Company's stamp-duty refund challenge inadmissible as recourse; only appeal lies for non-contentious orders.

Şedinţa publică din data de 01 martie 2022

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 22.07.2021, sub nr. x/2019*/a2, A. S.A., recurentă-pârâtă în dosarul nr. x/2019, a solicitat restituirea, în parte, a taxei judiciare de timbru achitată în dosarul nr. x/2019 pentru soluţionarea, iniţial, a cererii de apel formulată împotriva sentinţei civile nr. 2034/02.11.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi, ulterior, a cererii de recurs, după recalificarea căii de atac de către instanţa de control judiciar.

Taxa judiciară de timbru a fost în valoare de 361.534,06 RON, fiind plătită prin O.P. nr. x/03.06.2021.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 148-151 C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 37R din 18 august 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de petenta A. S.A.

Împotriva acestei încheieri, petenta A. S.A. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de restituire a taxei judiciare de timbru, astfel cum a fost formulată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Recursul a fost comunicat intimatelor la 05.11.2021, care nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi care presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Recursul are ca obiect încheierea nr. 37R din 18 august 2021, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, formulată în temeiul art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.

În conformitate cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. În afara acestor dispoziţii legale de principiu, căile de atac sunt stabilite prin legi speciale sau prin alte dispoziţii ale C. proc. civ. care vizează anumite tipuri de cauze sau incidente procesuale.

Aşadar, nu orice hotărâre pronunţată de instanţa de apel este supusă recursului, ci trebuie analizat dacă respectiva hotărâre face parte din cele enumerate expres de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., întrucât în cauzele în care legea stabileşte că poate fi declarat numai apel împotriva hotărârii primei instanţe va avea loc o judecată în primă instanţă, iar apelul va fi singura cale de atac, ordinară.

Art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru reglementează situaţiile în care, la cererea petiţionarului, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie - integral, parţial sau proporţional.

Mai departe, alin. (4) teza I din acelaşi act normativ stipulează că, "cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea", corelativ alin. (7) prevede că, "procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice".

Din conţinutul acestei prevederi legale, reiese clar că cererea de restituire a taxei judiciare de timbru are caracter necontencios, întrucât pentru soluţionarea acesteia nu este necesară stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

Altfel spus, cererea nu este îndreptată împotriva părţilor adverse din proces, care ar justifica un interes legitim în a se opune la admiterea acesteia.

Potrivit art. 528 alin. (1) C. proc. civ., "cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluţionare sau soluţionată deja de o instanţă ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe se vor îndrepta la acea instanţă".

Conform art. 534 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., încheierea prin care se se soluţionează cererea este supusă numai apelului, termenul de apel curgând de la data la care partea interesată a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.

Nu în ultimul rând, instanţa supremă reţine că, potrivit art. 96 pct. 4 C. proc. civ., curţile de apel judecă orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, încheierea prin care instanţa s-a pronunţat asupra cererii de restituire a taxei judiciare de timbru, solicitată în condiţiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, poate fi atacată doar cu apel, petentul neavând la îndemână pentru cererea sa şi calea de atac a recursului.

În ce priveşte menţiunea din cuprinsul încheierii atacate cu privire la calea de atac a recursului şi termenul în care aceasta poate fi exercitată, instanţa supremă reţine că menţionarea greşită din cuprinsul hotărârii nu poate deschide părţii posibilitatea de a declara o cale de atac neprevăzută de lege, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 457 alin. (2) Cod proceudră civilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 534 din acelaşi cod, coroborat cu dispoziţiile art. 483 şi ale art. 499 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. S.A. împotriva încheierii nr. 37R din 18 august 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta A. S.A. împotriva încheierii nr. 37R din 18 august 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 01 martie 2022.