora sau a unor terţi, precum şi sub forma popririi asigurătorii asupra sumelor aflate în conturile bancare deschise pe numele C. şi B. II GMBH la oricare societăţi bancare aflate pe teritoriul României precum şi pe teritoriul altor state membre sau nemembre ale Uniunii Europene la data introducerii cererii (21.02.2020), până la concurenţa sumei de 1.752.577,93 RON.

Revizuentele arată că nu poate fi reţinută autoritatea de lucru judecat având în vedere că obiectul celor două dosare vizează cereri distincte, deci au obiect diferit.

Astfel dosarul nr. x/2016 are ca obiect suma de 4.836.486,95 RON, iar dosarul nr. x/2016 are ca obiect suma de 1.752.577,93 RON.

Intimatul C. a formulat întâmpinare prin care a solicita respingerea cererii de revizuire pentru neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 10.11.2021.

Analizând condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege, fiind utilă constatarea că nu sunt incidente dispoziţiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de atac se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate ca temei juridic al cererii de revizuire, prevăd că: "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.’’

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi text de lege, pentru motivul de revizuire prevăzut de pct. 8 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Înalta Curte reţine că invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice; hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat, ceea ce presupune existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză în cele două procese; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se solicite anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

În cauză, se solicită revizuirea deciziei nr. 426 din 13 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016, considerată potrivnică deciziei nr. 216/29.04.2021 pronunţate în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă.

Prin decizia nr. 216/29.04.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, invocată ca prima hotărâre cu autoritate de lucru judecat, s-a dispus instituirea măsurilor asiguratorii sub forma sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul pârâţilor C. şi B. II GMBH, aflate pe teritoriul României precum şi pe teritoriul altor state membre sau nemembre ale Uniunii Europene la data introducerii cererii (21.02.2020) în posesia acestora sau a unor terţi, precum şi sub forma popririi asigurătorii asupra sumelor aflate în conturile bancare deschise pe numele C. şi B. II GMBH la oricare societăţi bancare aflate pe teritoriul României precum şi pe teritoriul altor state membre sau nemembre ale Uniunii Europene la data introducerii cererii (21.02.2020), până la concurenţa sumei de 1.752.577,93 RON.

În schimb, prin decizia a cărei revizuire se solicită, nr. 426 din 13 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016, considerată potrivnică deciziei menţinute anterior, a fost admis apelul, a fost schimbată încheierea nr. 447/13.08.2021, fiind admisă excepţia autorităţii de lucru judecat şi respinsă cererea de instituire a măsurii asigurătorii.

Prin hotărârea care formează obiectul revizuirii, instanţa de apel a reţinut caracterul repetitiv al mai multor cereri soluţionate anterior, de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor pârâtului şi a respins cererea, pentru că a operat autoritatea lucrului judecat, inclusiv în ce priveşte aspectele legate de competenţa generală a instanţei, fiind invocate prin considerente hotărârile pronunţate în dosarele nr. x/2016, nr. y/2016/a9, precum şi nr. 7239/118/2016/a10.

Înalta Curte reţine că această hotărâre nu aduce atingere autorităţii lucrului judecat a hotărârii anterioare, la care se raportează revizuenta, prin care cererea de instituire a măsurilor asiguratorii împotriva pârâtului a fost încuviinţată, apărările invocate de pârâţi privind competenţa generală a instanţelor române şi autoritatea lucrului judecat primind o dezlegare în raport cu hotărârile pronunţate într-un alt dosar din procedura insolvenţei, decât cele analizate de instanţa care a pronunţat ultima hotărâre, respectiv din dosarul nr. x/2016.

Dispoziţiile art. 461 alin. (1) C. proc. civ., clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărârea împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii, din analiza hotărârilor indicate de revizuentă observându-se că nu este incidentă ipoteza legală a contrarietăţii soluţiilor pronunţate şi impuse prin dispozitivul hotărârilor.

Chiar dacă în concepţia actuală a C. proc. civ. se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) C. proc. civ., revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerente decisive ale hotărârilor în discuţie, ceea ce, de altfel, nici nu era cazul.

Totodată, soluţia de respingere a cererii ca inadmisibilă, urmare a autorităţii lucrului judecat, pronunţată prin decizia care face obiectul revizuirii nu poate fi cenzurată, revizuirea fiind o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, neputând fi examinată temeinicia hotărârii atacate.

Prin urmare, motivele invocate de revizuente nu demonstrează existenţa motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., de strictă interpretare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele A.., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei B. TWO S.R.L., şi B. S.R.L., în insolvenţă, prin administrator special D. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 426 din 13 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele A.., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei B. TWO S.R.L., şi B. S.R.L., în insolvenţă, prin administrator special D. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 426 din 13 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2022.